Victor Roncea Blog

SORIN OVIDIU VÎNTU: “Este necesar un Consiliu al planificării”
Speculatorul Sorin Ovidiu Vîntu a revenit cu o intervenţie la solicitarea ziarului “BURSA”, după ce, cu zece zile în urmă, publicaserăm un interviu acordat spontan, prin telefon.

În interviul de atunci, Vîntu opinase că finanţarea de către state a giganţilor financiari aflaţi în dificultate ar fi o greşeală. “Este o greşeală să bagi bani buni ca să fie susţinuţi banii virtuali”, a afirmat acolo Sorin Ovidiu Vîntu. Tot aşa, Vîntu a avertizat: “Guvernele care, acum, se hotărăsc să intervină asupra crizei, în viitor vor avea prea multă putere şi vor adopta măsuri dure. Dictaturile vor fi justificate cu situaţia”. În discuţia ulterioară, cea de acum, Sorin Ovidiu Vîntu pare, la prima vedere, că se contrazice, susţinând că este necesară intervenţia statului şi o “planificare a consumului”. Să urmărim cum agregă Vîntu această contradicţie într-un tot unitar.

Reporter: Aceste zile sunt delicate, căci, deşi autorităţile ne-au asigurat că sistemul bancar este solid, totuşi dobânzile de pe piaţa interbancară au explodat, ilustrând lipsa de încredere a bancherilor înşişi în sistem.

Sorin Ovidiu Vîntu: Deşi România pare să se găsească într-o situaţie ferită faţă de criza financiară internaţională, totuşi pericolul este real. Este doar o chestiune de timp ca, dacă rămânem pasivi, să avem români în stradă, manifestând nu pentru majorări salariale, ci gata să reteze capete. Va fi o criză mare, dacă Guvernul nu se deşteaptă să construiască un pachet de soluţii, de măsuri.

Reporter: Ceea ce spui este numit, îndeobşte, drept “un semnal de alarmă”.

Sorin Ovidiu Vîntu: Numeşte-l cum vrei, pe mine mă interesează să se înţeleagă că trebuie demarat un proces de conştientizare la nivel de Stat. Că suntem un stat, iar nu o adunătură de bandiţi grupaţi în trei tabere. Nu suntem trei cvartale din Ferentari care să se bată pentru supremaţie în cartier. Suntem un Stat, trebuie să ne comportăm ca un stat.

Reporter: Ce vrei să spui cu asta?

Sorin Ovidiu Vîntu: Este nevoie de o strategie economică a statului român şi de un Consiliu de planificare alcătuit din mari economişti şi mari monetarişti ai acestei ţări. Este o necesitate imperioasă a acestui moment. Statul are nevoie de aşa ceva. Noi toţi avem nevoie de aşa ceva.

Reporter: Planificare?!

Sorin Ovidiu Vîntu: Da. Este o oportunitate a momentului să revenim la planificare la nivel naţional. Companiile minuscule, cele care trăiesc de pe o zi pe alta, nu dispun nici de mijloace, nici de condiţiile planificării afacerii. Dar, pe măsură ce te ridici pe nivelul business-ului, planificarea este din ce în ce mai elaborată, ajungând la strategii şi tactici de dezvoltare ori de survolare a dificultăţilor. Cum se poate ca o ţară întreagă să parcurgă optsprezece ani fără nicio planificare?Această criză de acum este o oportunitate pentru România să revină la normal.

Da! Planificare.

La jocul de şah (ai ştiinţă că-s titrat ca şahist) se spune că-i mai bine să ai o strategie de joc proastă, decât să nu ai nicio strategie.

Până acum, admiterea în NATO şi integrarea europeană au constituit obiective naţionale, transpartinice. Ele au ţinut loc de obiective strategice.

În prezent, însă, ele sunt atinse, lăsând un gol în categoria obiectivelor strategice naţionale.

Golul devine cu atât mai grav sub presiunea ameninţării crizei internaţionale financiare.

De aceea, absenţa unei strategii naţionale devine intolerabilă.

Reporter: Este rezonabil. Concret, ce vrei să spui că trebuie făcut? Unii susţin că perioada crizei se va întinde până la mijlocul anului 2010.

Sorin Ovidiu Vîntu: Nu ştiu dacă va ţine o jumătate de an, un an şi jumătate sau mai mult. Întrebarea care se pune este unde se va afla România la sfârşitul crizei? Înfiptă în abis cu picioarele în sus, sau va avea şansa să trăiască în continuare normal, măcar la nivelul de azi? Este nevoie de un Consiliu de planificare şi de o planificare a consumului.

Reporter: Planificarea consumului?! Sună cam sălbatic. De planificarea producţiei am mai auzit, dar de planificarea consumului se vorbeşte numai la fondurile de pensii şi în teoriile financiare matematizate…

Sorin Ovidiu Vîntu: Da, “meseriaşii” înţeleg…

Reporter: În interviul anterior, te pronunţai ferm contra intervenţiei statului, iar acum eşti un susţinător al ei.

Sorin Ovidiu Vîntu: Nu, sunt contra intervenţiei statului în forma sprijinului pentru balonul de săpun al banilor virtuali. În schimb consider stringent necesară o acţiune a Statului nostru pentru conturarea unei strategii de evitare a impactului negativ al crizei internaţionale. Se prăbuşesc marile bănci de investiţii. “Coca Cola” pare să sufere. Şeful FED-ului, va anunţa oficial recesiunea, dacă economia americană va înregistra al doilea trimestru de cădere.

Avem nevoie de o dezbatere naţională, cele mai luminate capete să ne traseze o strategie iar Guvernul, indiferent care este ori ar fi, să o aplice.

Reporter: Te-ai arătat mereu suspicios cu privire la întărirea rolului statului în economie…

Sorin Ovidiu Vîntu: Da, în aceste condiţii de criză, vor veni guverne foarte ferme, care vor recurge la măsuri dictatoriale ca să ţină în frâu lucrurile. Dacă vom adopta strategii pentru evitarea intrării în criză, astfel de dictaturi vor apărea în alte state, dar nu şi la noi.

Reporter: Ce măsuri imediate ai recomanda?

Sorin Ovidiu Vîntu: Creşterea cheltuielilor statului şi diminuarea impozitelor şi taxelor, ca şi reducerea dobânzii “cheie” a Băncii Naţionale.

Reporter: N-ar fi paradoxal că creşti cheltuielile statului când ar renunţa la o parte din venituri prin diminuarea impozitelor?

Sorin Ovidiu Vîntu: Diminuarea impozitelor a condus la creşterea veniturilor bugetare. Dar, înlesnirile pot fi şi nefiscale. Vrei porumb, creezi facilităţi pentru producătorii de porumb, vrei grâu, facilitezi producţia de grâu.

Reporter: Ai auzit de noţiunea de “corupţie” în legătură cu România? Ce garantează aici că, fiind nevoie de porumb, nu vor fi acordate facilităţi producătorilor de grâu?!

Sorin Ovidiu Vîntu: Bună! Da. În mod vag, am auzit de corupţie. Dar, vorbim de un Consiliu de planificare alcătuit din profesionişti adevăraţi. Îi plătim bine să ne facă o minimă planificare. Oricum, recomandările mele de măsuri concrete nu contează, important este să-i aducem la o masă pe Isărescu, Dăianu, Stolojan şi Mişu Negriţoiu, de pildă, chiar dacă sunt simpatizanţi ori membri ai unor partide diferite. Să plătim experţi internaţionali să dea expertiză statului. Încă mai avem experţi ai planificării din regimul trecut.

Discutăm despre Statul Român. Nu discutăm de Vîntu, Ţiriac, Patriciu şi Voiculescu, nu discutăm de PNL, PSD, PC şi PLD, nu discutăm de regimurile politice. Discutăm despre raţiunea de a fi a Statului Român. Este obligaţia clasei politice să acţioneze.

Reporter: Până la sfârşitul anului, clasa politică se află în căldurile electorale. După Anul Nou, clasa politică va fi mahmură, cel puţin o lună. Negocierile pentru sinecuri ale noii puteri vor depăşi Mărţisorul. Afirmi, însă, că nevoia de dezbatere şi structurarea unui Consiliu al planificării este imperioasă şi imediată. În aceste condiţii, mesajul tău nu devine utopic?

Sorin Ovidiu Vîntu: Clasa politică trebuie conştientizată.

Reporter: De altfel, nu eşti singurul care afirmă necesitatea intervenţiei statului şi nevoia găsirii de soluţii naţionale în faţa ameninţării crizei. Cristian Sima, într-un interviu de acum două săptămâni, publicat în “BURSA”, a spus-o. Iar Ioan Cuzman, într-un interviu care va fi publicat mâine sau poimâine, o spune, de asemenea.

Sorin Ovidiu Vîntu: Nu ţin la paternitatea mesajului.

Reporter: O.K.
MAKE
20.10.2008

BURSA: Relaxaţi-vă! Nu mai e nimic de pierdut

Speculatorul Sorin Ovidiu Vîntu a răspuns cu veselie în cursul interviului acordat instantaneu la solicitarea ziarului “BURSA”, prin telefon. În câteva ocazii a glumit teribil. Nu s-a arătat afectat de criză. Vîntu nu a răspuns întrebării în care îi ceream să precizeze cum l-a prins criza (în bani, în acţiuni sau în proprietăţi), dar nu a fost clar dacă a evitat-o deliberat sau dacă era prea preocupat să spună altceva.

Reporter: Se prăbuşesc giganţii financiari, guvernele bagă bani…

Sorin Ovidiu Vîntu: Este o greşeală.

Reporter: Ce este greşit?

Sorin Ovidiu Vîntu: Intervenţia guvernamentală în forma adoptată aiurea – finanţarea celor mari, aflaţi în dificultate – este o greşeală. Soluţia crizei este alta şi este naturală. Este o greşeală să bagi bani buni ca să fie susţinuţi banii virtuali.

Reporter: Adică?

Sorin Ovidiu Vîntu: Crizei acesteia nu i se aplică principiul lui Lomonosov – “Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă.”Dimpotrivă!

Astăzi, în finanţele mondiale, dispar banii. Dispar sume imense! Înainte, când unii sărăceau, alţii se îmbogăţeau. Acum, nu! Banii dispar, pur şi simplu. Pare un spectacol de hocus-pocus al lui David Copperffield, la scară planetară.

Reporter: Magie?

Sorin Ovidiu Vîntu: Magia banilor virtuali. Speculaţiile pe derivate. Bani care n-au existat vreodată, dar care asigurau un nivel de trai peste cel derivat în mod normal de realitatea economică.

Asistăm la schimbări radicale: mai întâi a dispărut comunismul, acum dispar banii virtuali. Au loc reaşezări la nivel de planetă.

Reporter: Este o criză a progresului?

Sorin Ovidiu Vîntu: N-am spus că progresăm.

Reporter: Către ce ne îndreptăm?

Sorin Ovidiu Vîntu: Guvernele care finanţează societăţile în dificultate, nu fac decât să cumpere timp ca să găsească soluţii. Dar soluţia pentru perpetuarea acestui mod de viaţă, nu există. La capăt, se vor găsi şi fără soluţie şi fără bani. Nu ne aşteaptă o escaladare către “mai bine”, ci o nivelare în sărăcie.

Desfrâul consumului în exces va fi eliminat, iluziile destrămate.

Lumea va învăţa, din nou, să trăiască greu.

Guvernele care, acum, se hotărăsc să intervină asupra crizei, în viitor vor avea prea multă putere şi vor adopta măsuri dure. Dictaturile vor fi justificate cu situaţia.

Reporter: Un tablou expresiv. Care ar fi soluţia?

Sorin Ovidiu Vîntu: Soluţia nu trebuie formulată, pentru că se va ajunge la ea, vrei-nu-vrei. Lumea se va întoarce cu faţa la producţie.

Spre valorile clasice, valorile sigure – munca.

Reporter: Sunteţi un speculator; care va fi locul speculatorilor într-o astfel de lume?

Sorin Ovidiu Vîntu: Banii virtuali şi speculatorii sunt specii pe cale de dispariţie.

Reporter: Ce soartă credeţi că ne aşteaptă pe noi, în context?

Sorin Ovidiu Vîntu: Avem motive să fim optimişti. Dar, riscul uriaş pentru România este ca milioanele de concetăţeni care lucrează în străinătate să fie silite, din cauza crizei, să se repatrieze.

Oficial, românii din străinătate asigură un influx de şapte miliarde de euro, anual. Neoficial, este vorba de douăzeci de miliarde.

Repatrierea muncitorilor din străinătate nu doar că ne-ar lipsi de miliardele cu care ne finanţează, ci ar însemna încă două-trei milioane de guri de hrănit. Pe termen scurt, ar fi un dezastru.

Reporter: Şi pe termen lung?

Sorin Ovidiu Vîntu: Pe termen lung ar fi un câştig uriaş. Sunt milioane de meseriaşi. Piaţa noastră este înfometată de forţă de muncă. Reîntoarcerea muncitorilor din străinătate ar creea condiţii de dezvoltare, nu doar de supravieţuire. Repet, socotind pe termen lung şi fără să calculăm ce s-ar petrece în primă instanţă. Am atât de mare încredere în ţara asta, încât poţi spune că-s…

Reporter: … ce?

Sorin Ovidiu Vîntu: … tâmpit!

Reporter: În ce poziţie v-a surprins criza – în bani, în acţiuni sau în proprietăţi? Pentru speculatori, crizele sunt ca apa pentru peşte…

Sorin Ovidiu Vîntu: Crizele sunt elementul meu natural. Sunt expert în gestiunea crizelor. De altfel, ce fac eu de opt ani încoace? Gestionez crize!

Reporter: Ce ar trebui să facă investitorii, astăzi?

Sorin Ovidiu Vîntu: Să se relaxeze.

Reporter: ?!

Sorin Ovidiu Vîntu: Oricum, nu mai au nimic de pierdut.

Reporter: Da, viaţa e frumoasă!
MAKE

09.10.2008

Vezi

ZIUA: Strategie nationala pentru cadavrul Romaniei de Victor RONCEA
Intr-o Romanie in care, in timp ce sunt arestati generali ai Armatei Romane, agenti maghiari si rusi zburda prin Parlament (chiar si in cel European) si Guvern – dupa cum afirma si un fost responsabil al serviciilor secrete, mai exista, totusi, oameni, care se preocupa, desi aproape in van, si de problemele reale ale tarii…