Stiti postarea mea cu un guzgan si un motan care lingeau la un ciolan? E, a disparut misterios (sau miraculos?)! I-am cautat pe tot site-ul si… nimic. Evident, am declansat alarma. Sursele mele si-au facut datoria: cica au fost vazuti misunand pe treptele Primariei, unde au cerut sa fie primii implantati cu micro-cipuri, daca se poate chiar de manuta lui Sorin Oprescu. Ba chiar motanu’ Tiganu a cerut sa fie si sterilizat, pe loc (pentru guzganu’ Iudeanu nu mai era cazul). Duca-se pe pustii!
Revenind la situatia aberanta creata de Hotararea Primariei de a cipui si steriliza cainii si pisicile din Bucuresti, iata mai jos cum o puteti combate. Atentie, maine este ultima zi! Ziua a 13-a. Sa speram ca nu si ceasul al 13-lea!
Către
Primăria Municipiului Bucureşti
Direcţia Asistentă Tehnică şi Juridică C.G.M.B.
Serviciul transparenţă Decizională
În atenţia
Domnului Primar General
Subsemnatul………………………………………………., vă depun în temeiul disp. Legii nr. 52/2003 prezenta
RECOMANDARE LA PROIECT DE ACT NORMATIV
Cu privire la Proiectul de hotărâre privind deţinerea şi controlul reproducţiei câinilor şi pisicilor in Municipiul Bucureşti.
Vă solicităm să NU ADOPTAŢI PREVEDERILE hotărârii mai sus menţionate, prin care se impune în mod obligatoriu pentru câini şi pisici sterilizarea acestora şi inserarea cipurilor în interiorul organismelor acestor animale (câini şi pisici).
MOTIVE:
1. Cu privire la obligativitatea sterilizării câinilor şi pisicilor cu vârstă mai mare de 6 luni, arătăm că o astfel de măsură este abuzivă, şi nelegală în raport cu legislaţia civilă în materia proprietăţii.
Potrivit disp. art. 467 Cod Civil, animalele afectate unui imobil (cum ar fi câinele de pază sau pisica prinzătoare de şoareci) sunt bunuri mobile.
Potrivit disp. art. 472 şi următoarele Cod Civil, în categoria bunurilor mobile sunt incluse toate animalele, fără deosebire.
Potrivit art. 475 Cod Civil, „Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificările stabilite de legi.”, iar potrivit art. 480 Cod Civil, „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.”
Având în vedere că, potrivit disp. Art. 481 Cod Civil, „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despăgubire.“, iar potrivit disp. Art. 482 Cod Civil „Proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste: drept de accesiune.”, nici o hotărâre a unui Consiliu Local nu poate încălca dreptul de proprietate al unui proprietar de animale de companie sau pază (câini sau pisici).
Prevederile art. 483 Cod Civil apără dreptul proprietarului de animale cu privire la prasila animalelor sale, fiind apărat implicit dreptul de a păstra nealterată capacitatea de reproducere ale animalelor ca pe o calitate intrinsecă a acestora.
În aceste condiţii, a condiţiona păstrarea dreptului de reproducere al unui animal PROPRIETATEA PRIVATĂ A UNEI PERSOANE, reprezintă un abuz de drept, o încălcare flagrantă a prevederilor art. 480 Cod Civil, care consacră caracterul exclusiv şi absolut al dreptului de proprietate.
Mai mult condiţionarea dreptului de a păstra funcţia reproductivă a animalului (câine sau pisică) de apartenenţa/înscrierea într-o asociaţie/organizaţie de orice natură, reprezintă o limitare abuzivă a dreptului de proprietate, o restrângere nepermisă a acestuia.
Consacrarea ca „fapte penale” (atunci când nu sunt considerate contravenţii) a nerespectării unor astfel de aberaţii juridice reprezintă un alt aspect de natură să pună într-o lumină proastă pe cei ce au redactat acest „proiect” de Hotărâre de Consiliu Local, deoarece fac să se întrevadă lipsa unor minime cunoştinţe juridice în materia teoriei generale a dreptului.
Ne întrebăm de când au ajuns agenţii constatatori ai primăriei să constate existenţa unor „fapte penale”, până unde poate merge imbecilitatea şi reaua voinţă a unor proprietari de asociaţii chinologice, puşi pe căpătuială !?
