La alegerile din 20 mai 1990, anticomunistii obtineau aproximativ 10% din voturi (PNT 2% si PNL 7%). Comunistii si anti-anticomunistii obtineau 80%. In randul celor din urma se afla si Traian Basescu. Confruntarea de acum douazeci de ani s-a transformat, si datorita experimentului CNSAS, intr-o batalie dintre anticomunismul ca lupta pentru adevar si anticomunismul ca afacere. Pe primul il saboteaza calaii. Impotriva celui de-al doilea striga sangele martirilor. Primul a ramas, in mare masura, privat. Cel de al doilea e bugetar si profita de el oameni care altminteri predica “statul minimal”. si pentru ca nu avem stat minimal, ne-am ales cu un anticomunism minimal.
Deciziile presedintelui Basescu si ale primului-ministru Boc transforma cercetarea comunismului romanesc intr-un fel de abraca-bocus. Activitatea presedintelui consiliului stiintific al IICCMER, dl Vladimir Tismaneanu, o fac sa para mai ales un fel de hocus-cadabra. Strutocamila rezultata din imperecherea mai multor generatii de comunisti, “anticomunismul” oficial din Romania are cearcane furisat-cominterniste, maini mercenare si picioare, bugetare, de lut. Un intreg sistem politico-economic bazat pe ticalosie, jaf si minciuna are nevoie de justificare, de poveste, de identitate. Dupa cum au nevoie toti dictatorii. Unii dictatori sunt comunisti. Alti dictatori sunt anticomunisti. Dar toti dictatorii mint. si anticomunismul de tip hocus-cadabra e o minciuna.
Ca e o minciuna ne-o indica faptul ca dl Tismaneanu vrea uzufructul anticomunismului, nu si greutatile lui. Dl Tismaneanu a avut ocazia sa lupte impotriva comunismului in anii ’70, atunci cand functiona ca activist comunist in serviciul unui regim “ilegitim si criminal”. Dl Tismaneanu a avut ocazia sa lupte impotriva comunismului in anii ’80, atunci cand a fugit din tara si cand, dupa cum singur a marturisit, a tacut pentru cativa ani. Exista oameni carora trebuie sa le cumperi tacerea si oameni carora trebuie sa le subventionezi anticomunismul. Dl Tismaneanu a avut ocazia sa se angajeze anticomunist in anii ’90, cand a jucat la toate capetele, atacandu-l pe Corneliu Coposu pentru intransigenta anticomunista si, mai apoi, la inceputul anilor 2000, cand a ales sa flirteze cu Ion Iliescu.
Dl Tismaneanu ar fi avut dreptul sa se ocupe cu scrierea istoriei noastre daca nu ar fi fost naclait in atatea minciuni. si minciuna a fost cea care a ucis, in temnita “interioara” sau in cea “exterioara”, milioanele de oameni a caror istorie vrea dl Tismaneanu sa o scrie astazi.
Dlui Tismaneanu ii place sa vorbeasca despre “memorie”. Memorie are si un computer. Caruia ii schimbi cipul si, gata, i-ai sters memoria. Oamenii au insa altceva, ceva ce lipseste masinilor: istorie. Oamenii au istorie, adica identitate. De aceea oamenii, spre deosebire de masini, nu devin “depasiti” odata cu trecerea timpului. Un batran nu e depasit, ca un computer. Pentru ca memoria, in cazul omului, e legata de traire. si de marturisire,de adevarul transmis cuiva, impartasit. A avea identitate inseamna a marturisi, a nu te ascunde, a nu te dedubla: a invia. De aceea, identitatea incepe cu luciditatea. Si luciditatea are de a face cu recunoasterea adevarului, al tau si al altora. Si adevarul are de a face cu libertatea. Adevarul te face liber. Minciuna inrobeste; si memoria mincinoasa.
“Memoria” de care ne vorbeste dl Tismaneanu e mincinoasa. E o falsa memorie. Nu e memoria a ceea ce au trait romanii, ci e ceea ce ar vrea dl Tismaneanu sa ne faca sa credem ca am trait. La limita, “anticomunismul” dlui Tismaneanu nu e altceva decat un sinistru experiment de laborator, in conditii controlate si trucate. Imi aduce aminte de un film celebru, 36 Hours, cu James Garner si Eva Marie Saint, in care psihologii armatei germane il conving pe un prizonier de razboi american, pe care il rapesc si il drogheaza, ca razboiul s-a terminat, ca americanii au invins, ca el se afla acum intr-un spital militar american, si ca tot ce mai are de facut e sa rememoreze invazia americana si, mai ales, sa le spuna celor care-l ingrijesc (germani deghizati in americani) care a fost data invaziei din Normandia.
Scrierile “anticomuniste” ale dlui Tismaneanu sunt exact de acest fel, o uriasa minciuna cu glazura si fulgi de adevar menita a ne face sa recunoastem ceva. Dl Tismaneanu si patronii lui vor sa ne aduca undeva. Cine are rabdarea sa citeasca scrierile dlui Tismaneanu va observa ca “anticomunismul” dlui Tismaneanu e de fapt o rafuiala cu Romania veche, patriarhala. Pentru dl Tismaneanu si ciracii domniei-sale, vinovati de comunism sunt Eminescu si parintele Staniloae. Anticomunismul dlui Tismaneanu e un vehicul pentru neoliberalism, pentru atomizarea poporului roman si pulverizarea societatii romanesti.
