IPS BARTOLOMEU ANANIA: Parintele N. Steinhardt – un om care a murit fericit. DOSAR DE IERARH: O parte din Filele de la Securitate ale lui IPS ANDREI

Parintele N. Steinhardt – Un om care a murit fericit
† Bartolomeu ANANIA

As vrea sa subliniez cateva ganduri pe care le am in legatura cu acest om extraordinar, care a fost si ramane Nicolae Steinhardt. Cand vorbesc de numele lui imi este greu sa pomenesc verbul la modul trecut, ci numai la prezent.
Cred ca este un convertit prin excelenta, si anume dintr-un neam despre care Sfanta Evanghelie ne spune ca inainte de sfarsitul veacurilor se va cresti­na. Este vorba despre poporul evreu. E bine, cel putin din generatia noastra, dupa doua convertiri care au esuat – ma gandesc la Mihail Vidar si la Mihai Avramescu -, parintele Nicolae Steinhardt este singurul convertit care a biruit si a biruit intru lumina.
In al doilea rand, procesul convertirii sale nu a fost napraznic, asa cum i-a fost botezul, ci de foarte lunga durata. Convingerea crestina s-a strecurat in el incetul cu incetul, pana cand a ajuns la maturitate. Abia atunci a simtit nevoia botezului formal, dar in realitate botezul sau duhovni­cesc se petrecuse cu mult inainte – si in timp, in durata.

Parintele Nicolae Steinhardt era omul de profunda cultura. Am afirmat-o, si-mi place sa cred ca dupa seceta spirituala prin care poporul nostru a trebuit sa treaca de-a lungul celor 45 de ani de dominatie comunista atee, acest popor nu se poate redresa moral decat prin doua puteri: religia si cultura. Dar nu separate, ci ingemanate. Logodite si cununate una cu cealalta, prin care religia sa se deschida spre universalitate, parasindu-si constiinta de plutire si limitele unei functiuni strict liturgice, iar pe de alta parte, prin religie cultura sa-si recapete dimensiunile autentice, in sensul ei ultim. Si mai este un gand pe care as vrea sa vi-l spun. Noi vorbim cu foarte multa convingere de un lucru pe care putini il inteleg de la inceput si in totalitate: vorbim despre libertatea in Hristos si despre faptul ca numai prin Evanghelie devenim liberi. Pare un paradox rostit de o biserica intemeiata pe dogme; in aparenta, dogma este tot ceea ce poate fi mai putin liber. Ar trebui insa sa-l intrebam pe parintele Staniloae ca sa aflam ca dogma este un proces pururea deschis, si nu un sistem, cum sunt cele filosofice, care sa te tina cumva sclav. Iar daca ai patruns cu adevarat in interiorul dogmei, de-abia atunci ai patruns in universalitate si in perspectiva eternitatii. Aceasta este liber­tatea intru Hristos. Ei bine, parintele Steinhardt a devenit liber intru Hristos in temnita, adica in conditia totalei nelibertati. Aceasta este o experienta pe care nu o pot intelege si simti decat – si iertati-ma ca spun un plural, la persoana intai – noi, acestia, care am trecut prin temnite, iar parintele Mina Dobzeu, care i-a administrat parintelui Steinhardt botezul intr-o celula din Jilava, stie mai bine decat noi toti ce insemneaza sa fii inconjurat de gardieni, sa te gasesti intr-o temnita subpamanteana cum este cea a Jilavei si totusi sa ai in vine libertatea de a te intalni cu libertatea lui Hristos si de a te cununa cu ea. Eu cred ca momentul de la Jilava, pe care l-a administrat parintele Mina asupra lui N. Stein­hardt, este un moment mai mult decat istoric, e un moment al culturii romanesti si al Bisericii noastre. Cred ca este un moment teologic pe care va trebui sa-l consemnam in tratatele noastre si de care va trebui sa ne aducem pururea aminte.
Atunci cand oamenii iti tagaduiesc libertatea, tu de-abia atunci sa strigi din rarunchi: “De-abia acum sa stiti ca sunt un om liber!”. Aceasta a fost marea bucurie pe care a descoperit-o N. Steinhardt. Si aceasta l-a facut cu adevarat fericit si in stare sa scrie acea extraordinara carte, carte de capatai a culturii si spiritualitatii romanesti, Jurnalul fericirii, de care nici o generatie de acum inainte nu va trebuie sa fie lipsita. Asa cum retiparim poeziile lui Eminescu pentru fiecare generatie, asa va trebui retiparita cartea Jurnalul fericirii pentru fiecare generatie de-acum incolo.
Dumnezeu sa-i binecuvanteze amintirea si sufletul. Noi l-am inscris de mult in Cartea de aur a spiritualitatii noastre si a culturii romanesti. El este cel care sintetizeaza la modul cutremurator aceasta logodna de care va vorbeam, dintre religie si cultura. Un om de mare si profunda cultura, intregit de un om de mare si profunda credinta. Nu ne miram ca a murit fericit si nu ne miram ca acolo unde este, este fericit. Si se fericeste impreuna cu noi astazi, prin emotia noastra, care nu are intr-insa mai putina fericire decat aceea pe care si-a dorit-o si ne-o doreste parintele N. Steinhardt.
Revista TABOR – Anul II, Nr 4, Iulie 2009, dedicat Parintelui Nicolae de la Rohia

ZIUA: Dosar de ierarh: planul Securitatii de compromitere a IPS Andreicut, indeplinit de CNSAS

Credinta in vizorul Securitatii

Arhiepiscopul de Alba, Andrei Andreicut, a primit din partea CNSAS decizie de politie politica. Ierarhul ortodox a anuntat ca urmeaza sa conteste decizia in instanta. Fostul preot de Turda nu a avut dosar de retea, ci de urmarit, asa cum dovedesc notele informative din arhiva CNSAS si dupa cum a afirmat si el, inca din 2001. Ierarhul a marturisit atunci ca a intrat intr-o relatie cu Securitatea pentru ca a incercat sa intervina in favoarea unui tanar pentru a fi admis la Seminarul teologic. Atunci a dat o singura nota informativa si anume cea din ziua in care a semnat si angajamentul cu Securitatea.Am rasfoit Dosarul de Urmarire Informativa (D.U.I.) de la CNSAS al Inalt Prea Sfintitului pentru a afla elementele-cheie ale activitatii sale de dinainte de 1989. Am descoperit dialogurile politice inedite pe care acesta le avea cu Nicu Steinhardt, monahul de la Rohia, inregistrate cu ajutorul unuia dintre cele sase microfoane fixe pe care le avea in casa. Apoi, am observat ca majoritatea documentelor aflate in dosarul de urmarit al IPS Andrei Andreicut arata ca Securitatea il vana pe preotul de Turda in special pentru modul in care acesta relationa cu tinerii si copiii, misiune care isi arata roadele. Parintele ortodox mai era urmarit si pentru legaturile sale cu personalitati religioase asa-zis “periculoase” din Biserica Ortodoxa – “legionari” si “mistici” – cum ar fi preotii Dumitru Staniloaie, Arsenie Papacioc sau Gheorghe Calciu. Nu in ultimul rand, Andreicut era supravegheat din cauza relatiilor sale de prietenie cu greco-catolicii, in conditiile in care el insusi provenea dintr-o familie de greco-catolici.

“Nu este pentru o patrie socialista”

Intr-o nota de analiza aflata in D.U.I nr.4314, din 17.03.1979, privind pe preotul ortodox Andreicut Ioan din Turda, ofiterul care se ocupa de IPS Andreicut raporta ca: “In timpul cat urma teologia, a intretinut relatii cu preotul X de la care primea materiale mistice-religioase. (…) Datorita faptului ca intretine relatii cu preotul X si activitatii intense de catehizare pe care a desfasurat-o dupa venirea in Turda, la data de 21.02.1979 a fost avertizat, cu care ocazie s-a angajat sa intrerupa orice legatura cu fostii descendenti ai cultului greco-catolic. Andreicut Ioan asa cum confirma materialele informative, a continuat si dupa avertizare sa desfasoare o intensa activitate religioasa menita sa contracareze educatia ateista oficiala facuta cetatenilor. Se manifesta ca un bun roman, un bun patriot, insa nu este pentru o patrie socialista sau comunista deoarece este hotarat, chiar pana la sacrificiu, sa activeze in directia scoaterii cetatenilor de sub influenta ideologiei statului nostru socialist”.De asemenea, Securitatea il considera pe actualul Arhiepiscop de Alba, dupa cum reiese dintr-un “Plan de masuri” aprobat de Securitate “un fanatic religios din care cauza s-a hirotonisit ca preot celibatar, este semnalat ca desfasoara o intensa propaganda religioasa pentru a contracara propaganda ateista”. De aceea, continua documentul, “pentru a stabili daca Andreicut Ioan desfasoara activitate ostila sub masca cultului ortodox, sau daca are un rol in cadrul clandestinitatii greco-catolice, se vor lua urmatoarele masuri: incadrarea informativa prin reteaua existenta, intrucat informatorii “PALADE” si “MARCUS” din problema au mai furnizat informatii despre el, vor fi dirijati in continuare sa ne furnizeze date despre relatiile lui cu fosti deserventi ai cultului greco-catolic, persoane ce-l viziteaza, contactarea lui de catre cetateni straini si preocupari ostile prezente”. Totodata, se va trece la “compromiterea lui X in scopul izolarii si indepartarii acestuia de obiectiv, in scopul temperarii activitatii obiectivului si a curma influenta negativa pe care o exercita X asupra lui, prin reteaua informativa si celelalte mijloace si metode ale muncii”.Prin deductie, tragem concluzia ca X – indicativul este sters din dosar – era Nicolae Steinhardt, al carui nume apare mai jos, intr-alta Nota.

Strict Secret cu Nicolae Steinhardt

Securitatea a surprins si discutiile lui Andreicut cu Nicolae Steinhardt. Sursa “Nicu B63” este cea care a redat una dintre intrevederi in “Dosarul nr.6 I.D.M/ ex.unic/ Redat din lb romana/ Strict secret/ Mr.Lucaci F./14.06.1971/ STENHARD NICOLAE, Bucuresti, str.I.Ghica nr.3”:”La orele 15.00. Ob (Obiectivul – nota red.) impreuna cu preotul NICOLAE si alti tineri s-au intors de la biserica. (…) Au luat masa impreuna. I-a intrebat cum ii cheama, unul era X, altul Y.Pr N a intrebat unde e al treilea, Z, i s-a raspuns ca e la institut, in anul II. Pr N a afirmat ca-i place cum a ales.
X a intrebat de ce pleaca evreii din Romania, poate fiindca vor sa faca comert, sa fie liberi.
Preotul N: “Vedeti si ce partizani au fost la inceput pentru regimul comunist, desi stiau despre desfiintarea libertatii comertului, a circulatiei”.
X: Eu ma gandesc mult la ei, la ceea ce fac, la recentele bombardamente din Irak.
Preotul N: “Ceea ce fac ei cu petrolul nu e bine, sunt prea camatari” (se refera la Irak). In continuare au discutat despre lipsa unor produse alimentare din tara. Pr. N a afirmat ca tinerii au plecat de la tara, in agricultura au ramas numai batranii”.
NICU B63 a transcris de pe banda magnetica in “Dosarul nr.6.I.D.M; ex. Unic/ Nr. file 1; Bir.1 364; Mr. Lucaci F; 14.06.1981” si o alta discutie avuta de IPS Andrei Andreicut cu parintele Nicolae “STENHARD”, dupa cum scrie securistul de serviciu.
“La orele 8.25 a sosit in vizita la Obiectiv preotul NICOLAE din Bucuresti. (…) Pr.N – a afirmat ca merge de multe ori la Tg. Lapus la rudele sotiei si vede niste cozi interminabile, mai ales la paine. Multi stau la rand si nu sunt siguri ca vor primi; intr-o tara ca a noastra, care era atat de bogata. Cultura este la pamant, lapte nu se gaseste, branza nu se gaseste”, consemneaza constiincios NICU B63.

“PALADE”, informator de baza

Un informator extrem de activ, asa dupa cum reiese si din documentele aflate in Dosar a fost “PALADE” Intr-o “nota informativa din 08.04.1980, Copie Strict Secret”, acesta scria urmatoarele: “In data de 6 aprilie 1980, numitul preot X mi-a spus urmatoarele: Am fost coleg cu preotii Andreicut, preot in Turda, str. Fabricii, si cu Y. (…) Asculta cu regularitate posturi straine. Pr Andreicut mi-a spus ca a fost chemat la securitate in legatura cu activitatea sa religioasa si cu mobilizarea multor cetateni la biserica. De asemeni X mai spunea despre un profesor de teologie din Bucuresti care vorbea foarte frumos si care a fost chemat la Securitate in legatura cu activitatea sa religioasa si cu mobilizarea multor cetateni la biserica. De asemeni, X mai spunea despre un profesor de teologie din Bucuresti care vorbea foarte frumos si care a fost chemat la Securitate si i-a interzis, dar totusi desi i-au incuiat toate usile a iesit la geam si a vorbit studentilor avand curajul sa critice chiar pe conducatorii statului. La un Radio strain cereau eliberarea lui de la inchisoare”. (Este vorba de Parintele Calciu – nota. red.)”