2. Cu privire la obligativitatea inserării cipurilor în corpul pisicilor sau câinilor, ca unică modalitate de identificare a acestora, apreciem această măsură ca fiind dăunătoare pentru animale, din punct de vedere al sănătăţii acestora.
Aşa cum a relevat şi studiul efectuat de Associated Press, implanturile cu microcipuri testate pe animale de laborator au produs cancer – conform dr. Katherine Albrecht, expert în probleme de securitate personală – privacy expert şi vechi oponent al implementării cipurilor.
Potrivit Associated Press, o serie de studii care se întind pe o perioadă de 10 ani au arătat că şoarecii şi şobolanii injectaţi cu celule transmiţătoare au dezvoltat tumori maligne cu creştere rapidă, care s-au dovedit letale în 1 din 10 cazuri. Tumorile au apărut în ţesuturile din jurul microcipurilor şi deseori au crescut până la acoperirea completă a sistemului, susţin cercetătorii.
Albrecht a aflat despre legătura dintre microcipuri şi cancer când proprietarul unui câine care murise din cauza unei tumori cauzate de un cip le-a contactat pe ea şi pe Liz McIntyre, împreună cu care a semnat cartea “Cipuri-spioni”. Apoi Albrecht a găsit studii medicale dovedind legătura dintre implantul cu microcipuri şi cancer şi în cazul altor animale. Înainte ca ea să le aducă în atenţia Associated Press, studiile au fost necunoscute atenţiei publice.
După o investigaţie de patru luni, jurnaliştii Associated Press au descoperit mai multe documente care arătau legătura dintre cancer şi implantul cu microcipuri. O parte dintre aceste documente au fost publicate înainte ca Applied Digital Solutions – compania mamă a VeriChip – să ceară acordul FDA (Food and Drug Administration – o agenţie din domeniul medical din SUA) pentru a pune pe piaţă implanturile pentru oameni. Compania VeriChip a obţinut aprobarea FDA în anul 2004, sub supravegherea secretarului de stat al Departamentului Sănătăţii din SUA, pe atunci Tommy Thompson, care ulterior a primit un post de conducere în companie.
Potrivit politicii FDA, era responsabilitatea firmei VeriChip să aducă în atenţia FDA cercetările medicale care au semnalat efectele nocive ale acestei tehnologii, dar directorul VeriChip, Scott Silverman, pretinde că nu au ştiut despre astfel de cercetări.
Albrecht şi-a arătat scepticismul că o companie ca VeriChip, având drept preocupare majoră implantul cu microcipuri, nu ar fi fost informată despre studiile relevante din domeniu. “Ar fi o neglijentă din partea domnului Silverman să nu ştie despre aceste cercetări. Iar dacă ştia despre astfel de studii, cu siguranţă a avut un motiv să nu le divulge”, spune Albrecht. “Dacă FDA ar fi ştiut de legătura dintre microcipuri şi cancer, poate nu ar fi aprobat niciodată produsele companiei lui Silverman”.
În condiţiile în care în România nu s-a efectuat un studiu de specialitate asupra impactului inserării cipurilor în organismul animalelor, iar studiile efectuate în străinătate demonstrează un potenţial pericol pentru sănătatea animalelor cărora li s-au inserat cipuri în organism, apreciem că nici un proprietar de animale nu poate fi obligat la aplicarea unei măsuri – cum este cea privind inserarea cipului în animal – ce poate duce la îmbolnăvirea animalului în cauză.
Apreciem că se impune înainte de aplicarea acestor măsuri, un studiu imparţial, pe o perioadă lungă de timp, cu privire la efectul cipurilor asupra organismelor vii.
Având în vedere că posesorii de animale de companie au dreptul de proprietate absolută asupra acestora, fără a li se putea îngrădi în vre-un fel acest drept, considerăm ilegală şi abuzivă o măsură de natură să ducă la deteriorarea sau chiar pierderea acestui drept de proprietate, prin îmbolnăvirea sau chiar moartea animalului respectiv.
