Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Realitatea TV a prezentat ieri seara o “super-bomba” la “Ora de foc si para” siderandu-l si mai tare pe analistul-santajist Bogdan Chirieac, etalonul profesionalismului supusilor lui Vintu caruia, vorba soferului meu de taxi, “ii curgeau balele” cand auzea de contractele cu statul facute de mama Gherghina Voicu. “Are apa-n gura, domn’e!”. Aflat in studio, Cristoiu, cel care a furnizat informatia realizatorilor, pentru stirea de mai sus, a apucat sa spuna, dupa difuzarea ei: “Bine-bine, dar sa dam si sursa: Q Magazine”. La retransmisie, “s-a taiat” si, drept urmare, asa a si fost preluata de alte agregatoare de stiri: ca “bomba” a Realitatii TV.

Iata articolul original din Q Magazin, aparut pe 12 februarie (!): Şpaga, dosarul şi generalul

Printre înregistrările telefonice ale convorbirilor miliardarului Costel Căşuneanu şi ale senatorului Cătălin Voicu, procurorii au găsit încă o şpagă de 60.000 de euro, pe lângă „împrumutul” de 200.000 de euro pentru care cei doi au devenit urmăriţi penal. Aşa că pe numele lui Căşuneanu a mai fost deschis un dosar, iar cei doi au început să se perinde iar pe sub reflectoarele televiziunilor spre sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Subiectul pică prost însă la cină liderilor Partidului Social Democrat (PSD). Mai bine zis, actualilor lideri, pentru că Voicu era una din piesele de bază ale mecanismului de putere din spatele lui Mircea Geoană. Preşedintele social-democraţilor se pregăteşte să dea ochii cu delegaţii partidului în cadrul unui congres pe 20 februarie, iar banii „împrumutaţi” de senatorul Voicu de la „baronul asfaltului” Căşuneanu riscă să fie decontaţi de Geoană prin pierderea preşedinţiei PSD.

Titanii asfaltului se atacă

Războiul dintre greii asfaltului din România, Costel Căşuneanu şi Dorel Umbrărescu, se lasă cu victime în tabăra politică. Adică, a celor care le-au favorizat afacerile imense. PA&CO Internaţional din Oituz a fost prima societate privată profilată pe transporturile internaţionale. De-a lungul timpului, Costel Căşuneanu şi-a extins afacerile. La sfârşitul anului 2008, UMB Spedition, firma „regelui asfaltului” Dorel Umbrărescu a atacat PA&CO mai întâi printr-un comunicat de presă. Miza războiului: contractele de întreţinere multianuală a drumurilor. Spiritele s-au încins din cauza unor lucrări oferite de direcţia regională Iaşi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) SA – societate din subordinea Ministerului Transporturilor. Dorel Umbrărescu a câştigat o licitaţie oferind 117 milioane de euro, dar Căşuneanu a atacat în instanţă decizia. Milionarul de la Oituz l-a acuzat pe Umbrărescu că a subevaluat costurile lucrărilor, cu scopul de a câştiga licitaţia. Oferta PA&CO pentru acelaşi contract a fost de 174 de milioane de euro. Dosarul a ajuns în cele din urmă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a României.

Senatorul borfaşilor

Pe 11 decembrie 2009 senatorul Cătălin Voicu a fost luat pe sus de procurori. „Eram în maşina senatorială, am fost blocat de o maşină de poliţie şi scos cu forţa. Mi s-a spus că dacă mă opun o să-mi pună cătuşele”, a povestit senatorul-general. „Nu poţi să salţi de pe stradă un senator al României ca şi cum ar fi ultimul borfaş” a comentat Viorel Hrebenciuc. Primarul de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, a ameninţat chiar că va scoate în stradă 200.000 de oameni pentru a protesta fată de acţiunea procurorilor. Declaraţiile date de Voicu de pe scara Departamentului Naţional Anticorupţie după prima întrevedere cu procurorii au surprins: „Am interdicţie să părăsesc localitatea, dar ce mi se pare ciudat, este că mi se interzice să iau legătura cu Năstase Ion, Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie, Cezar Bivolaru, Dan Ioan Popescu. Aceste persoane nu au nicio legătură cu dosarul de faţă”. La câteva zile, Costel Căşuneanu se prezenta la DNA pentru a lua la cunoştinţă acuzaţiile care i se aduc.

Potrivit procedurilor, interdicţiile care pot fi puse celor aflaţi sub anchetă se pot referi doar la persoane care de asemenea au calitate de martori sau de învinuiţi, în aceeaşi cauză. De aceea, numele afişate de avocatul Voicu – pe lângă calitatea de general al Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP) senatorul este şi membru al Baroului – au o foarte mare relevanţă pentru a înţelege muşuroiul de guzgani peste care au dat procurorii anticorupţie.

Profesionistul dosarelor

Ca să înţelegem şi mai bine, să ne uităm puţin în „mapa profesională” a lui Cătălin Voicu. Acesta a fost tras de chipiu în sus într-o carieră plină de evoluţii nefireşti de către Dumitru Venicius Iliescu, unul dintre militarii de carieră apropiaţi lui Ion Iliescu. Acesta l-a tras după el pe Voicu în cadrul SPP şi cei doi chiar au pus bazele unei societăţi a cărei denumire imita locul lor de muncă oficial. Dumitru (Mitică) Iliescu este o prezenţă constantă în CV-urile neoficiale ale unor grei a social-democraţilor, cum ar fi Marian Vanghelie sau Viorel Hrebenciuc. Cei doi, de altfel, au sărit primii în apărarea generalului „abuzat” de procurori. Relaţia lui Voicu cu Dumitru Iliescu a fost sursa de putere pe care s-a bazat acesta pentru o evoluţie spectaculos de rapidă în interiorul Serviciului de Pază şi Protecţie, dar şi a partidului. De altfel, în CV-ul oficial al senatorului se regăseşte informaţia că acesta a fost ofiţer activ şi consilier al Administraţiei Prezidenţiale în perioada 2001-2004. De aici şi până la pretinderea şefiei unui serviciu secret după intrarea la guvernare a partidului în 2009 a fost un pas mic. De altfel, Cătălin Voicu a fost propunerea lui Marian Vanghelie pentru postul de ministru al Internelor.

Legăturile celor doi, la care se adaugă Viorel Hrebenciuc, au fost explicaţia a diverse rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale acordate „cu felicitări” actualului preşedinte al PSD Bucureşti, Marian Vanghelie. Numele lui Cătălin Voicu este legat de un alt scandal cu greutate pe scena politică: sustragerea unor documente din arhiva serviciului de informaţii a Ministerului de Interne.

Autoritatea lui Marian Vanghelie şi a lui Viorel Hrebenciuc în partid se bazează chiar pe susţinerea lui Voicu şi a lui Dumitru Iliescu. Iar preşedintele Mircea Geoană şi-a păstrat funcţia în partid până acum tocmai datorită acestor oameni. Cătălin Voicu a fost chiar implicat în strângerea de fonduri pentru campania electorală a lui Mircea Geoană. Ăsta este pe scurt potretul lui Cătălin Voicu, un om recunoscut atât pentru relaţiile lui la nivelul structurilor de informaţii, cât şi în mediul interlop.

Voicu, partenerul lui Căşuneanu

Costel Căşuneanu a apărut în acest film de puţin timp. Firma acestuia s-a asociat cu una controlată de către Voicu pentru a participa la licitaţiile organizate de CNADNR. Disputa dintre Căşuneanu şi Umbrărescu l-a prins pe senator la mijloc.
PA&CO a participat la licitaţia care a făcut ulterior subiectul dosarului ajuns sub nasul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în asociere cu Gecor SRL şi Guard Security International SRL. Ioana şi Gheorghe Cusă, finii lui Cătălin Voicu, sunt proprietarii Gecor SRL, dar în perioada 2004-2007, mama senatorului, Gherghina Voicu, a fost asociată în firmă. Aceste date demonstrează clar interesele senatorului în această firmă. Pe scurt, aşa se explică apariţia unui apropiat al Partidului Democrat-Liberal (PD-L) şi al preşedintelui Traian Băsescu în asocierea cu această piesă grea de influenţă din interiorul principalului partid al Opoziţiei.