Comenteaza dusmanos” atitudinea statului fata de religie

Securitatea a incercat, pe toate caile, sa ii puna bete in roate fostului preot de Turda si atunci cand Andreicut trebuia sa se transfere la Alba Iulia si pentru a nu i se aproba inscrierea la doctorat. Politia politica a regimului comunist nu putea sta cu mainile in san atunci cand la urechile ei a ajuns ca actualul Arhiepiscop de Alba a fost propus de Episcopia Clujului sa participe la un concurs, pentru a deveni preot misionar in afara tarii. Demersul Securitatii este demonstrat intr-o nota a “Ministerului de Interne Serviciul Municipal Turda/Securitate, Nr.Bv/0055454 din 29.08.1980, catre Inspectoratul jud. Cluj, tov.col.Dumitrascu N”, in care se spune:
“Raportam ca urmarim prin D.U.I pe numitul ANDREICUT IOAN, preot ortodox celibatar la parohia Turda – Fabrici, nascut la 24.01.1949 in Oarta de Sus, jud. Maramures, absolvent al Institutului Teologic din Sibiu, fost inginer constructor, fost membru P.C.R.
Din datele ce le detinem rezulta ca intretine relatii cu elemente ce au antecendente politice si penale (fosti legionari si condamnati pentru infractiuni contra securitatii statului), impreuna cu acestia comenteaza dusmanos politica interna si externa promovata de conducerea statului si in special atitudinea statului fata de religie. Este hotarat sa actioneze impotriva acestei politici, fiind influentat in acest sens de persoanele cu antecedente, cu care se afla in legatura. Desi in 1979 a fost avertizat, se mentine pe pozitie ostila cu toate ca ii este frica ca isi va pierde libertatea. Pr. Andreicut Ioan, desi are aceasta atitudine, a fost propus de catre Episcopia Clujului sa participe la un concurs ce va avea loc la Bucuresti, pentru a deveni preot misionar in strainatate.
Intrucat sus-numitul are conceptii ostile, nu exista garantia ca ne va reprezenta in strainatate in mod obiectiv, propunem sa se intervina ca acesta sa nu fie trimis in strainatate.”

Compromiterea

Aceste actiuni de filaj zilnic realizat de securisti, dornici sa gaseasca si in cazul IPS Andrei Andreicut calcaiul lui Achile, au dat, in cele din urma, rezultate. Iar ierarhul ortodox a ajuns sa semneze un angajament cu Securitatea – fara insa ca vreodata sa dea si note informative despre cineva. Despre acel moment al vietii povesteste IPS Andrei Andreicut: “Toate aceste sicane erau rezultatul misiunii mele care nu le era pe plac. Imi cautau nod in papura si nu-l gaseau. Au incercat sa ma compromita moral, dar n-au reusit. Nici o acuza de genul acesta nu exista in dosar. Dar, pana la urma, dialectica draceasca totusi a gasit ceva. Au pescuit o tarasenie urata cu care voiau sa ma santejeze. Toata povestea este legata de admiterea unui tanar la Seminarul din Cluj. Respectivul acum este un preot foarte bun. Ce s-a intamplat: Tanarul in cauza efectiv avea vocatie preoteasca. A dat de mai multe ori admitere la Seminar si n-a reusit. N-a reusit pentru ca la Cluj erau, pe de o parte, locuri foarte putine; iar, pe de alta, din nefericire mai lucrau si interventiile.
In anul 1983, contrar convingerilor mele, stiind ca un avocat aranjase cu un timp inainte intrarea altui tanar la Seminar, i-am relatat situatia tanarului in cauza. S-a oferit, fara sa fac mari insistente, sa-l ajute.Tanarul a intrat, iar avocatul era nelinistit ca tata baiatului nu-l contacteaza. Mi-a dat in acest sens telefon si telefonul a fost fatal. Tatal baiatului l-a cautat apoi. Securitatea insa a declansat o intreaga ancheta. Sunt cu constiinta impacata ca tanarul merita sa intre dar, pana astazi, imi pun intrebarea daca ancheta ce a urmat n-a fost pedeapsa lui Dumnezeu ca atunci, o data, mi-am incalcat principiile?
Pe 20 octombrie 1983 am fost convocat la Militia Economica din Cluj. Vorba fie! Acolo ma asteptau maiorul Pop Vasile de la Securitatea Turda si un locotenent. Ancheta a fost urata si indelungata. Declaratii tracasante si dirijate cum ca as fi fost complice la trafic de influenta. Cu aceasta incercau sa ma santejeze. Pana atunci n-au avut nici o declaratie scrisa de la mine. Le-am relatat tot adevarul, pentru ca si asa il stiau, referitor la intrarea baiatului la teologie. Mai tarziu, de abia, am aflat ca nu puteau folosi ca probe convorbirile telefonice si ca nu era bine sa nu recunosc nimic. Amenintarea repetata era ca or sa ma inchida pentru trafic de influenta.”Planul Securitatii realizat atunci are repercusiuni si acum. Practic, CNSAS a reusit astazi sa duca pana la capat misiunea de compromitere a ierarhului ortodox.
IN FOTO: Parintele Nicolae Steinhardt si prietenul sau, parintele Ioan Andreicut, in mijlocul comunitatii credinciosilor ortodocsi din Turda
You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova