Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Scris de George Roncea 
Prima vizită „externă“ a preşedintelui Romåniei, Traian Băsescu, vaavea loc tot… pe pămånt romånesc, respectiv în Basarabia, laChişinău, în preajma aniversării a 160 de ani de la naşterea romånuluiabsolut şi militantului pentru Romånia Mare, Mihai Eminescu. Motiv demaximă isterizare pentru presa rusă, care l-a etichetat pe şefulstatului romån drept „duşmanul secret al Rusiei“. Unul dintre cele maiascultate posturi de radio în spaţiul vorbitorilor de limba rusă, EcoulMoscovei, l-a tocat mărunt din cuvinte pe Traian Băsescu, pornind de ladeclaraţia mai veche a acestuia – „două state, un singur popor“ – caredefinea concepţia sa despre Romånia şi Republica Moldova. La Bucureşti,Realitatea TV s-a transformat prompt în Vox Moscova, reluånd lanesfårşit băşcălia şi veninosul atac rusesc, care are în fundal osingură „justificare“: Traian Băsescu este primul şi singurulpreşedinte al Romåniei care a avut o atitudine activă faţă deBasarabia, care a promovat cauza romånilor basarabeni. Pe ruşii de laMoscova şi pe ruşii vopsiţi de la Bucureşti, condensaţi în Trustul luiVîntu, i-a scos din minţi mai ales faptul că vizita lui Băsescu estechiar prima sa vizită oficială după realegere, la fel ca şi în mandatultrecut, proiectånd practic simbolic importanţa Republicii Moldovapentru politica naţională romånească.
Falimentarîn Romånia, după ce a otrăvit cåt a putut spaţiul mediatic romånesc,Sorin Ovidiu Vîntu s-a îndreptat acum către Chişinău şi Tiraspol, undeşi-a instalat o nouă bază de dezinformare şi posibil loc de refugiu,ţinånd cont de statutul internaţional incert al separatisteiTransnistria, recunoscută doar de Rusia.
Karadeniz Press, agenţia depresă şi ştiri a Mării Negre, semnalează că problematicile relaţiilorRomåniei cu Republica Moldova, dar şi cu Federaţia Rusă şi Ucraina suntaceleaşi teme „litigioase“, devenite clasice. Analistul de politicăexternă Mădălin Necşuţu observă că „duşmănia secretă“ invocată depostul de radio Ecoul Moscovei reflectă de fapt adversitatea politiciiRusiei faţă de Romånia. Legăturile romåno-ruse s-au complicat din 1990încoace, pe fondul unor probleme precum semnarea Tratatului politic debază, tezaurul romånesc trimis de Romånia în imperiul ţarist în 1917 şiniciodată recuperat, implicarea Romåniei în soluţionarea conflictuluidin Transnistria şi în general poziţionarea diplomatică a Bucureştiuluifaţă de Republica Moldova, aderarea Romåniei la NATO, bazele puse ladispoziţia armatei americane la ţărmul Mării Negre sau contracteledezavantajoase pentru Romånia semnate cu Gazprom.

Ruşii, pe urmele lui Băsescu

Ruşiinu stau nici ei cu mâinile încrucişate, adjunctul premierului rus, IgorSuvalov, anunţându-şi sosirea la Chişinău tot luna aceasta. Scopulvizitei – din nou gazele, cică. După ce Rusia a decis scumpirea deurgenţă a gazelor livrate Republicii Moldova, agenţiile străine deştiri arată că autorităţile de la Chişinău urmează să decidă în acestezile detaliile finale privind împrumutul în valoare de 150 milioane dedolari pe care îl va solicita Federaţiei Ruse. Agenţia azeră oficialăde ştiri APA face referinţă la declaraţia premierului Vladimir Filat,care a iterat ca decizia finală cu privire la acest împrumut se va luaîn timpul vizitei adjunctului premierului rus, Igor Suvalov, ce urmeazăsă sosească la Chişinău pånă la sfårşitul acestei luni. Mass-media dela Chişinău reaminteşte că Republica Moldova va solicita Kremlinului unîmprumut de aproximativ 150 milioane de dolari americani pe un termende 15 ani. În timpul guvernării comuniste, fostul preşedinte VladimirVoronin declara că Federaţia Rusă ar urma să acorde Republicii Moldovaun împrumut de peste jumătate de miliard de dolari.
În timpulvizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev la Chişinău, cu ocaziasummitului CSI de la începutul lunii octombrie 2009, ministrul rus alfinanţelor, Aleksei Kudrin, anunţa că decizia privind alocareacreditului rus pentru Moldova va fi analizată în noiembrie. Tot AlekseiKudrin declara că suma creditului rus pentru Moldova nu a foststabilită, dar că în bugetul de stat al Federaţiei Ruse au fostprevăzute 150 milioane de dolari pentru Chişinău.

