Victor Roncea Blog

Gabriela Adamesteanu (foto stanga) se lauda in Adevarul (iarasi “Adevarul”), de data aceasta “literar&artistic”, pe doua pagini, cum “a razbit” ea, prin forte proprii, in Occident, ca scriitoare sa-ntelegem… In acest sens, cu concursul (sic) lui Cezar Paul Badescu, ea da ca exemplu faptul ca unul dintre romanele sale prafuite, “Dimineata pierduta”, publicat la Gallimard numai cu ajutorul (a se citi pilele) doamnei Marie-France Ionesco, a fost vandut, pana acum, in “circa 2000” de exemplare. Ce uita: 1) ca cartea (sic) a aparut in 2005, deci acum trei ani si 2) ca Franta are o populatie de vreo 60.000.000 de oameni (daca punem si turistii). Deci cele “circa 2000” de exemplare (“circa”, adica intre 1700 si 1900 sau intre 1500 si 1700?, intreb si eu…) vandute in trei ani reprezinta un procent de… O, OOOO si ceva. “Nu e de ajuns ca o carte sa fie buna”, spune Adamesteanu. “Pentru a razbi pe piata din strainatate e nevoie de noroc si perseverenta”, sintetizeaza doct Paul Badescu. Corect. Un cititor-comentator al Adevarului, care semneaza Thomas Pinchon (nu sunt eu!), scrie: “Se razbeste cu pile… Deci, razbesti cu pile in Occident. Daca nu era M.F. Ionesco, cartea nu se publica la Gallimard. Apropos: cate exemplare s-au vandut?”, vrea sa stie si omul, ceva mai exact.

N-ar fi mai bine sa ne spuna tovarasa Gabriela Adamesteanu cum “a razbit” in patul lui Mihai Botez si la ordinele cui?

PS: A, am uitat: ambele dive sunt “fruntase” GDS!