Fost elev de-al magistratului Florin Costiniu, Voicu ar fi apelat la acesta pentru a încerca obţinerea unei soluţii a judecătorilor ICCJ favorabilă lui Căşuneanu. Astfel, Florin Costiniu este acuzat că ar fi încercat să intervină pe lângă colega sa, Gabriela Bârsan, preşedinta Secţiei Contencios Administrativ a Curţii Supreme. Completul de trei magistraţi al Secţiei Contencios a declarat însă ca nefondată acţiunea afaceristului.

Pe lângă Costiniu şi alţi judecători ai instanţei supreme au fost chemaţi la discuţii de către procurori sau se află în vizor. Ei vor fi citaţi în calitate de martori. Judecătorul Cristian Jipa, a cărui soţie este deputat PSD, a fost obligat să dea ochii cu procurorii, şi judecătoarea Bârsan va fi şi ea audiată, susţin surse judiciare.

Cu fiecare pas al anchetei DNA, PSD încasează lovitură după lovitură. Slăbiciunile preşedintelui său luând forma unor riduri sub care se întrezăresc de acum subiecţii unor anchete penale.

Trioul slăbiciunilor

Înaintea campaniei electorale pentru prezidenţiale, Vasile Blaga care a preluat conducerea Ministerului de Interne a atacat gruparea din spatele preşedintelui PSD acuzând furtul de documente din arhiva „Doi şi-un sfert”, cum este cunoscută Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), serviciul de informaţii al Ministerului de Interne. Vanghelie a ameninţat cu un scandal de presă, care de altfel a izbucnit, cel cu privire la implicaţiile dispariţiei din ţară a acuzatului de terorism Omar Hayssam. El a vorbit atunci despre existenţa, în arhiva DGIPI, a unor informaţii relevante care l-ar incrimina (sau măcar afecta electoral) pe Traian Băsescu. „S-au copiat transcripturi dupa înregistrări cu mandat de siguranţă natională sau de crimă organizată, fără a avea dreptul la acest lucru”, a punctat Blaga. Foştii şefi ai serviciului, Gelu Drajnean şi Nelu Iordache, au fost cei despre care s-a afirmat că ar fi plecat cu xerocopii ale unor documente din arhive în oraş pentru a se întâlni la cină cu Marian Vanghelie, Dumitru Iliescu sau Cătălin Voicu.

Căşuneanu şi Băsescu, colegi de dosar

Ofiţerii din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) au investigat o tranzacţie suspectă între Căşuneanu şi Băsescu. În aceeaşi zi din anul 2000, miliardarul şi primarul au cumpărat, prin intermediul aceluiaşi împuternicit Nicolae Petricilă, două terenuri învecinate, de la acelaşi proprietar-moştenitor. La doi paşi de Academia de Poliţie A.I. Cuza, Băsescu a devenit proprietar pe 3.708 mp, pentru care a achitat 67.051 de dolari. „Vecinul” Căşuneanu, pentru un lot de mărime asemănătoare, a dat atunci 222.480 de dolari, adică de 4 ori mai mult. Doi ani mai târziu, primarul vinde terenul din Aleea Privighetorilor către Gabriela Blaj din Oituz, împuternicită a PA&CO Industrie SRL şi, absolut întâmplător, cumnata lui Căşuneanu. Preţul tranzacţiei: aproape 300.000 de dolari. Prin această inginerie s-a putut justifica suma de 280.000 USD, care a constituit preţul vilei de pe Șoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 137 B a actualului preşedinte

Lucrarea ONPCSB s-a finalizat printr-un raport care ar fi trebuit înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Unde s-a împotmolit dosarul Căşuneanu- Băsescu, nu se ştie, însă. Cert este că, la solicitările curioşilor, Parchetul a răspuns că nu are în lucru niciun dosar penal referitor la o tranzacţie privind un schimb de terenuri în care să fie implicat Traian Băsescu. La DNA, în schimb, dosarul penal „Căşuneanu – Băsescu” s-a metamorfozat în „lucrare diversă”, apoi a fost clasat, în 2005. Din octombrie 2009, procurorul care a îngropat dosarul, Camelia Sutiman, este Șef al Serviciului de Inspecţie Judiciară pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Alexandru Paul Vladu – Q Magazine

• Share
• Tweet
• Pin
• Email