Săgeţile veninoase ale Moscovei

Rusia,după cum se vede, face eforturi serioase pentru a menţine Chişinăul cuprivirea aţintită spre Moscova „motivându-i“ pe basarabeni prin metodaclasică rusească – morcovul şi băţul. Pretextul interesului exacerbatal ruşilor faţă de Basarabia ar fi prezenţa unei minorităţi de sub zecela sută de etnici ruşi, urmaşii celor veniţi cu tancurile lui Stalin.Atåt liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cåt şi premierul VladimirPutin folosesc un ton mai mult mai tranşant cånd se referă la „apărareaintereselor ruşilor“ din fostul spaţiu ex-sovietic. Ba mai mult,recent, preşedintele Medvedev a lansat o iniţiativă legislativă princare Rusia îşi rezervă dreptul de a-şi apăra cetăţenii de peste hotareprin forţa armelor, relatează Karadeniz Press. Un fel de justificareretroactivă a conflictului ruso-georgian din vara anului 2008. Deasemenea, acesta nu sa dat în lături de a-l ameninţa pe preşedinteleinterimar de la Chişinău, liberalul Mihai Ghimpu, vizavi de intenţiilecelui din urmă de a schimba limba oficială a statului din„moldoveanescă“ în romånă. „Sper că autorităţile vor da dovadă de o maimare toleranţă faţă de interesele populaţiei (din Moldova – n.n.) şi nuvor lua decizii artificiale, pentru a nu restrånge potenţialullegăturilor dintre popoarele noastre şi pentru a nu distruge mecanismulde comunicare din interiorul propriei lor ţări“, a mai spus Medvedev.
Aceastăreacţie a venit la circa o săptămånă după ce Ghimpu a anunţat pe 1decembrie 2009, de Ziua Naţională a Romåniei, că el este „romån“ şi cădoreşte modificarea textului Legii supreme a Republicii Moldova pentruca limba romånă să fie adoptată ca limbă oficială, pentru că „råd şicopiii de noi“. Cronologia săgeţilor veninoase nu s-a oprit aici. Pe 14decembrie ieşea la rampă purtătorul de cuvånt al MAE rus, AndreiNesterenko, care spunea că Băsescu ar trebui să arate mai mult respectvizavi de politica externă a Kremlinului, pentru faptul că l-ar fiacuzat pe contracandidatul său, social-democratul Mircea Geoană, derepetate vizite şi negocieri la Moscova în secret. Nici pånă acum nu arăspuns Geoană ce căuta la Moscova pentru astfel de înţelegerisubterane, în condiţiile în care diplomaţia secretă, mai ales încontextul fragilelor relaţii romåno-ruse, sunt cel puţin condamnabile.Apoi a venit råndul ca atacul transmis din centrala de la Moscova săfie reluat pe altă arie în Romånia de actualul ambasador rus, AlexandrCiurilin, fost şef al Arhivelor de la Moscova, istoric cu orbulgăinilor, care a declarat cum că Basescu ar trebui să iasă dintr-oastfel de retorică, pentru că „vremea Războiului Rece a trecut“. Deşichiar ei întreţin Războiul Rece la graniţa estică a Europei, şi nunumai.

Chişinăul, o capitală românească

Faptulcă Basarabia vrea să se îndrepte pe culoarul european împreună cuRomånia îi scoate din sărite pe foşti gauleiteri de limbă rusă aispaţiului estic, cei care au dus o sălbatică politică dedeznaţionalizare secole întregi împotriva romånilor basarabeni, punctulculminant fiind atins la recensămåntul din 2004, cånd inchizitorii luiVoronin îi obligau pe oameni să se declare „moldoveni“ în catastif.
Retoricarusă se vrea una provocatoare deoarece chiar Traian Băsescu a fost celcare a declarat la începutul lui 2009, în momentul învestitiriifostului ministru de Externe, Cristian Diaconescu, că Romånia trebuiesă „privească mai mult spre Est“, că Romånia trebuie să îşi aliniezerelaţiile cu Rusia într-o logică pragmatică. Mesajul era clar, Romåniaeste o democraţie consolidată, care nu vrea să fie tratată ca ogubernie de måna a doua, iar şeful statului romån doreşte ca Romånia sădiscute cu Rusia de pe poziţii de ţări suverane. Ruşii l-au preferat peGeoană sosit în genunchi, pe post de preş.
Din fericire, romåniiau ales altfel. Cu mandatul oferit de poporul român – cu voturile a 94la sută dintre românii basarabeni în favoarea sa – preşedinteleRomâniei are tot dreptul să se simtă ca la el acasă la Chişinău, ca noitoţi de altfel.

Ne-am intors din vacanta! Cititi aici CURENTUL PDF sau, mai jos, alte cateva titluri din primul numar pe 2010:

Vîntu bagă presa şi în faliment moral
Ziariştii liberi cer politicienilor şi oamenilor de cultură boicotarea frauduloşilor de la Realitatea-Caţavencu
Ion Iliescu ar putea primi un nou cap de acuzare în „Dosarul Revoluţiei“ 
„Luminile şi umbrele“ serviciilor secrete, în „Curentul“

Autorităţile speculează moartea lui Tecuceanu pentru a-i trimite pe romåni la vaccin 

Editorialele Curentul: Tia Serbanescu, Iulia Nueleanu, Corneliu Vlad, Octavian Pescaru

• Share
• Tweet
• Pin
• Email