Din pacate, premisele dlui Tismaneanu sunt impartasite chiar si de multi dintre adversarii sai de astazi. Daca a fi “specialist” inseamna a sti din ce in ce mai mult despre din ce in ce mai putin, atunci trebuie sa spunem ca adversarii dlui Tismaneanu sunt doar inamici specializati. Se cearta pentru mai nimic, de vreme ce impartasesc aceleasi premise. E o galceava metodologica mai degraba decat principiala. Poporul roman si-a ratat adevarul. Adevarul insa nu va abandona poporul roman. Deocamdata, le transmit lui Boc si scamatorilor sai doar atat: abracadabra, shalakazam, boo! Pe romaneste: asa sa-i ajute Dumnezeu!
Mircea Platon
Vezi si https://tismaneanu.blogspot.com/
Dar de ce sa-si fi ratat romanii istoria?
Anti-Oamenii lui Dimitrie Bacu e o carte buna.
Varianta engleza https://www.scribd.com/doc/2915282/The-AntiHumans-by-Dumitru-Bacu-About-ReEducation-in-PITESTI-ROMANIA-Mind-Control-Horror
Ce face Tismaneanu incearca sa-si impuna propria varianta asupra evenimentelor si crimelor facute de “comunistii” internationalisti; nu ca ceilalti n-ar fi facut.
Sarcina lui Tismaneanu e clara. Ceausescu comunist rau (pentru ca a construit o tara) vs Ana Pauker care a fost o comunista buna, luminata, intelectuala fine din specia Suzanei Sontag. Nu vedeti ce bine semana Ana Pauker cu Ayn Rand? Ce mai vreti? Sau: Nicolsky-Grunberg ca intelectual fin, cititor de Pavov si Makarenko versus fostul legionar Eugen Turcanu.
Ca sa spunem mai mult de atata, Tismaneanu deplange reducerea puterii comunistilor evrei in cadrul partidelor comuniste din itreaga lume din cauza lui Stalin si a stalinistilor (asa cum il considera pe Ceausescu). Si cam la asta se reduce critica comunismului.
Acest moment al pierderii puterii in partidele comuniste a marcat trecerea la alte ideologii. De la comunism la liberalismul social sau la “neo”-conservatorism. Practic unica schimbare fiind renuntarea la termenul “internationalist” in favoarea termenului “globalism”. De aceea poate a trebuit sa taca un timp tismaneanu dupa plecarea din tara. Trebuia sa-si gaseasca vocea. Intre neo-con si scoala de la Frankfurt; marxismul clasic fiind insuficient si trebuind completat.
Victimele reale ale acestui razboi ultra-secret de acapararea si mentinerea puterii in stat sunt necunoscute. Statutul de victima nu se acorda oricui. Patrascanu, Elena Patrascanu, Lena Constante, Harry Brauner, Emil Calmanovici si chiar Belu Zilber. Celorlalti nu li se poate acorda statutul de victima. Ca este vorba de Tutea, Vulcanescu, Nichifor Crainic, Bratianu, Gyr (si toti cei al caror nume nu il stim sau il uitam). Milioanele de romani chinuiti de Nikolski, Mazuru, Pantiusa, Teohari Georgescu sau Alexandru Draghici nu sunt victime. Sutele sau poate miile de romani chinuiti de Ceausescu sunt victime, dar numai pentru ca au fost chinuite de Ceausescu.
Ca sa zic asa Tismaneanu nu ar trebui sa se ocupe de istoria asta nu pentru ca face “spinning” ci pentru ca are un “vested interest in spinning the truth”.
Apropos de carti bune si mari mincinosi:
https://www.scribd.com/doc/16545438/On-Being-a-Shit-Unkind-Deeds-CoverUps-in-Everyday-Life
Citeste si da mai departe. Cica “It’s easy to lie to an honest guy”. Pai daca tipul nu isi ia masuri de precautie si se lasa pe mana lui tismaneanu sa-i spuna ce si cum.
Ce-mi trebuie umanitas si sa-mi aleaga liiceanu cartile. Mi le aleg singur fara graseierile marca Patapievici, Mahrina Constatinescu sau apara-ne Doamne de alegerile lui Bucurenci.
Acum ceva vreme pe TVR 1 la o emisiune culturala apare o fata destul de tanara. Am avut un soc. Fata asta semana cu patapievici, vorbea ca patapievici, se tanguia la fel. Aceeasi privire capie:
– o parte deranj ca a fost intrerupt din contemplarea unor idei,
– un dram de mila si intelegere pentru cretinismul nostru congenital,
– o parte dispret pentru acelasi cretinism si pentru faptul ca existam,
– un dram de abandon, oarecum senzual, cu jugulara expusa catre noi, cretinii proaspat iesiti din caverne
– un dram de mesianism, numai urmandu-l pe el putem deveni intelectuali, altminteri… LA CAVERNA
– un dram de repros parental gen stiu ce ati facut in ultima vreme salbaticilor, dar mi-e prea sila sa mai vorbesc despre asta
Singura diferenta ca avea parul lung. Nu am putut dormi toata noaptea. Cum atipeam pac un cosmar in care se facea ca toata lumea se jaluieste ca patapievici. Uite asa am inchis eu televizorul… definitiv, iremediabil si irevocabil ca sa zic asa.