Cu …………………………… (ce vreti dvs…)
Vezi si
Oprescu a dat în mintea pisicilor
de George Roncea
Bucureştenii vor fi obligaţi să îşi sterilizeze câinii şi pisicile şi să le implanteze microcipuri, iar cei care deţin animale fără documente care să ateste sterilizarea şi înregistrarea într-o bază de date vor fi amendaţi cu până la 700 de lei, potrivit unui proiect al Primăriei Capitalei.
Hotărårea Primăriei este, însă, hilară şi, totodată, complet ilegală deoarece încalcă flagrant prevederile Codului Civil.
Potrivit proiectului de hotărâre, supus dezbaterii publice pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti (https://www.pmb.ro/), până în 13 februarie persoanele fizice şi juridice care deţin câini şi pisici în vârstă de peste şase luni, în incinte private, fără drept de montă şi neînregistrate în cadrul Asociaţiei Chinologice, au obligaţia de a le steriliza, identifica şi înregistra în baza unică de date a Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor fără Stăpân (ASAS), începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri.
Identificarea câinilor cu deţinător se face doar prin microcipare, iar a celor fără deţinător, prin microcipare subcutanat şi crotaliere la urechea stângă, în cazul câinilor, şi prin microcipare subcutanat în cazul pisicilor.
Primarul habar n-are de lege
Obligativitatea sterilizării câinilor şi pisicilor cu vârstă mai mare de 6 luni este abuzivă, şi nelegală în raport cu legislaţia civilă în materia proprietăţii.
Potrivit disp. art. 467 Cod Civil, animalele afectate unui imobil (cum ar fi câinele de pază sau pisica prinzătoare de şoareci) sunt bunuri mobile. Potrivit disp. art. 472 Cod Civil, în categoria bunurilor mobile sunt incluse toate animalele, fără deosebire.
Potrivit art. 475 Cod Civil, „Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificările stabilite de legi“, iar potrivit art. 480 Cod Civil, „Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege“.
Având în vedere că, potrivit disp. Art. 481 Cod Civil, „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauza de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire“, iar potrivit disp. Art. 482 Cod Civil „Proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă drept asupra tot ce produce lucrul şi asupra tot ce se uneşte, ca accesoriu, cu lucrul, într-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeşte: drept de accesiune“, nici o hotărâre a unui Consiliu Local nu poate încălca dreptul de proprietate al unui proprietar de animale de companie sau pază (câini sau pisici).
Prevederile art. 483 Cod Civil apără dreptul proprietarului de animale cu privire la prăsila animalelor sale, fiind apărat implicit dreptul de a păstra nealterată capacitatea de reproducere a animalelor ca pe o calitate intrinsecă a acestora.
Aberaţie juridică şi şmen transparent
În aceste condiţii, a condiţiona păstrarea dreptului de reproducere al unui animal, care este proprietatea privată a unei persoane, reprezintă un abuz de drept, o încălcare flagrantă a prevederilor art. 480 Cod Civil, care consacră caracterul exclusiv şi absolut al dreptului de proprietate.
Mai mult, condiţionarea dreptului de a păstra funcţia reproduc-tivă a animalului (câine sau pisică) de apartenenţa/ înscrierea într-o asociaţie/organizaţie de orice natură, reprezintă o limitare abuzivă a dreptului de proprietate, o restrângere nepermisă a acestuia.
Consacrarea ca „fapte penale“ (atunci când nu sunt considerate contravenţii) a nerespectării unor astfel de aberaţii juridice reprezintă un alt aspect de natură să pună într-o lumină proastă pe cei ce au redactat acest „proiect“ de Hotărâre de Consiliu Local, deoarece fac să se întrevadă lipsa unor minime cunoştinţe juridice în materia teoriei generale a dreptului.
Ne întrebăm de când au ajuns agenţii constatatori ai primăriei să constate existenţa unor „fapte penale“, până unde poate merge imbecilitatea şi reaua voinţă a unor proprietari de asociaţii chinologice, puşi pe căpătuială !?
Cine va plăti pentru implantarea cu dispozitive RFID a 800.000 de pisici şi cåini din Bucureşti? Din ce Buget? În vremuri de criză Primăria nu are alte preocupări? Care este firma care va obţine contractul cu Primăria? Ce costuri va presupune această afacere? Oprescu ar trebui să răspundă la aceste întrebări înainte de a pune pe tapet propuneri cu iz de şmen.
https://www.curentul.ro/