Cine l-a “fixat” bine pe Nastase in povestea “Matusii Tamara”. Calin Cosmaciuc, un ziarist din umbra, premiat in Germania

Calin Cosmaciuc: Un “fixer” e un jurnalist local (de cele mai multe ori) care face toate aranjamentele pentru ca alti jurnalisti, straini (de obicei TV) sa-si poata face povestea pentru care calatoresc in tara fixer-ului. Desi lipseste din manualele de jurnalism, despre fixing se scriu articole si se fac studii. Cu un fixer experimentat, ai toate sansele sa faci un reportaj de zece ori mai bun decat televiziunile locale, desi nu cunosti mare lucru despre subiect si despre tara in care calatoresti. Asta se aplica si in Romania, unde- desi povestile interesante nu lipsesc-din ce in ce mai putini ziaristi locali pleaca pe urma lor pentru a le cerceta in adancime. O fac altii, veniti de la sute sau mii de kilometri (…)

Fixing romanesc

Multe dintre reportajele TV filmate in Romania care au ajuns sa fie citate de presa din Romania au fost lucrate cu ajutorul unor fixer-i locali. De la subiecte sociale-penale (de ex: trafic de persoane) pana la subiecte de actualitate (alegeri, summit NATO, baze SUA in Romania etc).

Ziaristii straini angajeaza fixer-i romani pentru a fi cat mai eficienti, cu costuri mici. Incepand de la predocumentare (site-urile de stiri si oficiale si ziarele romanesti nu prea au versiuni actualizate in engleza), continuand cu oficialii romani si cu unele surse (care, rar, vorbesc o limba de circulatie internationala) precum si cu birocratia locala (de multe ori jurnalistul trebuie sa faca cereri scrise si sa incinga telefonul pentru a obtine un banal interviu cu un purtator de cuvant, parte necesara a reportajului-preluata de fixer) si multe altele, puse cap la cap, arata clar ca e mai util pentru echipele straine sa plateasca un fixer decat sa stea 3-4 zile in plus in Bucuresti. In cazul reportajelor de investigatie, timpul ar fi si mai mare, deci si costurile (hotel, masina etc).

Reportaje”profi”

In 99 la suta dintre cazuri numele fixer-ului nu apare pe “generic”- printre autorii articolului sau reportajului radio/TV. Pentru unii jurnalisti, care lucreaza din cand in cand ca fixer-i, poate fi o problema, care pleaca, probabil, de la orgoliul semnaturii. Fixer-ul nu are statut oficial de colaborator sau de correspondent. Cateodata, destul de rar, fixer-ii sunt tratati, neprofesionist, cu superioritate, de catre reporter. Alteori, plata pentru serviciile lui ajunge cu intarziere. Din cate stiu, astea sunt exceptii, nu reguli.

Daca se intalnesc o echipa buna si un fixer care-si stie meseria, rezultatul e un reportaj mai bun decat cele facute de presa locala. In comparatie cu televiziunile romanesti, axate pe o actualitate nedusa in profunzime si pe talk-show-uri, nici n-ar fi foarte greu sa vii de la o mie de kilometri distanta, dar sa filmezi, cu ajutorul unui fixer local, un reportaj mai bun.

Am lucrat in ultimii ani (si) ca fixer, pentru televiziuni occidentale. Unul dintre subiecte, povestea matusii Tamara, a primit un premiu pentru cel mai bun reportaj TV in Germania. Am lucrat cu un fixer local in Israel, ca trimis special al Evenimentului zilei la conflictul dintre Armata israeliana si Hezbollah (2006).

Integral la Fixer-ul, veriga secreta dintre un bun jurnalist si o poveste tare

Foto: ZF

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova