Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Toni Tecuceanu
Data naşterii: 13 ianuarie 1972
Locul naşterii: Bucureşti
Iunie – noiembrie 1996: soldat în misiunea de menţinere a păcii în Angola 2000 – 2004: Facultatea de Actorie
2002-2006: reporter la Radio România Actualităţi
2006-2009: actor la „Cronica Cârcotaşilor”
Câştigător al „Galei Tânărului Actor”, ediţia din 2006

MoşCrăciun este în primul rând foarte răcit. A intrat în el febraSărbătorilor la propriu. Transpiră abundent şi bea Coldrex. „E de labarba asta şi de la costum. În grădiniţe se dă căldura la maximum, casă poată sta copiii în costume populare. Se agită, fug de colo-colo şifac o căldură infernală. Când se termină serbarea, eu ies de acolotranspirat şi uite aşa mă prinde gripa”.
Moşul există şi face bani „din vrăjeală”
MoşCrăciun are 37 de ani, domiciliază la Răzoare, un loc foarte aglomeratdin Bucureşti, ţine cu Steaua, conduce prudent şi a absolvit actoria în2004. Când nu poartă barbă albă şi palton roşu, răspunde la numele deToni Tecuceanu. A făcut zeci de roluri de poliţişti şi miliţieni(constituţia îl ajută), inclusiv în ultimul film al lui Mungiu -„Dragoste în timpul liber”. Joacă în scenetele emisiunii „CronicaCârcotaşilor” şi în scheciurile matinale de la Kiss FM, unde-i imită peAdrian Năstase, pe Gigi Becali şi pe Cristian Ţânţăreanu.
Îndecembrie nu mai cârcoteşte, nu mai numără ouăle nimănui şi nu maiînjură “pe partea economică”. În decembrie, Toni e Moş Crăciun. Alucrat în ultimii şapte ani şi pe 50 de lei, dar şi pe 400-500 de euro.Nu cere o sumă standard. „Dacă la o editură d’asta mică discuţi în sutede lei, la Coca-Cola, de exemplu, poţi să întinzi plapuma!”.
Relaţiadintre actori şi copii nu e mereu bună. „La Teatrul Excelsior, un copilvăzuse de atâtea ori un spectacol încât învăţase replicile pe dinafară.Stătea pe primul rând şi striga spre ceilalţi copii din sală: «Acum osă bage sabia în zână şi o s-o omoare!», apoi începea să râdă.
Actoriimai în vârstă îşi pierdeau răbdarea şi cu greu se stăpâneau să nucoboare la el, să-l ia la palme. Când eşti Moş Crăciun, dai peste totfelul de copii. Cei mai mari, din clasa I, fac pe deştepţii că «nuexistă Moş Crăciun». Cei mai mici, de un an-doi, se sperie, încep săplângă. Ăştia între trei şi cinci ani se urcă pe tine, te trag debarbă. Nu mă enervează copiii niciodată, în schimb, părinţii -da.Strigă, îi îndeamnă pe copii să mă tragă de perucă. Unii n-au mintenici cât copiii”.
În ciuda neajunsurilor, Toni face cutragere de inimă meseria asta: „Eu sunt primul care crede în MoşCrăciun. Dacă eu nu cred, nu-i pot face nici pe copii să creadă”.
„[email protected] now online”. Nici pe messenger nu scapă de rolul de Moş Crăciun.Răspunde cu “ho-ho-ho”, iar un coleg îi scrie că are o comandă urgentăla o firmă. Toni coboară la magazinul din colţul blocului, cu geantadin care se vede curgând o barbă albă de moş. Vânzătorul, un cetăţeancu umor, constată: „Bă, vecine, tu faci bani din vrăjeală. Bravo ţie!”.
Moş Crăciun îl aşteaptă pe Moş Crăciun
Moşulvine, dă cadourile şi pleacă. Nici măcar nu ştie ce e în cutiile pecare le oferă. Lui Moş Crăciun nu-i face nimeni cadouri anul ăsta. Iesetranspirat dintr-un sediu de firmă, conduce până la primul pub, unde selinişteşte sorbind dintr-o cafea.
Toni se gândeşte:„Cel mai frumos cadou pe care l-am primit a fost o colecţie de DVD-uricu Stan şi Bran. Ce doresc să-mi aducă moşul anul ăsta? Îmi doresc sădispară criza financiară şi să meargă treaba, să duduie. Anul trecut nuse simţea criza, acum se simte. În decembrie 2008, un restaurantşmecher din Bucureşti îşi permitea să-mi dea 1.500 de euro pentru oreprezentaţie. Acum…”. Moş Crăciun se opreşte ca să răspundă latelefonul mobil: „Uite bine, ce să fac, sunt bolnav. Simt o durere încarne!”
Cristian Delcea / Adevarul

• Share
• Tweet
• Pin
• Email