Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Ce aniversează ungurii la 15 martie?
… uciderea a peste 40.000 români care nu înţelegeau să intre în raiul oferit de aristocraţia maghiară. Între aceşti 40.000 de români omorâţi de unguri şi secui intră: 4 prefecţi şi 10 tribuni, 100 de centurioni căzuţi în lupte, 100 de preoţi şi protopopi spânzuraţi, 300 de sate arse, restul pieriţi, tăiaţi, împuşcaţi, spânzuraţi, căzuţi în lupte.

“Nu cu argumente filosofice şi umanitare vei convinge pe aceşti tirani, ci cu lancea lui Horea”

Avram Iancu

Când, la 15 martie 1848, Dieta maghiară, întrunită la Pojon-Bratislava, declară independenţa naţiunii maghiare, desfiinţarea obligaţiilor feudale, a iobăgiei, dar şi, lucru grav, unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără, însă, să consulte voinţa românilor, începe războiul împotriva Austriei, românii se pun în mişcare şi îşi alcătuiesc propriul program revoluţionar, pre-zentat în Adunarea Naţională de la Blaj, din 3/5 mai 1848, în care se cere recunoaşterea po-litică a naţiunii române şi se protestează împo-triva unirii forţate a Transilvaniei cu Ungaria. Românii se aliază cu habsburgii care le-au promis recunoaşterea şi egalitatea între naţiunile componente ale Imperiului şi autonomia Transilvaniei, ceea ce s-a şi recunoscut prin Constituţia din 4 martie 1849. S-a spus cu destulă îndreptăţire că românii au ales din două rele, răul cel mai mic: între cel care nu te recunoaşte, dar pozează în faţa lumii şi a istoriei ca democrat şi umanist, care-şi ascunde intenţia de a-i maghiariza pe toţi, într-o patrie una şi nedes-părţită, care suportă greu “sângele puturos de valah” şi cel care-ţi oferă ceva, era firesc să-l sprijini şi să te aliezi cu el. Românii, prin conducătorii lor, Avram Iancu, Simion Bărnuţiu, Eftimie Murgu, Andrei Mureşanu, Andrei Şaguna etc. n-au fost “amăgiţi” de habsburgi, cum susţin ungurii, dimpotrivă, s-au ridicat la luptă, în condiţii de inferioritate ca pregătire militară şi înzestrare cu arme şi muniţie, în primul rând pentru recunoaşterea naţionali-tăţii. Când n-au mai putut îndura silniciile ungureşti, s-au adunat din nou la Blaj, între 25-28 septembrie 1848 şi au hotărât organi-zarea lor ostăşească, după care au trecut la de-zarmarea gărzilor secuieşti şi la preluarea administraţiei Transilvaniei.

Surse: partidulcivicmaghiar.com, www.udmr.info, www.susopinca.net, www.martiriromani.com

• Share
• Tweet
• Pin
• Email