Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

“Regiunea transnistreana este parte componenta a Republicii Moldova, deaceea ne dorim foarte mult ca toti cetatenii nostri din aceasta regiune sa aiba posibilitatea de a vota fara obstacole atat la referendum cat si alegerile parlamentare si prezidentiale.”

Foto Presidency.ro: La prezentarea scrisorii de acreditare a ambasadorului Iurie Renita

Karadeniz Press: Marea Neagră – dispută geostrategică între SUA şi Rusia * Transnistria, “gaura neagra” a Europei * Romania se implica activ in rezolvarea dosarului transnistrean

Exclusiv: Interviu cu Excelenta Sa, Domnul Iurie Renita – Ambasadorul Republicii Moldova in Romania

Repere biografice: Iurie Renita are 52 de ani si este de profesie ziarist si diplomat. A facut parte din prima promotie a studentilor basarabeni la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, facultatea de Relatii Internationale din Bucuresti. A activat in cadrul MAE de la Chisinau din 1992 in diverse functii. In perioada 1996-1999 a fost consilier la ambasada Republicii Moldova in Statele Unite, iar ulterior consilier al ministrului de Externe. Iurie Renita a activat si in misiunea OSCE din Croatia, in perioada 1999-2003, dupa care, la revenirea la MAE, i-a fost interzis ca activeze in diplomatie de catre regimul lui Voronin si a ministrului de externe din acea perioada Andrei Stratan. Pana a fi numit in functia de ambasador al Republicii Moldova la Bucuresti, domnul Renita a fost manager la compania internationala “British American Tobacco” Moldova.

Reporter: Domnule Ambasador, dupa o perioada de inghet si rivalitati intre Chisinau si Bucuresti, care vor fi primele demersuri, activitati in noua Dumneavoastra functie?

Iurie Renita: Activitatea mea in calitate de ambasador, cu un sprijin consolidat din partea echipei de diplomati a Ambasadei noastre (90 la suta din ei fac parte din noua componenta!), va fi una ambitioasa si concreta, evident ghidandu-ne de Programul de activitate a Guvernului la capitolul Politica Externa, relatiile cu Romania. Conform obiectivelor stabilite de noua guvernare de la Chisinau, raporturile cu Romania se inscriu in contextul celor strategice, privilegiate si speciale. Iata si succinta prezentare a lor: valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale moldo-romane, prin revigorarea si institutionalizarea dialogului politic si reanimarea mecanismelor de cooperare comercial-economica si cultural-umanitara; negocierea in spirit modern si incheierea acordurilor care reglementeaza relatiile interstatale, inclusiv in domeniul regimului frontierei, care ar corespunde pe deplin intereselor ambelor state; stabilirea unor mecanisme de consultari in domeniul integrarii europene, valorificand experienta Romaniei in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste armonizarea legislatiei si implementarea acquis-ului comunitar; semnarea in termene cat mai restranse a Conventiei privind micul trafic la frontiera moldo-roman.

Asadar, odata cu venirea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) la putere a fost totalmente modificata atitudinea, abordarea, precum si modul de a trata raporturile bilaterale, ele intrand pe un fagas al normalitatii. Intre Republica Moldova si Romania trebuie sa existe doar astfel de relatii, pornind de la faptul ca apartinem unui spatiu comun istoric, cultural si lingvistic.

Reporter: Care sunt proiectele prioritare care ar putea fi valorificate in viitorul apropiat in comun de R.Moldova si Romania?

Iurie Renita: Prioritare pentru noi sunt multiple domenii, dar as starui acum doar asupra a trei din ele: politic, economic si cultural. In domeniul politic, cum am specificat mai sus, a fost o deschidere la toate comparimentele si vom continua sa aprofundam si sa extindem colaborarea atat bilaterala, cat si in cadrul organismelor internationale, europene cu sprijinul Romaniei, intrucat integrarea R.Moldova in UE este un obiectiv fundamental. In acelasi timp, vom opta pentru definitivarea cadrului juridic bilateral, ma refer in special la acele documente care sunt de interes reciproc si figureaza pe agenda bilaterala. Daca ambele parti vor ajunge la concluzia ca este necesara elaborarea si semnarea oricarui document ce va contribui la consolidarea  relatiilor bilaterale, din partea R.Moldova va exista toata deschiderea si deplina disponibilitate. Cadrul juridic este un proces de durata si unul flexibil. Procesul de integrare a R.Moldova in UE reclama si va necesita si in perspectiva elaborarea si semnarea unor noi documente menite sa asigure sprijinul si asistenta pentru parcurgerea cu succes a etapelor de preaderare.

Dimensiunea economica este „top priority” pentru R.Moldova. Dorim sa identificam si sa diversificam sursele energetice, conectarea la gazoductele europene, sa realizam interconectarea sistemelor de asigurare cu energie electrica si gaze naturale dintre cele doua tari. Nu poate fi neglijat nici proiectul privind modificarea ecartamentului de cale ferata Iasi-Chisinau. Sunt proiecte de importanta strategica pentru prezentul si viitorul european al R.Moldova. Atat noi, cei din R.Moldova si tarile din spatiul ex-sovietic, cat si Dvs in Romania, anterior ati resimtit repercusiunile sistarii aprovizionarii cu gaze si de aceea nu trebuie sa ramanem dependenti exclusiv de una si aceeasi sursa. Vom colabora cu partea romana pentru identificarea si punerea in aplicare a celor mai bune solutii in diversificarea asigurarii securitatii energetice a R.Moldova.

In ultimii 8 ani, dimensiunea culturala bilaterala a fost complet ignorata la nivel oficial (concludente in acest sens sunt lipsa protocoalelor bilaterale in domeniul educatiei, culturii si stiintei) si aceasta s-a facut cu buna stiinta, deoarece intelectualitatea de la Chisinau, in marea ei majoritate, a fost acea forta care a promovat relatii bune si foarte apropiate cu Bucurestiul. Chiar mai mult decat atat, reprezentantii intelectualitatii au fost pilonii care au mentinut si consolidat fundamentul ce ne leaga. In general, relatiile cu Romania, inclusiv in domeniul culturii, au fost intoxicate si ideologizate de o maniera bolsevica. Avem aceeasi arta, cultura si traditii, de aceea in nici un caz ele nu trebuie sa fie infectate de virusul ideologic. Dupa 2009, deopotriva cu alte domenii, relatiile culturale au fost supuse procesului de oxigenare. Sunt in curs de semnare la nivel guvernamental acorduri in domeniul culturii, au fost restabilite relatiile in domeniul invatamantului. Continuam colaborarea pentru extinderea cadrului legal in acest domeniu.

In putinul timp de cand ma aflu la Bucuresti, am sesizat o deschidere totala din partea autoritatilor romane si ne straduim sa valorificam conjunctura actuala extrem de favorabila. Sunt sigur ca vom colabora fructuos pentru a realiza cat mai multe proiecte in comun.

Reporter: Ati vorbit mai sus de cadrul juridic bilateral. La ce documente va referiti, ce necesita a fi semnate in timpul apropiat, e vorba si de Tratatul de baza bilateral?

Iurie Renita: Subliniez ca orice document care e benefic pentru ambele parti este binevenit, indiferent de denumirea acestuia. Orice acord, tratat, conventie etc care sunt necesare si acceptate atat la Chisinau, cat si la Bucuresti e bine sa le semnam. Urmatorul document in proces de finalizare este Acordul privind regimul de frontiera. Textul este definitivat, au ramas doar niste aspecte procedurale. Vis–a-vis de alte intelegeri bilaterale  curente sau de perspectiva voi reitera ca orice document care va fi agreat in ambele capitale va fi binevenit. „Fortarea notei” in relatiile bilaterale (inclusiv si in cele internationale) nu este cea mai indicata modalitate de a obtine rezultatul scontat.

Reporter: Se poate vorbi astazi de o strategie pe termen mediu si lung a R.Moldova privind relatiile cu Romania?

Iurie Renita: Cred ca da, pornind de la programul de activitate al guvernului de la Chisinau, unde sunt stabilite directiile prioritare ale colaborarii bilaterale cu Romania. Daca vorbim pe termen mediu, cred ca deja prin semnarea Conventiei privind micul trafic de frontiera, am demonstrat ca atunci cand exista vointa politica, lucrurile merg foarte bine. Pe langa aspectele tehnice (deschiderea consulatelor) mai exista si dimensiunea economica si interumana pe care urmeaza s-o valorificam. In perimetrul de 50 de km pe o parte si cealalta a Prutului se afla rude, frati, prieteni, pentru ca istoria a tras linia rosie pe Prut, insa n-a putut sa distruga relatiile umane. Conventia a dictat necesitatea deschiderii consulatelor, iar diversificarea regionala a acestora (la Balti, Cahul si Chisinau) a degajat considerabil activitatea lor.

Mizam mult pe asistenta Romaniei pentru parcursul nostru european. Experienta si expertiza romaneasca e foarte importanta in acest proces dificil pe care urmeaza sa-l parcurgem. E tocmai ceea ce se inscrie in contextul strategiei de lunga durata a raporturilor bilaterale.

Reporter: Ce ne puteti spune de Consulatul General al R.Moldova de la Iasi, cand se va deschide?

Iurie Renita: A fost deja desemnata o persoana care va activa in cadrul Consulatului General de la Iasi (chiar saptamana aceasta va fi acolo!), procesul de constituire al lui fiind in etapa finala. Ne dorim foarte mult ca pana la 5 septembrie Consulatul sa fie operational, deschizandu-se o sectie de votare pentru desfasurarea referendumului constitutional.

Reporter: Daca tot ati amintit de referendumul din R.Moldova din 5 septembrie, cate sectii de votare se vor deschide per ansamblu in Romania?

Iurie Renita: Pentru referendumul constitutional din 5 septembrie vor fi deschise 6 sectii de votare pe teritoriul Romaniei: 2 sectii la Bucuresti (Ambasada si Consulat), de asemenea va fi deschisa cate o sectie de votare la Iasi,  Galati, Timisoara si Cluj. Ne dam seama ca la referendum vor fi absenti studentii, intrucat ei se vor afla in vacanta, insa cu toate acestea ne-am straduit sa avem o reprezentare geografica diversificata si sa cuprindem zonele unde sunt concentrati mai multi cetateni ai R.Moldova. In cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale din noiembrie, in functie de necesitati, numarul sectiilor de votare poate fi extins. In timpul apropiat urmeaza sa identificam „concentrarea” cetatenilor nostri in zonele Romaniei, vom lua in calcul si numarul mare de studenti care isi fac studiile aici. Este obligatiunea noastra de a crea conditiile adecvate pentru buna desfasurare a alegerilor si a oferi tuturor posibilitatea de a-si exprima liber si nestingherit dreptul de a vota.

Reporter:  R.Moldova face parte din euroregiunile „Dunarea de Jos”, „Prutul de Sus”, „Siret-Prut-Nistru”. In ce masura sunt valorificate aceste posibilitati pentru atragerea de fonduri europene, ce alte activitati au fost facute?

Iurie Renita: Cu certitudine activitatea in domeniul euroregiunilor este extrem de importanta. Din pacate nu au fost valorificate in deplina masura, toate posibilitatile in acest sens, mai degraba, in virtutea unor factori politici si procedurali decit celor economice. Un exemplu pozitiv, pot servi, totusi, autoritatile din Galati si Cahul care au stiut sa valorifice posibilitatile din euroregiunea Dunarea de Jos. Cred ca trebuie facut traininguri cu autoritatile publice din raioanele, judetele incluse in euroregiuni pentru a li se aduce la cunostinta ce posibilitati exista. Cred ca ar trebui ca si partenerii nostri romani din aceste euroregiuni sa se implice mai activ, pentru identificarea avantajelor de care beneficiem ambele state. E bine sa ne armonizam si sincronizam actiunile pentru beneficiul tuturor care fac parte din aceste euroregiuni (inclusiv Ucraina) si sa eliminam factorul politic. Toti cei care suntem implicati in aceste proiecte trebuie sa avem mai multa insistenta si bunavointa. Din experienta activitatilor euroregiunii Dunarea  de Jos pot fi exemplificate cele cu caracter preponderent economic si cultural cum ar fi: expozitiile specializate organizate la Cahul si Galati, Conferintele internationale si bursele de contacte organizate de catre Camerele de Comert, precum si festivalurile de cultura si arta. Un loc aparte ii revine, in fortificarea sistemului educational, Universitatii „Dunarea de Jos” de la Cahul.

Reporter: Ce asteptari aveti, in special de la Romania, sa vina cu mai multe investitii in economia Moldovei, sa fie un partener credibil al Chisinaului pentru institutiile europene etc? Cum pot fi impulsionate investitiile reciproce?

Iurie Renita: Factorul investitional este binevenit si salutabil, in contextul necesitatilor economice de la Chisinau. Evident ca ne dorim ca investitiile romanesti sa treaca cu mai multa fermitate si incredere Prutul, sa fie cat mai multe si cat mai consistente, fie ca e vorba de afaceri cu capital pur romanesc sau cu capital mixt. In R.Moldova avem deja cateva investitii cu capital mixt: METRO, BRD, Draexlmaier Automotive care si-a relocat activitatile sale pe teritoriul R.Moldova in 2007. Ne dorim cat mai multe, iar climatul investitional este suficient de atractiv. De cand a venit la putere, Alianta pentru Integrare Europeana a simplificat si eliminat multe bariere, creand conditii favorabile pentru investitorii straini. Dupa cum probabil cunoasteti, in R.Moldova a avut loc asa numitul proces de „ghilotina”, iar aceasta reforma a fost inalt apreciata atat de cercurile de afaceri din Moldov, cat si de institutiile internationale. De exemplu, Banca Mondiala in sondajul sau „Cost of Regulating Business” a apreciat eforturile Guvernului Moldova, plasand tara noastra in clasamentul sau de la pozitia 108 in 2009 la 94 in anul 2010. Profit de acest prilej pentru a indemna investitorii romani sa treaca Prutul cu mai multa incredere si siguranta, deoarece ii asteapta un profit garantat. La ora actuala, conform datelor statistice din Moldova, avem inregistrate circa 490 de intreprinderi cu participarea capitalului romanesc, iar soldul investitilor straine in aceste intreprinderi constituie 1 miliard 800 milioane lei moldovenesti (circa 116 mil euro), ceea ce reprezinta 7 la suta din suma totala a investitiilor din R.Moldova. Pana in 2008, Romania era partenerul numarul 1 al R.Moldova pentru export, iar odata cu aderarea Romaniei la UE, au aparut exigentele comunitare datorita carora comertul bilateral a trecut la o noua treapta de dezvoltare. Ne dorim ca pe viitor sa folosim toate posibilitatile nevalorificate.

Continuarea la InfoRusia.ro – Lucia BEIU

• Share
• Tweet
• Pin
• Email