March 2nd, 2011 
VR 
Fiecare firmă, indiferent că e vorba de un magazin sau depozit ori una de servicii, are pe perete un banner, o firmă. Sub denumirea firmei ori pe vitrina spaţiului comercial se pot găsi câteva cuvinte care indică profilul de activitate al firmei. De exemplu, dacă societatea comercială se numeşte LĂCUSTA, mai pot apărea cuvinte de genul “cuie”, “pâine” sau “mobilă”, în funcţie de ceea ce oferă.
Ţinând cont de caracteristica etnică din judeţ, aceste cuvinte pot fi traduse, apărând în două limbi (adică şi variantele szeg, kenyer, butor) pe firmă, numai în română sau numai în maghiară. Mereu am zis că atâta timp cât în joc sunt banii unei persoane private şi nu ai statului (adică ai contribuabililor), atunci e la alegerea firmei în ce limbă îşi va scrie oferta. Căci până la urmă patronul va decide ce e mai bine pentru societatea lui. Numai că se pare că lucrurile nu (mai) stau aşa.
O plângere către primarul municipiului
Continuarea la Dan Tanasa – Contribuabilul Tupeist
More from my site
- Exclusiv Ziaristi Online: Csibi Barna a dat statul roman in judecata la CEDO pentru ca a fost amendat dupa spanzurarea lui Avram Iancu si nu-i place de Dan Tanasa. Campanie sanitar-diplomatica: ambasadorul Oskar Fuzes, persona non grata si expulzat din Romania. Analiza: Noua eră Putin
- Scuipat în piaţa publică în Ungaria pentru că e candidatul lui Marian Munteanu la Bucureşti – VIDEO SCABROS cu fascistul maghiar Csibi Barna batjocorindu-l pe militantul civic Dan Tanasă
- Pettit şi Klemm, aceşti mini Molotovi-Ribbentropi ai Administraţiei Obama-Clinton. ÎN ATENŢIA MAE: Pentru mesaje ca cele ale Ambasadorilor SUA, extremistul maghiar Csibi Barna a fost trimis în judecată de Statul Român
- Asociaţia Civic Media solicită autorităţilor, organizaţiilor şi publicaţiilor româneşti apărarea lui Dan Tanasă, devenit o ţintă a extremiştilor maghiari de pretutindeni
- EMINESCU INTERZIS de UDMR la Carei, împreună cu statuia Regelui Ferdinand Întregitorul şi cea a lui Ionel Brătianu, artizan al Marii Uniri de la 1918
Posted in 
Tags: 
Puterea prostilor! Suntem captivi in minoritatea majoritatii.
Si noi stam perplexi, cu mainile-n san! Romanul este intr-o continua perplexitate…..parca paralizat spre golgota….
ROMANIA,TREZESTE-TE!
Desteapta-te romane!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechïul nost’ pământ!
Suntem straini in propria tara.
Nu mai este mult pana cand vor declara autonomia asa zisului tinut si atunci chiar ca va trebui sa fim pregatiti sa facem ceva.