Victor Roncea Blog

Cronica Romana publica dosarul de cadre al lui Leonte Tismaneanu (tatal lui Vladimir Tismaneanu – foto) intrucat considera ca este o informatiei de interes national. Si asta, in virtutea faptului ca directorul Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu, a considerat ca este important sa fie dat publicitatii o nota abjecta, compusa de un securist, despre viata Prea Fericitului Parinte Patriarh. Cronica Romana da astazi publicitatii un document oficial despre mediul familial in care a crescut cel care a stat la baza primului atac impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, presedintele comisiei prezidentiale, Vladimir Tismaneanu.
„PARTIDUL MUNCITORESC ROMAN/COMITETUL CENTRAL – Comisia Controlului de Partid – Bucuresti, 28 ianuarie 1964 – REFERAT cu privire la cererea de reincadrare in partid a lui TISMANEANU LEONTE.

Nascut la 26 februarie 1919 in Soroca, URSS/ Originea sociala: functionar/ Nationalitatea: evreu/ Studii: 3 clase de liceu si 2 ani Facultatea de Litere/ Data incadrarii in partid: 1933/ In prezent este secretar al Comitetului raional de Arta si Cultura din raionul T. Vladimirescu.

– TISMANEANU LEONTE intre anii 1930-1933 a activat in randurile UTC la Bucuresti ca secretar al Comitetului Sectorul II Negru, apoi la Braila si Galati. In 1933 a fost primit in PCR. In acelasi an a fost arestat si condamnat la 6 luni inchisoare. In 1934, dupa eliberarea din inchisoare, a fost secretar al Comitetului judetean de partid din Soroca, apoi a fost rechemat de partid la Bucuresti, incredintandu-i-se functia de secretar al Comitetului de partid al Sectorului III Albastru. In 1935, cu prilejul caderii organizatiei UTC din Capitala, a fost arestat de catre organele Sigurantei, care au gasit la perchezitia facuta in locuinta lui unele materiale de partid (manifeste, un manuscris, o scrisoare). La cererile Sigurantei, el a refuzat sa faca declaratii. La Cabinetul de Instructie al Consiliului de Razboi, fiind interogat in legatura cu materialele gasite in locuinta lui de catre organele Sigurantei, a sustinut ca ele nu-i apartin si nu cunoaste provenienta lor, insa a declarat ca in locuinta lui veneau intre altii Oigenstein Lew (Leonte Rautu), Ghilman Froim, Rabinovici David, Feldman Boris, Tatiana Leabis, Hermina Marcusohn (mama lui Vladimir Tismaneanu) si Tilea Tukerman, care erau prietenii lui si posibil ca cineva dintre ei, in lipsa lui, sa fi lasat in camera sa acele materiale.
Mentionam ca, in urma acestei declaratii, tovarasii amintiti nu au suferit nicio consecinta din partea autoritatilor. Dupa eliberarea lui din inchisoare a fost implicat intr-un proces la Soroca si condamnat la 6 luni inchisoare. Aceasta condamnare nu a executat-o, deoarece, fiind in ilegalitate, nu a fost gasit de Siguranta. In anul 1937, in cadrul actiunii initiata de partid pentru ajutorarea luptei poporului spaniol, s-a inrolat voluntar in Brigazile Internationale din Spania Republicana, unde a fost primit in Partidul Comunist Spaniol (ceea ce este definit astazi drept terorism). Sustine ca, pe front, fiind ranit, i s-a amputat bratul drept. La inceputul anului 1939 s-a retras impreuna cu Brigazile Internationale in Franta, de unde, in acelasi an, cu un grup de tovarasi, a fost trimis in URSS.
Intre anii 1939-1941 a urmat Institutul de limbi straine din Moscova, apoi a muncit ca redactor si crainic la postul de radio – responsabil pentru emisiunea in limba romana, indeplinind aceasta functie pana in anul 1948, cand a revenit in tara. Dupa venirea lui in tara a muncit in aparatul CC al PMR la Directia de Propaganda si Agitatie, iar din 1952 a fost director adjunct al Editurii Politice si sef al catedrei de marxism la Universitatea „C. I. Parhon”. A fost si sef al catedrei de marxism la Scoala de Stiinte Sociale „A. A. Jdanov”, iar la infiintarea revistei „Probleme ale pacii si socialismului”, un timp scurt a fost reprezentant al PMR in redactia revistei.
In luna mai 1960, adunarea generala a organizatiei de baza de la Editura Politica a hotarat excluderea lui din partid pentru urmatoarele motive: In anul 1960 partidul a cercetat abaterile grave de la principiile si regulile statutare de partid ale lui Kotovschi Grigore, care, in discutiile purtate in cercul sau de prieteni, timp indelungat a ponegrit politica economica a partidului, cadrele sale si a cautat sa justifice activitatea fractionistilor Pauker-Luca. Cu acest prilej, s-a stabilit ca TISMANEANU LEONTE a participat la o serie de asemenea discutii cu Kotovschi Grigore si a impartasit parerile si calomniile antipartinice ale acestuia.
Dupa demascarea fractionistilor Pauker-Luca, TISMANEANU LEONTE, in discutii cu Kotovschi Grigore, a pus la indoiala justetea hotararilor partidului in demascarea grupului antipartinic fractionist. Sub influenta acestora, considera gresita politica partidului privind dezvoltarea cu precadere a industriei grele, adoptand teza antileninista asupra dezvoltarii egale si paralele a sectoarelor A si B. Atunci cand Kotovschi Grigore impreuna cu celelalte elemente in cadrul discutiilor purtate intre ei au incercat sa interpreteze documentele Congresului al XX-lea (al PCUS) in favoarea reabilitarii grupului antipartinic-fractionist, indeosebi a lui Ana Pauker, si TISMANEANU LEONTE s-a asociat parerii acestora.
In timpul cercetarii de catre partid a acestor manifestari antipartinice, TISMANEANU LEONTE nu a lamurit pe deplin abaterile lui, ale lui Kotovschi Grigore si ale acelora cu care a purtat discutii. Dimpotriva, cauta ca in intalnirile cu Kotovschi sa se informeze reciproc si sa se puna de acord in legatura cu declaratiile pe care urmau sa le dea la partid. Pus in fata dovezilor, pana la urma el a recunoscut abaterile avute.
Dupa excluderea din partid, in ultimii ani TISMANEANU LEONTE a adresat mai multe memorii Comisiei Centrale de Partid in care s-a situat pe o pozitie partinica de analiza autocritica a abaterilor avute, pe care le regreta si le condamna. Astfel, el arata: „Ajutorul primit de la tovarasi in timpul cercetarii…, infierarea greselilor si fatarniciei de care au dat dovada, mi-au fost de un real sprijin, au contribuit la intelegerea radacinilor raului de care eram ros, la intelegerea faptului ca, prin activitatea mea antipartinica, cu caracter fractionist, m-am pus singur inafara randurilor partidului… M-am asociat cu elemente antipartinice, purtand discutii si punand in discutie masuri adoptate de conducerea partidului in unele probleme economice, de cadre, deviatori etc. Regret sincer abaterile savarsite care vor constitui o pagina neagra in viata mea”.
Din 1959, TISMANEANU LEONTE munceste la Sfatul Popular al raionului T. Vladimirescu, ca sef al Sectiei Culturale, iar ulterior ca secretar al Comitetului raional pentru Cultura si Arta. Tovarasii din conducerea Sfatului Popular si din biroul organizatiei de baza arata ca TISMANEANU LEONTE in diferite imprejurari a subliniat justetea masurii luata de partid fata de el si cu niciun prilej nu s-a manifestat la el repetarea abaterilor avute in trecut. Totodata, tovarasii apreciaza ca, in cadrul muncii politico-educative de masa, TISMANEANU LEONTE a dovedit partenitate si atitudine justa fata de sarcini si hotararile partidului. A indrumat cu competenta colectivul sau de munca in fata caruia se bucura de prestigiu.
Sectorul condus de TISMANEANU LEONTE a obtinut succese in depasirea planurilor de cititori si carti difuzate, extinderea retelei culturale, au fost premiate pe tara si pe capitala unele biblioteci, echipe artistice de amatori etc. Aceste aprecieri sunt confirmate si de catre organele de partid raional si orasenesc. Din examinarea situatiei lui TISMANEANU LEONTE de la excluderea lui din partid rezulta ca el a depus eforturi pentru reabilitarea sa si a tras invatamintele corespunzatoare din masurile luate fata de el de catre partid.
Tinand seama de pozitia adoptata fata de abaterile savarsite, de munca de reabilitarea pe care a desfasurat-o, cat si de faptul ca de tanar s-a incadrat in miscarea muncitoreasca revolutionara, – Comisia Controlului de Partid supune spre aprobarea Biroului Politic al CC al PMR: – Reincadrarea in partid a lui TISMANEANU LEONTE cu data luarii hotararii; – In cadrele de evidenta sa se mentioneze ca intre anii 1933-1960 a fost membru de partid.

LS/ COMISIA CENTRALA DE PARTID, PRESEDINTE – D. Coliu”.