Cativa prieteni din lumea discreta a observatorilor mai mult sau mai putin anonimi au tinut sa-mi atraga atentia ca ultimul meu editorial la ZIUA (ce chestie – “simbolica”) a fost Moldova nu este a voastra, o punere la punct adresata noilor kaghebisti cu pretentii de democrati si unionisi veniti la putere peste Prut. Cand spun kaghebisti o spun in deplina cunostinta de cauza, inclusiv in ceea ce priveste antenelor lor de la ziarul ZIUA. Ramasesem, ce-i drept, printre foarte putinii jurnalisti, avizati, care avertizau opinia publica si autoritatile Romaniei asupra cacealmalei jucate la Chisinau. Desigur, acest lucru deranja mai ales “baietii de vizavi”, care facusera pactul cu “ai nostri”, impartisera malaiul si intrasera in jocul de-a democratizarea pentru pustiirea a ce a mai ramas din Republica Moldova si bagarea ei cu forta in malaxorul UE (si eu care speram ca o sa devina, cu putin munca, ultima reduta de romanism din lume). Am primit, imediat dupa publicarea materialului, semnale de la “oameni de bine”, ca ar trebui sa indulcesc tonul fata de “democratii” de maidan moldovenesc, parvenitii gregari cocotati in palmierii “romanismului”. Deranja, desigur, si pe la noi, pentru ca punea public in discutie inoportunitatea optiunii SIE de a merge, pe banii nostri, de mana cu agentii KGB de peste Prut, impotriva intereselor nationale. Dar ce sa ne mai miram la astfel de directii daca chiar seful SIE sustinea dispretuitor fata de romanii basarabeni ca acestia vorbesc o “light romanian” (sau poate si-o fi revenit intre timp…). Explicatia SIE ca aceast melanj era singura alternativa la Voronin este infantila. Viitorul va dovedi ceea ce stie orice copil: ca orice alaturare cu mere putrede nu face decat sa imputa tot cosul, si-asa plin de viermi. N-o mai lungesc. Avertismentele mele primesc o noua confirmare: noul premier al RM, mafiotul politic Vladimir Filat, fost urmarit de SRI pentru afaceri necurate la noi in tara, a anuntat ca Romania trebuie sa semneze Tratatul de frontiera cu Republica Moldova. Punct. Adica exact ceea ce a despartit cele doua diplomatii, de la Bucuresti si Chisinau, de vreo 18 ani, exact ceea ce cerea vehement Voronin in ultima perioada de razboi rece si exact motivul pentru care Basescu a intrerupt orice relatie cu autoritatile Republicii Moldova. Tare, nu! Foloseste, desigur, eliminarea mea (temporara :).
Noroc ca Basescu citeste si el blogul meu, dupa cum mi-a confirmat personal.
Si noroc ca mai exista si alti jurnalisti responsabili, care observa, cu finete, incongruentele obiectivelor romano-“romane”. Iata:
Oricât de fraţi v-am fi, ne transmite Filat, tot dorim acordul privind delimitarea frontierelor
Filat vorbeşte româna de dragul economiei
“Pot să vorbesc în limba română? (…) La fel cum vorbesc americanii limba engleză, aşa şi cetăţenii Republicii Moldova vorbesc limba română”. Cuvintele noului premier de peste Prut ar unge la suflet orice român căruia lunga perioadă de românofobie întreţinută de Voronin i-a lăsat un gust amar.
Ceea ce spune premierul Vlad Filat nu poate fi însă interpretat nici ca pro-românism, nici ca reparare a istoriei, nici ca vreo dorinţă ascunsă de unire cu România: sunt cel mult gesturi de bun simţ, dar mai înainte de toate reprezintă o atitudine extrem de pragmatică.
Acum, Republica Moldova, aflată într-o gaură neagră economică, are nevoie de sprijinul de orice fel al României – fie că este vorba de lobby la Bruxelles pentru un împrumut, fie că este vorba de semnarea acordului pentru micul trafic de frontieră ori a Tratatului de bază (imposibile de vreme ce România nu recunoaşte existenţa “limbii moldoveneşti”). “Românofobia” lui Voronin, aşa cum bine o numea Filat, a blocat mult timp o dezvoltare normală a relaţiilor comerciale dintre cele două state. A paralizat nu numai schimburile la nivel înalt, dar a luat practic şansa la supravieţuire economică a câtorva mii de moldoveni ce locuiesc în zonele de frontieră. Republica Moldova nu îşi mai permite acum astfel de capricii voroniene, cum nu îşi mai permite nici să impună vize românilor. Desfiinţarea aberantelor vize înseamnă, în ultimă instanţă, investitori străini şi capital străin în Republica Moldova.
Este aşadar mai puţin simbolism în ceea ce face Filat, cât mai mult pragmatism. Simbolic ar fi fost să facă prima vizită la Bucureşti, aşa cum preşedintele Băsescu a ales să treacă Prutul pentru prima sa deplasare externă. Filat s-a dus însă la Bruxelles. Şi oricât de fraţi v-am fi, ne transmite Filat, tot dorim acordul privind delimitarea frontierelor.
Iar acceptarea faptului că moldovenii vorbesc totuşi limba română este nu numai un truism, dar şi o distanţare faţă de politicile aberante ale lui Voronin. Însă de la acceptarea acestei realităţi şi până ca ea să ajungă în scripte va mai curge multă apă pe Prut. A spus-o chiar Filat: chestiunea va fi reglementată sub aspectul normei juridice “în timp”.
Cu alte cuvinte, nimeni nu se va grăbi să modifice Constituţia pentru ca limba română să devină limbă oficială. Ca să nu mai vorbim de cât timp va mai trece până ca efectele “românofobiei” să fie şterse din mintea populaţiei rurale, îndoctrinate ani la rând de mijloacele propagandistice ale lui Voronin.
Gandul
Lucinschi, cel mai anti-roman presedinte al RM, despre prieteniile sale si alegerea lui Filat, alaturi de “revolutionara” de pe centura Moscovei (si nu numai) Natasha Morari: