Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Subiectul asasinării pentru a doua oră a colonelului Gheorghe Alexandru Trosca este dezbătut pe larg şi în revista veteranilor din Serviciile Române de Informaţii, „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE”, nr. 7 din luna iunie 2011. Măsura prin care lui Gheorghe Trosca i-a fost retras titlul de „Erou-Martir”, printr-un decret semnat de preşedintele Traian Băsescu, a dat naştere la reacţii dintre cele mai diverse. Chiar Victor Stănculescu, cunoscut ca „generalul cu piciorul în gips”, care şi-a mărturist public antipatia faţă de ofiţerii de contrainformaţii militare (el ştie de ce), nu este un fan al recentei măsuri. Într-un interviu acordat revistei „Q Magazine”, declară: „Ăsta (decretul preşedintelui Băsescu, n.r) este o mare neînţelegere a istoriei, a momentului, dar şi a omului. Trebuie să se deosebească limpede munca de contrainformaţii militare şi activitatea de poliţie politică. Colonelul Trosca a fost unul dintre cei care au cercetat, documentat şi descoperit faptul că Militaru a avut legături cu KGB-ul (de fapt GRU). Iar Militaru i-a plătit poliţa. Ca drept dovadă, imediat după ce a fost instalat ministru, Militaru a ordonat Arhivelor Militare să găsească dosarele („Corbii 1”, „Corbii 2”) şi să le distrugă.

Faptul că un agent al spionajului militar sovietic (GRU), generalul Militaru, a dat ordinul ca Trosca personal să vină cu trei ABI-uri în faţa M.Ap.N este un fapt de necontestat. Una din cele mai interesante mărturii, care depăşesc nivelul comentariilor publice apărute până în prezent pe această temă, este un raport întocmit de col.(r.) Drăgan Anghel, fostul şef al Serviciului de Contrainformaţii Militare de pe lângă Armata a II-a Bucureşti, comandată la vremea respectivă de generalul Militaru. Redăm câteva aspecte, apărute şi în revista „Lumini şi Umbre”.

„Ca şef al Serviciului de Contrainformaţii Militare de pe lângă Armata a II-a, am avut drept misiune principală ca, împreună cu lt.col.Gheorghe Trosca şi cu alţi ofiţeri, să prevenim activităţile subersive din Armată. După declaraţia PCR din aprilie 1964 am primit sarcina de a identifica şi controla activitatea agenţilor recrutaţi de serviciile de informaţii străine, în special de către cele sovietice. Astfel au intrat în raza de activitate specifică a organelor de contrainformaţii militare unii generali, Floca Arhip, Şerb Ion, Militaru Nicolae. Activitatea acestora ca agenţi ai serviciilor de informaţii militare sovietice a fost documentată şi împotriva lor s-a luat măsura îndepărtării din Armată. Lt.col. Gheorghe Trosca s-a ocupat în mod special de activitatea agentului Militaru Nicolae. A rezultat că acesta menţinea relaţii cu cadre ale serviciului GRU de la Ambasada sovietică şi, în paralel, cu agenţi GRU din Armata Română şi din viaţa civilă, contactele lor personale devenind mai frecvente după Declaraţia din Aprilie.

Datele obţinute au fost prezentate conducerii statului. Drept consecinţă, din funcţia de comandant de armată, Nicolae Militaru a fost trecut în rezervă şi numit adjunct al ministrului Construcţiilor. În mod evident, nu întâmplător Nicolae Militaru a fost numit ministru al Apărării Naţionale în decembrie 1989. Această înaltă funcţie i-a permis să-şi arate colţii. Şi-a reactivat colegii de agentură din minister şi din unităţile militare subordonate, pregătind şi aplicând planurile de diversiune şi teroare împotriva celorlalte instituţii ale statului, mai ales asupra organelor de Securitate.

Actele sale de răzbunare, de diversiune, de răfuială au primit un sprijin din partea Direcţiei de Informaţii a Armatei, a unor generali suspecţi ca agenţii GRU care fuseseră trecuţi în rezervă, dar care au fost rapid reactivaţi. Printre aceştia : generalul Hortopan Ion, generalul Pancea Marin, generalul Logofătu, generalul Eftimescu, locotenet-colonel Dragomir Aurel.

Doborârea elicopterului în care se aflau generalul Nuţă Constantin şi Velicu Mihalea s-a făcu ca răzbunare pentru faptul că generalul Nuţă fusese mulţi ani şef al Direcţiei de Contrainformaţii Militare (Direcţia a IV-a) calitate din care ordonase activitatea de urmărire informativă a agenţilor GRU din Armată.

Generalul Militaru plănuise un asasinat în masă pentru a „demonstra” opiniei publice că adevăraţii terorişti sunt luptătorii USLA şi cadrele Direcţiei a V-a. Astfel el a ordonat organizarea unei reviste de front a acestor unităţii cu tot echipamentul de luptă, cu armament şi muniţie pe terenul din Ghencea. În paralel terenul respectiv fusese înconjurat de cuiburi de mitraliere. Intervenţia generalului Iulian Vlad a oprit măcelărirea a peste 1.000 de cadre de Securitate”.

Dovedit ca tradător de ţară, Militaru a fost protejat într-un fel de Ceauşescu, care s-a temut să-l trimită în judecată din cauza sovieticilor. Evenimentele din Decembrie 1989, de fapt cei care îl dirijau, GRU, l-au propulsat în fruntea Armatei Române. S-a folosit de această funcţie pentru a se răzbuna pe cei care l-au dovedit ca trădător, Gheorghe Trosca şi Constantin Nuţă. Ceilalţi care au fost asasinaţi au fost victime colaterale.

Nenumăratele comisii de anchetă, de învestigare a evenimentelor din Decembrie 1989, în loc să facă lumină, mai mult au acoperit aceste crime. Mai mult Nicolae Militaru a candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, cea de preşedinte. Poporul român într-un fel şi-a dat verdictul, generalul Militaru a fost votat de 0,02 din electorat.

Dar lucrurile nu sau oprit aici, braţul lung al GRU a acţionat peste timp, semnătura preşedintelui Băsescu pusă pe decretul prin care lui Trosca i-a fost retras titlul de „Erou-Martir”, consfinţeşte victoria formală a lui Militaru.

Va urma

Sursa: ProPolitica

• Share
• Tweet
• Pin
• Email