Pe masura ce trec zilele, situatia de la Chisinau in loc sa se clarifice pare sa intre si mai adanc in mlastina dezinformarii. Parca de abia acum incepe, de fapt, atacul asupra actualei Moldove. Cine il da, insa? Aceasta este intrebarea. Si, mai ales, cu ce scop?
Daca ar fi fost mana democratizatoare a Washington-ului am fi aflat de mult: am fi urmarit socati “noua revolutie portocalie” live la CNN, non-stop, pana la caderea Puterii de la Chisinau, si, acum, probabil, am fi stat relaxati si fericiti, bucurandu-ne de Invierea Domnului, impreuna, romani de pe ambele maluri ale Prutului. Si totusi, atentie, prima reactie oficiala a Statelor Unite a venit de-abia ieri, la 10 zile de la evenimentele din 7 aprilie.
O reacTie foarte ascutita, ca o lama cu doua taisuri. Dupa critica fireasca fata de abuzurile asupra studentilor, a tinerilor, comunicatul Departamentului de Stat spune: “Toate partidele trebuie sa se comporte responsabil”. Si: “Subliniem ca nu exista nici o scuza pentru violenta, ca cea care a avut loc pe 7 aprilie”. Nici o scuza, carevasazica.
Scenariul evenimentelor din 7 aprilie se transforma, iata, dintr-unul care parea calchiat dupa cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 in cel premergator “revolutiei” din decembrie 1989. Mai precis, suntem in perioada ante-revolutionara. A “presiunilor internationale”, a Declaratiei de la Budapesta si a excursiilor lui Brucan si Iliescu in diverse capitale ale lumii. Numai ca, de data aceasta, nu concorda capitalele turistilor revolutionari de ieri cu cele de azi.
Daca ar fi fost mana pacificatoare cu forta a Moscovei pentru o “revolutie rosie” n-am mai fi avut ce scrie azi. Era de mult “pa”! Practic, in 7 aprilie, asa, mai pe seara, ca da bine la rating, Voronin ar fi fost legat fedeles, judecat sumar si, daca nu impuscat in “valtoarea evenimentelor”, atunci aruncat intr-o duba si trimis la varul sau, Smirnov, in Transnistria, poate chiar in celula unui alt “coleg”, Ilie Ilascu. Tot ieri, mergand pe urmele lui Voronin, seful Federatiei Ruse, Medvedev, a dat de inteles ca Romania ar fi stat in spatele actiunii din 7 aprilie. O acuza periculoasa, la care sunt foarte curios cum va raspunde Romania. Daca va raspunde.
Este adevArat: cadre ale “opozitiei” au facut diverse ture pe la Ambasada Romaniei, mai pe poarta din fata, mai pe din dos. Dar nu este relevant. Apoi, Romania nu este reprezentata de interesele unuia sau altuia, indiferent ce haina ar imbraca, ci de politica de stat, exprimata de presedintele tarii. Mult mai interesant ar fi sa observam, de exemplu, ca familia “opozantului” Urechean a fost singura beneficiara in regim special a redobandirii cetateniei romane in timpul Guvernarii PSD, printr-un decret semnat cu manuta premierului Nastase. Sau ca Filat s-a gandit, inainte de alegeri, sa fie primul “moldovean” care renunta la cetatenia romana, dobandita cu atata greutate, de basarabenii “de rand”, fara pile de partid sau de (alt) stat. Sau ca, sau ca.
Cetatenia.ro contra “revolutiei” kaki de Victor RONCEA