Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Scris de Corneliu Vlad  
Se confirmă, din nou, că pentru preşedintele Traian Băsescu relaţiilecu Republica Moldova sunt prioritatea nr. 1 în politica externă aRomâniei. Ca şi în primul său mandat, cea dintâi vizită oficială pecare a făcut-o a fost peste Prut. De data aceasta, contextul este multmai favorabil, dar şi unul mai complex, mai incert. Noua conducere dela Chişinău, parcă pentru a recupera timpul pierdut, înaintează temerarpe cel puţin trei direcţii salutare: adâncirea democraţiei, relaţiifireşti cu România şi apropiere de structurile europene. În toateaceste direcţii, de altfel complementare, Preşedinţia României, dar şicelelalte instituţii ale statului român, răspund cu promptitudineiniţiativelor Chişinăului şi, element foarte important, nusupralicitează.
Bilanţulvizitei şefului statului român şi a multor miniştri la Chişinău e maiconsistent decât al oricărei alte vizite la un asemenea nivel. Acordulpentru micul trafic de frontieră intră în funcţiune şi vor fi deblocatetoate cele 12 acorduri în negociere şi de la un moment dat îngheţate,acordarea cetăţeniei române celor în drept va depăşi inerţiile şitărăgănările birocratice, vor fi lansate proiecte comune prin cele 130de milioane de euro care vin de la UE, se preconizează un acord departeneriat pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană şi listapoate continua.
Bucureştiul a găsit, în sfârşit, cheia în relaţiilecu Chişinăul: cele două state de pe Prut se pot regăsi printr-oapartenenţă comună la Uniunea Europeană. Soluţie logică, dar nu simplă.Pentru că mai este o cheie ce trebuie să funcţioneze: relaţiilespecifice ale R. Moldova cu Federaţia Rusă. Poziţia Rusiei, dar şi aUcrainei, nu pot fi ignorate în demersurile europene şi de reglementarea problemei transnistrene ale Chişinăului. Apoi, chiar dacă, lainiţiativa României, la Bruxelles s-a creat Grupul de acţiune europeanăa R. Moldova, UE ezită încă să acorde acestui stat un tratament similarcelui aplicat ţărilor aspirante la integrare din Europa de sud-est.
Drumulspre Europa Unită al R. Moldova nu este aşadar neted. Nici situaţiapolitică internă nu este pe deplin stabilizată, nici problemeleeconomice şi sociale ale republicii nu sunt uşoare. Forţeleconservatoare, deşi în regres, nu şi-au spus ultimul cuvânt. Darîncrederea reciprocă, la nivel oficial, între cele două state cevorbesc aceeaşi limbă s-a restabilit, există obiective şi proiectecomune. Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu au fost evocaţi cu evlavie şide această dată, dar, spre deosebire de perioada euforică de laînceputul anilor 1990, liderii politici ai celor două state sunt multmai pragmatici, deşi preşedintele României nu a ezitat să mărturiseascăfaptul că are cu republica vecină o „relaţie de suflet“.
Legăturileemoţionale cu vecinii de peste Prut nu pot şi nu ar putea fi reprimate,dar ele trebuie dublate de înţelepciune politică în demersul delicat deapropiere firească a două state marcate în continuare de consecinţelepactului Ribbentrop-Molotov. În această chestiune, şeful statului românşi-a explicitat din nou, în modul cel mai clar, poziţia.
www.curentul.ro

Traian Băsescu a spus că istoria îl va judeca pe Vladimir Voronin

Scris de Nicolae Bucur
Ceade-a doua zi a vizitei desfăşurate de preşedintele Traian Băsescu înRepublica Moldova s-a dorit a fi una mai puţin politică şi mai multaplecată spre partea spirituală a legăturilor dintre Bucureşti şiChişinău. Dacă în prima zi a vizitei, şeful statului s-a întâlnit cutoţi reprezentanţii forurilor de conducere de peste Prut, cu care adiscutat aspecte bilaterale politico-economice, cea de a doua zi a fostrezervată cinstirii memoriei soldaţilor români căzuţi în cel de-alDoilea Război Mondial pentru apărarea acestui teritoriu, dar şigeneraţiei tinere, în care autorităţile române s-au declarat dispuse săinvestească.
Româniase va axa în cadrul strategiei pentru sprijinirea Republicii Moldova pepromovarea valorilor din tânăra generaţie de peste Prut. În acest sens,România va mobiliza din nou importante resurse financiare, dar şiumane, pentru ca elevii şi studenţii basarabeni să beneficieze deasistenţă financiară şi pedagogică în vederea finalizării studiilorpreuniversitare, dar şi a celor postuniversitare. „Cea mai mare parte adeciziilor României vizând Republica Moldova au în vedere tânărageneraţie, în sensul că tinerii din ţara vecină trebuie să aibă şanseegale cu tinerii europeni“, a declarat ieri Traian Băsescu în aulaUniversităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Cahul.
Şeful statuluiromân a mai spus că locurile pentru tinerii care doresc să înveţe înRomânia vor fi suplimentate în 2010 cu circa 1.600, pentru ca ele să seridice la 5.000, de la 3.400, atâtea câte sunt alocate în prezent.Traian Băsescu a mai adus în discuţie şi rezolvarea problemei legate desemnarea Acordului privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor deînvăţământ dintre Bucureşti şi Chişinău. După discursul ţinut laUniversitatea din Cahul, Traian Băsescu şi omologul său moldovean,Mihai Ghimpu, au mers împreună pentru a vedea în ce stadiu se aflăamenajarea Consulatului României de la Cahul, care urmează să fie datîn folosinţă după 31 martie 2010.

Omagiu militar

Încursul dimineţii zilei de ieri, şeful statului român a depus în memoriaostaşilor români căzuţi pentru apărarea Basarabiei în cel de-al DoileaRăzboi Mondial o coroană de flori la Cimitirul Românesc de Onoare de laŢiganca, judeţul Cahul. Cu acest prilej, cei adunaţi la acest evenimentau ţinut un moment de reculegere, după care au fost intonate imnurilede stat şi s-au tras salve de arme. Conform datelor oferite de OficiulNaţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), cimitirul de la Ţigancaadăposteşte osemintele a 1.020 de soldaţi români ucişi în timpulcampaniei de Est din vara lui 1941, dintr-un total de 71.000 demilitari români căzuţi la datorie între iunie 1941 şi august 1944.

Iertarea lui Voronin

TraianBăsescu a mai afirmat miercuri seară, cu ocazia unui interviu oferitpostului PRO TV Chişinău, că personal îl poate ierta pe fostulpreşedinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, darproblema reală este atitudinea sa duplicitară chiar şi în momentulîncheierii mandatului pentru care va fi judecat de istorie.Referindu-se la declaraţiile făcute de Mark Tkaciuk, sforarul ideologicdin spatele lui Voronin, care a declarat despre vizita lui TraianBăsescu că „infractorul s-a întors la locul faptei“, şeful de laCotroceni a catalogat aceste vorbe drept „propagandă bolşevică“. Înîncheierea interviului, Băsescu a mai spus că regretă faptul că Româniaa fost parte la formatul de negocieri privind situaţia dinTransnistria, dar că s-a retras dintr-o greşeală a Guvernului român din1991. În această privinţă, şeful statului a mai adăugat că nu estemulţumit de cum se implică UE în problema transnistreană în momentul defaţă.

• Share
• Tweet
• Pin
• Email