Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Scris de Nicolae Bucur, Mihaela Dobrescu

Cei doi activişti, europarlamentarul ex-UASCR Cristian Preda şi şefa amazoanelor PDL, Sulfina Barbu, au trecut de la susţinerea cabinetului Emil Boc la atacuri tot mai dese asupra premierului şi miniştrilor care fac parte din actualul Executiv, deşi nu pierd nicio ocazie să vorbească despre solidaritate, mai ales acum, cånd Moldova e sub ape. La principii şi discuţii suntem buni cu toţii, practica e mai grea… După ce s-a văzut cu sacii în căruţă în urma alegerii sale pe listele PDL pentru un fotoliu călduţ de eurodeputat la Bruxelles, timidul profesor la Ştiinte Politice, Cristian Preda, s-a apucat de criticat partidul din care face parte şi actuala guvernare Boc. Cel mai recent atac a avut loc vineri, atunci cånd Preda a declarat că soluţia pentru depăşirea crizei este negocierea unei noi formule de guvernare şi că premierul Emil Boc ar trebui să demisioneze. Venit din eşalonul doi al partidului, eurodeputatul a spus despre aceştia că au autoritate, dar sunt lipsiţi de credibilitate, atacåndu-i pe fruntaşii liberali-democraţi după modelul comunist. În opinia lui Preda, Guvernul nu mai are credibilitate nici măcar din partea celor din PDL. „Poţi să ai miniştri foarte buni, dar dacă partitura aleasă nu este cea potrivită, vei da greş. E ca într-o orchestră, degeaba instrumentiştii sunt talentaţi, dacă sunt nevoiţi să interpreteze o partitură proastă“, afirmă Preda într-un interviu din presa centrală. Frustrat că încercarea sa de „reformare“ a partidului nu a funcţionat, ceilalţi membrii ai PDL reproşåndu-i viziunea obtuză asupra realităţilor din politica romånească, Preda s-a înfoiat din nou afirmånd că formaţiunea politică din care face parte este condusă după un sistem feudal. Ciudat e că PDL are aceeaşi conducere şi aceleaşi structuri ca atunci cånd Cristian Preda era pus pe liste pe locul patru la alegerile europarlamentare. Atunci se pare că nu-l deranja deloc sistemul feudal care i-a asigurat intrarea fără prea mari eforturi personale în Parlamentul European.

Preda virează spre PSD?

Atacurile succesive ale politrucului Preda ar putea avea legături şi cu o eventuală plecare a sa de la PDL spre PSD. Comunist convins încă din tinereţe, atunci cånd organiza Conferinţa Naţională a UASCR din 1988 şi ridica ode preacinstitului conducător, se pare că GDS-istul Preda îşi pregăteşte tot mai asiduu dezertarea din PDL şi îmbarcarea sa imediată în barca PSD-ului. Ca soluţie pentru ieşirea din criza guvernării, Preda susţine „negocierea unei noi formule de guvernare“. „Un guvern atât de fragil care depinde de doi actori mărunţi, cum sunt UDMR şi UNPR, nu poate să reziste“, apreciază eurodeputatul PDL, sugerånd că este nevoie de un compromis cu cele două partide de opoziţie PSD şi PNL. Semnalul unei apropieri dintre Preda şi PSD a fost dat tot vinerea trecută de către secretarul general al social-democraţilor Liviu Dragnea, care a declarat, la Târgu Mureş, comentând afirmaţiile eurodeputatului PDL Cristian Preda referitoare la faptul că premierul Emil Boc ar trebui să demisioneze, că, dacă ar fi fost în locul lui Preda, şi-ar fi căutat, de mult timp, un alt partid. „Dacă eram în locul domnului Cristian Preda, de mult îmi căutam alt partid“, a afirmat Liviu Dragnea. Poate o invitaţie clară cum că sångele apă nu se face şi un socialist din tinereţe nu se poate schimba undeva spre vårsta a doua.

„Condamnat“ la eşalonul doi

Cristian Preda îşi datorează ascensiunea politică, pånă în Parlamentul European, exclusiv PDL, partid care l-a propulsat din funcţia sa eternă de consilier în råndul candidaţilor pentru PE. Dincolo de cariera universitară, unde a abuzat o perioadă de funcţia de decan, concomitent cu cea de europarlamentar, „politicianul“ Cristian Preda se poate lăuda doar că i-a fost consilier atåt actualului preşedinte, cåt şi lui Emil Constantinescu. În rest, o organizare modestă a summitului francofoniei şi, să nu uităm, măreaţa sa realizare: garantarea lui Teo Trandafir. Nu putem uita cum Preda a însoţit-o peste tot în campanie şi cum declara că Teo e un mare cåştig pentru partid. Rezultatele nu mai au nevoie de niciun comentariu, semn că europarlamentarul Preda ne oferă doar garanţii expirate.

Sulfina, amazoana certăreaţă

O altă vuvuzelă a eşalonului doi din PDL care râvneşte nostalgic la un nou fotoliu de ministru este Sulfina Barbu. Întărâtată de colegul GDS-ist, Sulfina a început şi ea uzurparea cabinetului Boc. În contextul inundaţiilor din Moldova, deputata PDL Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, critică membrii guvernării Boc pentru că nu acordă suficientă atenţie apărării împotriva inundaţiilor. Deşi foarte mulţi miniştri, inclusiv premierul Boc, au plecat spre locurile afectate de inundaţii pentru a căuta soluţii în această criză, Sulfina a declarat de la adăpostul casei din Bucureşti la RFI că mulţi dintre miniştri nu ştiu cum arată un dig. Îi aducem aminte doamnei Sulfina Barbu că nici dânsa nu avea pic de expertiză în domeniul mediului atunci când acceptat ocuparea postului de ministru al Mediului în 2004. „Nu cred că ştiu mulţi miniştri cum arată o acumulare sau un holder. E bine să vadă, în teren, lucrurile acestea. Eu cred că este un lucru foarte bun şi primul-ministru a procedat corect, pentru că trebuie să fie în teren şi să vadă situaţia, la faţa locului. Din birou se văd lucrurile altfel“, a precizat Sulfina Barbu la RFI.

Afaceri oneroase cu statul

Cu toate că a ocupat funcţia de ministru al Mediului pentru circa trei ani (2004-2007), Sulfina nu s-a remarcat printre miniştrii de seamă ai cabinetului Tăriceanu. Ironic, lipsa sa de viziune pentru a împiedica astfel de inundaţii prin construirea de diguri sau împăduriri a condus la situaţia în care tocmai ea să fie victima acestora. În martie 2010, casele din Deltă ale fostei responsabile de la Mediu şi ale comisarului-şef al Gărzii de mediu, Silvian Ionescu, au fost inundate. Terenurile şi locuinţele de vacanţă ale acestora din satul Ilganii de Sus au fost atunci afectate de inundaţii. Cu toate acestea, activitatea în fruntea acestui minister a fost una prolifică pentru Sulfina Barbu, care a înţeles rapid mecanismul de racordare a propriilor firme la robinetul prin care curg banii statului. În conturile firmei sale KVB Economic au intrat sume frumoase provenite din contracte bănoase cu autorităţile locale sau cu cele încheiate de această firmă cu instituţiile pe care le conducea. Întreaga afacere KVB Economic are la bază activităţi de consultanţă derulate cu autorităţile locale, dar şi cu societăţi subordonate instituţiilor de stat, firma întocmind rapoarte de mediu şi consultanţă în accesarea fondurilor europene. Contractele cu statul nu s-au oprit nici după ce Sulfina Barbu s-a retras din societate, ba dimpotrivă, sumele au fost din ce în ce mai mari, fapt ce indică clar că retragerea din această firmă a Sulfinei este doar de faţadă.

Fost ofiţer DIE, asociatul Sulfinei Barbu

Asociatul principal al Sulfinei în această societate este Silvian Ionescu, cunoscut pentru trecutul său în Direcţia de Informaţii Externe (DIE), implicarea în scandalul Bancorex sau afacerile oneroase derulate în timpul mandatului de consilier municipal, a fost cel care a avut grijă ca Sulfina să devină şi o bună afaceristă pe långă calitatea sa de politician. Multe dintre suspiciunile care planează asupra Sulfinei Barbu şi a lui Silvian Ionescu au apărut în momentul în care s-a aflat că fostul ministru al Mediului şi fostul şi actualul comisar al Gărzii Naţionale de Mediu controlau – într-o primă fază din umbră, iar apoi în mod direct – o societate care oferea consultanţă de mediu unor firme pe care le verificau apoi tot ei, de această dată de la înălţimea funcţiilor lor oficiale: KVB Economic SA. Societatea a cunoscut o ascensiune bruscă, produsă în paralel cu ascensiunea în funcţii a Sufinei Barbu şi a lui Silvian Ionescu. În prezent, conştientă probabil că afacerile nu pot prospera pentru că nu mai este în primul rånd al PDL-ului, Sulfina a început atacurile la partidul în care şi-a început cariera politică în speranţa unui mult dorit fotoliu de ministru în contextul unei eventuale remanieri care ar putea avea loc în toamna acestui an.
Citeaza acest articol pe saitul tau

CURENTUL

• Share
• Tweet
• Pin
• Email