February 17th, 2009 
VR 
Recent am aflat, ca sa citez exact “sursa”, respectiv “Cotidianul”, ca “Dan Puric… strânge bani să-şi facă Mănăstirea Memorială“. Din continutul interviului omagial mi s-a confirmat titlul extravagant: “M-am hotărât la un ciclu de patru întâlniri la Ateneu: despre omul frumos, despre corp, despre umor şi despre iubire. Din banii câştigaţi îmi voi face, ca toţi oamenii bogaţi, o vilă, dar nu la Pipera sau la Snagov. Am găsit un cartier rezidenţial al lui Dumnezeu, uitat de oameni, la Aiud, pe Râpa Robilor. Vila se va numi Mănăstire Memorială”.
Mie unuia imi scapa “spiritul” pe seama celui mai sfant loc al Romaniei de dupa trecerea comunismului bolsevic. Dar las deoparte consideratiile semantice. M-am gandit sa vad si eu cum va fi “vila lui Puric”. Si am gasit vreo doua proiecte, dintre care unul este al lui. Deocamdata nu comentez. Dar va las pe dvs sa “Alegeti!”. Care credeti ca este proiectul cel bun?
Alegeti!
More from my site
- O ortodoxie fără Hristos. Elena Dulgheru despre “ortodoxia” urii. Plus: Părintele Justin, Cetăţean de Onoare post mortem şi la Piatra Neamţ
- Despre Aiud si Dan Puric la 66 de ani de la arestarea Parintelui Justin si a Generatiei 1948. Un interviu lamuritor din ziarul ZIUA despre Manastirea de la Aiud si 14 -15 mai, Noaptea Sfantului Bartolomeu in varianta bolsevica. VIDEO. UPDATE: Puric de mana cu Lavric, adulatorul lui Boia si Tismaneanu
- Inmormantarea profesorului Raul Volcinschi. In Memoriam. Ultimul interviu Roncea.ro, despre Biserica Sfintilor Inchisorilor de la Aiud si Dan Puric: “Pe oasele camarazilor noştri nu ei dispun, ci noi avem un cuvânt”
- Dan Puric vrea sa faca o manastire mixta la Aiud, cu maici si calugari, care sa se roage intr-o Biserica coborata de pe luna pe post de naveta spatiala. FOTO PROIECT RAPA ROBILOR
- Marturii despre martiriul lui Valeriu Gafencu. Noaptea Patimirilor – film documentar realizat de Radu Dinu cu marturisitorii inchisorilor comuniste. In atentia BOR. Parintele Justin: Sfinţii din Aiud – glasul care strigă în pustiu
Posted in Uncategorized 
Tags: 
Mister Roncea,
Daca tot te intereseaza tema asta, foarte grava, poate accepti un comentariu refuzat de un baietas mai smead gasit pe peronul din Bacau, pe sub taraba cu flori, care mai are si o sora in… Israel, ha!
Fratioare, Puric slujeshte Ortodoxia cum slujesc eu pe papa de la Roma. Cand ai sa auzi matale ca mascariciul asta se lasa de mascari, ca merge la biserica in fiecare Duminica, ca posteshte shi el Miercurea shi Vinerea shi in posturile de peste an precum toti creshtinii, ca are duhovnic shi se spovedeshte, atunci vei avea tot dreptul sa ne vorbeshti despre slujirea creshtina a lu ‘nea Puric.
Pana atunci fa bine shi da dovada de decenta.
Lansarea cartii despre “omul frumos” cu un preconizat Parinte Iustin pe coperta este cea mai mare impostura din ultimii 20 de ani.
Iar monumentul de la Aiud este un mare falus, de fapt, care va fi finantat de masonul Calin Georgescu, pretenu mascariciului. Apropo de preteni, e o vorba pe la noi: spune-mi cu cine te imprieteneshti ca sa iti spun cine eshti.
Poate se va osteni cineva vreodata sa-l intrebe pe Parintele Iustin sau pe altii de prin preajma lui ce vrea mascariciul sa construiasca la Aiud, in locul cel mai sfant al poporului roman – cum zici si tu, Roncea -, Rapa Robilor. S-ar putea sa aveti nishte surprize, nu mici.
E vremea sa denuntam impostura, pana nu e prea tarziu, Claudiu Tarziu…
Shtiu, e evident ca te va tulbura continutul acestei postari shi o vei shterge. In numele Adevarului iti multumesc anticipat.
Din punctul meu de vedere, amandoua proiectele, desi reusite volumetric (atentie, imaginea postata imediat dupa proiectul lui Radu Mihaielescu nu are legatura cu proiectul propus, trebuie ca exista undeva o confuzie!), nu au nici o legatura cu arhitectura bisericeasca romaneasca, asa cum ar fi firesc pentru o biserica ridicata pe Rapa Robilor. Si se pare, din deslusirea proiectelor, ca au si cu totul alt amplasament: una este pe teren plat (nu stiu unde) , iar cealalta este, se pare, chiar pe Rapa Robilor.
Primul proiect este o incercare de rezolvare contemporana a temei date. Incercare reusita, dupa parerea mea. Problema este daca accepti acest gen de abordare. Aici mi se pare ca ar fi de discutat. Eu, personal, am retineri fata de abordare. Mai ales ca s-a pornit tot de la arhitectura greceasca.
Al doilea proiect, este o arhitectura tipic greceasca, specifica Sfantului Munte. Frumos, intr-adevar, dar aici este vorba despre eroii neamului romanesc, totusi. Suntem ecumenici, in sensul corect al termenului, dar aici, vorbesc de Rapa Robilor, mi se pare totusi nepotrivita transplantarea modelului.
Si nu cred ca trebuie de ales raul cel mai mic dintre doua rele.
Domle, da astia n-au simtu` elementar al frumosului. Cum o sa le placa in Vasilia ton Ouranon ?
Sa faca ceva bizantin, nu blocul ala amorf.
Unde esti tu, Constantine Brancovene ?
Eu nu cred ca trebuie ales raul cel mai mic! Asta nu e solutie ortodoxa si duhovniceasca! Trebuie facut cum trebuie, cu mintea si cu sufletul la Dumnezeu si la martirii nostri!
Desteapta-te, romane!!
E cam greu sa compari o poza cu o schita. Poza cu proiectul al doilea arata foarte bine. Dar din schita prezentata e cam greu sa-ti faci o parere de cum va arata proiectul final.
Sa nadajduim totusi ca la constructia manastirii o sa contribuie nu doar orgolii pamintesti ci si sfintii adormiti pe dealul ala.
Sa ne rugam impreuna cu ei pentru asta.
Am aflat si eu, ultimul printre altii, ca cineva ar fi postat proiectele (sau 2 variante de proiect) pentru Aiud aici. Incerc si eu (in duh eseistic – ca de acolo vine si cuvantul eseu, de la “a incerca”), in graba, sau spun cateva cuvinte. Poate vor fi de folos vrecuiva:
In primul rand, nu-mi plac afirmatiile cam dure din primul comment, anonim. Chiar si daca ar fi adevarate (desi cine le poate verifica si afirma asa de “sigur si cu tarie” si de unde stim ca inte timp omul nu s-a schimbat?), cat il ajuta ele pe cel despre care se face vorbire? Poate ca, luindu-se in calcul ca ar fi adevarate, se doreste avertizarea credinciosilor indusi in eroare de un om care ii poate duce spre o oarecare inselare duhovniceasca in care s-ar afla el insusi? Un om care ar fi in situatia descrisa mai sus, adica de nespovedanie si ne-post, oare va primi el, de vreme ce nu ar avea smerenia sa se spovedeasca (asa cum se afirma), mustrari transmise pe bloguri publice? sau din contra? Oare nu facem mai mult rau unui suflet care ar trebui ajutat – daca este cu adevarat in situatia enuntata? Dar respect dorinta fiecaruia de a se exprima si cer rugaciunea pentru noi toi, cei despre care s-a vorbit si care vorbim prin scris. Sa purced dara, cerind sa mi se ierte si mie greselile:
@Liliana: Dar cine spune ca ceea ce numiti dumneavoastra grecesc este grecesc? Arta bizantina este o sinteza a diferite culturi si nu a fost creata nici de greci si nici pentru greci (insusi Imperiul Bizantin este un amalgam de popoare, intre care latini si illiro-traci mai mult sau mai putin latinizati – stramosii nostri atat de prezenti in tot Balcaniul si pana in Peloponez sau pana in Cehia si Bug-, greci, armeni -unii dintre celebrii bazilei erau armeni get beget [si isi ziceau dinastie macedoneana, dar din cauza locului de provenienta], dar ortodocsi-, iar, mai apoi, slavi si, in fine, mai toate popoarele migratoare care au trecut pe aici si s-au contopit in masa populatiei existente). Acum cateva sute de ani Athena era doar un satuc populat de vlahi (ei sunt cei care au finantat si construirea Universitatii din Athena acum 50 de ani), iar marii luptator pentru eliberarea Greciei au fost in parte vlahi. Asta spun documentele, (si asta spun si ei despre ei; nu mai pomenesc de documentele vechi bizantine care vorbesc despre, atentie, Valahia Mare (inainte de a fi existat Ungro-Vlahia si Moldovlahia ca state feudale unificate, organizate si independente), o intreaga zona formata din Epir si Pind, care avea si conducatorul ei pus si recunoscut de Constantinopol in secolele de la sfarsitul primului mileniu (vezi cronicile lui Kekaumenos); am putea sa amintim despre mult nebagatul in sema Imperiu Vlaho-bulgar din Balcanii secolelor 12-13 d.Hr. care avea si un Patriarh de orgina vlaha -acolo as vedea eu originile istorice ale Patriarhiei Romane- intr-o vreme in care Constantinopolul si Patriarhia Ecumenica erau cucerite de cruciatii catolici care au modificat in duh catolic pana si Sf Sofia cum o stim azi [au adaugat inclusiv contraforti care nu se justifica structural; nu mai vorbesc despre biserica Invierii de la Ierusalim si cea a Nasterii de la Bethleem care au fost distruise si reconstruite tot de ei in duh catolic; arabii nu le distrusesera in 5-600 de ani de ocupatie]). Care ne spun si ca tot nordul si centrul Greciei de azi era populat majoritar de vlahi si slavii veniti incepand cu secolul 7 (stiti ca unii dintre tzarii sarbi de acum 1000 de ani aveau in titulatura si faptul ca stapaneau pana si Peloponezul?- desigur, doar intr-o anumita perioada). De abia la inceputul secolului 20 sunt adusi in numar mare greci din Asia Mica, in urma schimbului de populatii dintre nou infiintatul stat grec si proaspata “democratie” turca a lui Ataturk (care el insusi, turc se pare cu origini evreiesti, era nascut in Salonic – care azi este muzeu). Salonicul avea pe langa vlahi si slavi, si mari si celebre minoritati de evrei si armeni. Iar asta era o realitate de secole, ca sa nu zic milenara. Nu mai spunem ca mai apoi venisera si turcii acolo, cei care au plecat in momentul sus-numit in noul stat turcesc, in urma acordului dintre Venizelu si Ataturk. Imperiul bizantin nu este decat un imperiu care de la un anumit moment dat s-a “grecizat” in limba oficiala si bisericeasca, asa cum si Tarile Romanesti medievale erau slavizate in acelasi fel. Sa numim atunci si arhitectura din zona Romaniei de azi din acele secole ale slavizarii arhitectura slava? Si daca da, atunci de ce ar trebui considerata definitorie pentru romani, un popor milenar? Oare arhitectura ridicata de romani este doar ceea ce vedem azi si ni s-a obisnuit ochiul cu ea?
Revenind, spre exemplu, Sf. Sofia a fost construita de un imparat de origina romana (sau protoromana,cum doriti), Sf. Iustinian, nascut in zona romaneasca stapanita ami apoi de sarbi. Iar unul dintre cei 2 arhitecti era armean. Mare parte din asa zisa arta greceasca ori balcanica este vlaheasca, sau daca vreti, tot romaneasca. Fara suparare, dar e bine sa nu preluam greselile unor istorici filo-elini, fie ele si indatinate in imaginarul colectiv, fie el si romanesc. Domnitorii romani construiau fara probleme in Sf. Munte (nu de putine ori pentu manastiri populate de calugari romani) in stil “athonit” pentru ca aveau cu cine, dar acasa, in tarile lor, preluau din maniera mesterilor straini (uneori romano-catolici, polonezi – de unde si goticul din creatiile noastre medievale, alteori sarbi – de unde planul treflat, preluat, culmea, tot din Sf. Munte [de la Marea Lavra caria i s-au pus abside laterale la 1004 si a devenit model pentru “stilul” athonit si balcani], pe filiera sarbeasca!!!) de care dispuneau. Sa perpetuam acest lucru? Sa construim in maniera catolicA in Ardeal pentru ca asa s-a costruit in ultimele sute de ani acolo din cauza dezradacinarii si izolarii? Sa nu cautam la originile primului mileniu al arhitecturii bisericesti a neamului nostru, mileniu in care suntem, cumva, mai unitari cu romanii de pretutindeni si neinfluentati de slavii (fie ei sarbi ortodocsi sau polonezi catolici) si maghiarii (catolici) venetici?
Nu in ultimul rand, nu cunosc sa existe un stil romanesc in arhitectura bisericeasca, ci doar regionalisme (fiecare cu frumustetea si lumea lui), si acelea destul de diverse – diacronic vorbind (Ghyka-Budesti impartaseste aceeasi idee). Iar a crede ca ele pot fi puse la un loc si ca, in urma unui oarecare amestec, ar iesi ceva, este aberant. Puneti langa o biserica stefaniana (cu influentele sale gotice, adica tot ne-romanesti si, in plus, non-ortodoxe, fortuite de vremurile grele sub care ne aflam; nu mai spunem ca la majoritatea s-a intervenit in ultimele sute de ani toto in umra urgiilor istoriei: Putna e reconstruita din temelii de episcopul Iacov Putnenul pe la 1700, apoi, din nou, de Romstorfer; altele “restaurate” de arhitecti austrieci acum 100 de ani coordonati tot de acest Romstorfer), sa zicem, apoi Cozia, Sf. Nicolae Domnesc (oare nu sunt si acestea “sarbesti”, respectiv “grecesti”?), bazilicile din Dobrogea (si ele, tot “romanesti”, ba chiar, poate, cele mai de traditie, daca e sa ne gandim la vechimea lor si la Sf. Ap. Andrei care a trecut pe acolo si nu prin Transilvania predand crestinismul celor care le-au construit mai apoi pe acestea; sau unde au trait Sf. Ioan Casian, Sf. Gherman din Dobrogea, Sf. Dionisie Egiguul, Sfintii episcopi Teotim, Vretanion si altii – unii dintre ei participanti la Sinoadele Ecumenice; toti, insa, definitorii pentru istoria crestina a neamului romanesc si celebrii in toata crestinatatea) si, la sfarsit, bisericile de lemn din Maramures (pe care unii le acuza de inflenta tot catolica sau protestanta nord-europeana – poate pe nedrept, nu discuta asta), neuitand stilul brancovenesc (cu influentele sale venetiene, deci tot ne-romanesti; uitam aici manastirea Curtea de Arges, reconstruita din temelii de francezul Lecomte du Nouy dupa cum a crezut el, rezultatul fiind ceea ce Nicolae Iorga numea “bomboniera frantzuzeasca”… de gustibus et coloribus…). Toate la fel de romanesti ca si stilul bizantin, adica romeic (adica tot vlaho-roman, cum vom vedea mai jos). Si ce va iesi?! Aceasta discutie se framanta de la Marea Unire incoace si nu cred ca si-a gasit un raspuns in acesti 90 de ani. Nici chiar sinuoasele cautari ale unei rezolvari pentru Catedrala Neamului nu intrevad a da un raspuns pentru un stil “romanesc” care sa-i multumeasca pe toti. Concluziile le tragem, cu dragoste, fiecare…
Eu in al doilea proiect vad o biserica de plan central, dupa canonul ortodox referitor la bisericili mucenicesti. Stiu ca in Romania in momentul de fata nu mai exista astfel de biserici mucenicesti in picioare, insa daca este sa sapam, vom gasi ruine de astfel de biserici de plan central, rotonde etc distruse de vreme sau de cotropitori (si in acest sens se pot da cazuri concrete, chiar, culmea, in Ardeal, unde sub vechea catedrala romano-catolica de la Alba Iulia se gasesc ruinele unei rotonde BIZANTINE !!!). Poate ca vi se pare “athonit”, dar daca priviti mai atent veti vedea ca e vorba de arhitectura bizantina in general, nu de cea athonita (nu exista biserici de plan central in Sf. Munte). San Vitale din Ravenna (din Italia si vremea lui Sf. Iustinian, ultimul mare imparat bizantino-roman, de limba latina, care a stapanit si in Apus teritorii serioase si a incercat refacerea vechiului Imperiu intreg, dar intr-o forma crestina si latina) sau Sf. Serghie si Vah din Constantiopol (tot din acea epoca si tot biserica muceniceasca ca si San Vitale si ca si ceea ce ar trebui construit la Aiud si oriunde ar exista moaste ale noilor mucenici pe care sa se poata construit lacase) vi se par athonite? In rest, vad romanic si bizantin, iar in spate, dincolo de biserica vad ceva intr-un stil ce combina cumva linia trecutului cu modernitatea. Trimiterea la traditia primului mileniu mi se pare din nou salutara in contextul necesitatii de a face o legatura intre noii mucenici si mucenicii perioadei primare a Bisericii.
La Tropaeum Traiani (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tropaeum_Traiani) sau la Marasesti (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mausoleul_de_la_M%C4%83r%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti), monumente inchinate tot eroilor stramosi (ultimul mult premiat la vreme respectiva) nu sunt tot monumente de plan central? Si nu intamplator, pentru ca martirioanele (adica bisericile mucenicesti) crestine au preluat in canonul lor tocmai aceasta forma a cladirilor antice dedicate cultului eroilor! Ceea ce numai unul dintre proiectele prezentate mai sus recupereaza, adica cel despre care vorbeam…
Iar daca pe unii ii deranjeaza arta bizantina sa nu uitam ca ultimul bazileu bizantin incoronat cu acest titlu de vreun patriarh ortodox este: … Sfantul Mucenic Constantin Brancoveanu… Recunosc ca am aflat si eu asta de curand… (Vasile Lupu isi zicea Vasile ca titlu adica Vasilios/Basilios/Bazileu, nu pentru ca l-ar fi chemat din botez Vasile). Citirea lui Iorga ne dezvaluie multe… Dar noi poate ca nu vrem sa intelegem ca Tarile Romane au fost cu adevarat “Bizant dupa Bizant” (si ca isi pot si trebuie a duce cu mandrie acest titlu mai departe – fiind si cea mai mare puternica tara ortodoxa din Balcani pana la ruinarea ei de catre comunisti si post-comunisti, ducand modelul simfoniei bizantine departe in istorie, poate cel mai departe, pana in modernitate [sa nu uitam ca acest model este sugrumat odata cu insaturarea comunismului la sfarsitul anilor ’40 si ca pana atunci a functionat sistemul prin care tara era condusa -chiar si simbolic- de Patriarhul Ortodox de la Bucuresti – ma refer la Patriarhul Miron, in urma preluarii puterii de catre regenta in lipsa unui rege major]) si ca multe dintre ctitoriile nord-dunarene de care ne simtim atasati omeneste si de care ne simtitm reprezentati sunt construite de domnitori greci (!), adica fanarioti sau, uneori, chiar vlaho-romani sud-dunareni (de exemplu Vasile Lupu insusi era vlah sud dunarean, ca, de altfel, Sf. Nicodim de la Tismana -ctitorul de biserici monastice si reorganizatorul monahismui romanesc- si Sf.Antonie de la Iezerul Valcea). Si ca domnitorii si neamul nostru au construit in stil “grecesc” pe la locurile sfinte, fara sa considere ca ceea ce oarecari filo-elini de acum numesc grecesc nu i-ar reprezenta deplin pe ei ca vlaho-romani. Sa nu uitam nici ca Romania este singurul stat modern care poarta peste veacuri numele vechiului Imperiu Roman si crestin. Caci bizantinii nu s-au numit niciodata pe sine bizantini ci romei (asa numesc si azi turcii din Turcia bisericile vechi care se mai gasesc pe teritoriul lor [si nu numai Bogdan Sarai-ul romanesc din Istanbul]), asa cum bizantinii isi numeau imperiul in greaca Romania (cu “o” mega), asa cum Civitas Constantini (numit pe greceste, mai apoi, Constantinoupolis, iar pe slavoneste Tzarigrad si turceste Istanbul de la grecescul “eis tin poli” [“in Cetate” – era Cetatea cu C mare si as i se spune si azi in Grecia] pronuntat stalcit de turci) nu a fost populata cu greci cand a ajuns capitala, ci cu nobilime romana. Si asa a fost pana la o vreme, pana s-au amestecat si altii, incet incet, migratorii si grecii precum si altii, iar latinitatea a fost invinsa cultural (si doar cultural-lingvistic) de elinism, miscare inceputa din secolul 2 i.d.Hr. si definitivata prin secolul 7 d. Hr.). Si atunci de ce sa ne recunoastem in regionalisme si doar in anumite perioade si nu in arta care ne uneste pe toti romanii prin Ortodoxie? Vlad Tepes, spaima a turcilor si talharilor de neam si de tara, urmasul lui Mircea cel Batrin (batrin cu intlepciunea, care tradus in greaca se zice “gheronda” si in slavona “staret” – deci un domnitor “staret” – iata inca o valneta ortodoxa, bizantina a Tarilor Romane!) a ctitorit manastirea sa, Snagovul. Iar biserica este de tip athonit. A gresit el cu ceva, oare? Nu era el destul de roman pentru ca a facut asta? Dar Sf. Munte, in sine, era o peninsula locuita prin excelenta de pastorii vlahi – o spun toate izvoarele bizantne – vlahi care erau si ajutatorii si furnizorii -nu numai cu branza apreciata si la palatele din Constantinopol- traditionali ai manastirilor atonite. Oare nu tot ei au pus mana la construirea manastirilor de acolo, macar si numai ca simpli lucratori crestini aflati la in-de-mana?
Iertati ca am indraznit! Cu mila si ajutorul lui Dumnezeu voi publica, sper, alaturi de altii mai pregatiti decat mine in istorie si arhitectura, mai multe lucruri legate de aceste realitati nebagate in seama nici in secolul 21 de unii, chiar de noi, desi suntem direct interesati.
Sfantul Inchisorilor, Valeriu Gafencu, a carui trecere la Domnul o praznuim azi (au trecut 57 de ani), sa ne fie tuturor calauzitor iar celor implicati in acest serios proiect sa le fie calauzitor alaturi de celalti sfinti ai inchisorilor si martiri anti-ateism. Si noul-mucenic Valeriu era nascut in afara Romaniei de azi, adica in Basarabia. Spun asta apropos de romanismul care depaseste cu mult granitele Romaniei de azi si la care trebuie sa ne raportam cand vorbim despre “romanesc”. Pentru cine doreste si primeste aceste realitati minunate dar si dureroase… Macar de ar intelege mai bine asta istoriografia noastra oficiala si, alturi de ea, si politicienii nostri preocupati de “integrari” sau profituri, inchinatori globalizarii, nepasarii si “sfintei” nestiinte… Domnul sa ne bucure pe toti cu harul si indurarile Sale!
Am aflat si eu, ultimul printre altii, ca cineva ar fi postat proiectele (sau 2 variante de proiect) pentru Aiud aici. Incerc si eu (in duh eseistic – ca de acolo vine si cuvantul eseu, de la “a incerca”), in graba, sau spun cateva cuvinte. Poate vor fi de folos vrecuiva:
In primul rand, nu-mi plac afirmatiile cam dure din primul comment, anonim. Chiar si daca ar fi adevarate (desi cine le poate verifica si afirma asa de “sigur si cu tarie” si de unde stim ca inte timp omul nu s-a schimbat?), cat il ajuta ele pe cel despre care se face vorbire? Poate ca, luindu-se in calcul ca ar fi adevarate, se doreste avertizarea credinciosilor indusi in eroare de un om care ii poate duce spre o oarecare inselare duhovniceasca in care s-ar afla el insusi? Un om care ar fi in situatia descrisa mai sus, adica de nespovedanie si ne-post, oare va primi el, de vreme ce nu ar avea smerenia sa se spovedeasca (asa cum se afirma), mustrari transmise pe bloguri publice? sau din contra? Oare nu facem mai mult rau unui suflet care ar trebui ajutat – daca este cu adevarat in situatia enuntata? Dar respect dorinta fiecaruia de a se exprima si cer rugaciunea pentru noi toi, cei despre care s-a vorbit si care vorbim prin scris. Sa purced dara, cerind sa mi se ierte si mie greselile:
@Liliana: Dar cine spune ca ceea ce numiti dumneavoastra grecesc este grecesc? Arta bizantina este o sinteza a diferite culturi si nu a fost creata nici de greci si nici pentru greci (insusi Imperiul Bizantin este un amalgam de popoare, intre care latini si illiro-traci mai mult sau mai putin latinizati – stramosii nostri atat de prezenti in tot Balcaniul si pana in Peloponez sau pana in Cehia si Bug-, greci, armeni -unii dintre celebrii bazilei erau armeni get beget [si isi ziceau dinastie macedoneana, dar din cauza locului de provenienta], dar ortodocsi-, iar, mai apoi, slavi si, in fine, mai toate popoarele migratoare care au trecut pe aici si s-au contopit in masa populatiei existente). Acum cateva sute de ani Athena era doar un satuc populat de vlahi (ei sunt cei care au finantat si construirea Universitatii din Athena acum 50 de ani), iar marii luptator pentru eliberarea Greciei au fost in parte vlahi. Asta spun documentele, (si asta spun si ei despre ei; nu mai pomenesc de documentele vechi bizantine care vorbesc despre, atentie, Valahia Mare (inainte de a fi existat Ungro-Vlahia si Moldovlahia ca state feudale unificate, organizate si independente), o intreaga zona formata din Epir si Pind, care avea si conducatorul ei pus si recunoscut de Constantinopol in secolele de la sfarsitul primului mileniu (vezi cronicile lui Kekaumenos); am putea sa amintim despre mult nebagatul in sema Imperiu Vlaho-bulgar din Balcanii secolelor 12-13 d.Hr. care avea si un Patriarh de orgina vlaha -acolo as vedea eu originile istorice ale Patriarhiei Romane- intr-o vreme in care Constantinopolul si Patriarhia Ecumenica erau cucerite de cruciatii catolici care au modificat in duh catolic pana si Sf Sofia cum o stim azi [au adaugat inclusiv contraforti care nu se justifica structural; nu mai vorbesc despre biserica Invierii de la Ierusalim si cea a Nasterii de la Bethleem care au fost distruise si reconstruite tot de ei in duh catolic; arabii nu le distrusesera in 5-600 de ani de ocupatie]). Care ne spun si ca tot nordul si centrul Greciei de azi era populat majoritar de vlahi si slavii veniti incepand cu secolul 7 (stiti ca unii dintre tzarii sarbi de acum 1000 de ani aveau in titulatura si faptul ca stapaneau pana si Peloponezul?- desigur, doar intr-o anumita perioada). De abia la inceputul secolului 20 sunt adusi in numar mare greci din Asia Mica, in urma schimbului de populatii dintre nou infiintatul stat grec si proaspata “democratie” turca a lui Ataturk (care el insusi, turc se pare cu origini evreiesti, era nascut in Salonic – care azi este muzeu). Salonicul avea pe langa vlahi si slavi, si mari si celebre minoritati de evrei si armeni. Iar asta era o realitate de secole, ca sa nu zic milenara. Nu mai spunem ca mai apoi venisera si turcii acolo, cei care au plecat in momentul sus-numit in noul stat turcesc, in urma acordului dintre Venizelu si Ataturk. Imperiul bizantin nu este decat un imperiu care de la un anumit moment dat s-a “grecizat” in limba oficiala si bisericeasca, asa cum si Tarile Romanesti medievale erau slavizate in acelasi fel. Sa numim atunci si arhitectura din zona Romaniei de azi din acele secole ale slavizarii arhitectura slava? Si daca da, atunci de ce ar trebui considerata definitorie pentru romani, un popor milenar? Oare arhitectura ridicata de romani este doar ceea ce vedem azi si ni s-a obisnuit ochiul cu ea?
Revenind, spre exemplu, Sf. Sofia a fost construita de un imparat de origina romana (sau protoromana,cum doriti), Sf. Iustinian, nascut in zona romaneasca stapanita ami apoi de sarbi. Iar unul dintre cei 2 arhitecti era armean. Mare parte din asa zisa arta greceasca ori balcanica este vlaheasca, sau daca vreti, tot romaneasca. Fara suparare, dar e bine sa nu preluam greselile unor istorici filo-elini, fie ele si indatinate in imaginarul colectiv, fie el si romanesc. Domnitorii romani construiau fara probleme in Sf. Munte (nu de putine ori pentu manastiri populate de calugari romani) in stil “athonit” pentru ca aveau cu cine, dar acasa, in tarile lor, preluau din maniera mesterilor straini (uneori romano-catolici, polonezi – de unde si goticul din creatiile noastre medievale, alteori sarbi – de unde planul treflat, preluat, culmea, tot din Sf. Munte [de la Marea Lavra caria i s-au pus abside laterale la 1004 si a devenit model pentru “stilul” athonit si balcani], pe filiera sarbeasca!!!) de care dispuneau. Sa perpetuam acest lucru? Sa construim in maniera catolicA in Ardeal pentru ca asa s-a costruit in ultimele sute de ani acolo din cauza dezradacinarii si izolarii? Sa nu cautam la originile primului mileniu al arhitecturii bisericesti a neamului nostru, mileniu in care suntem, cumva, mai unitari cu romanii de pretutindeni si neinfluentati de slavii (fie ei sarbi ortodocsi sau polonezi catolici) si maghiarii (catolici) venetici?
Nu in ultimul rand, nu cunosc sa existe un stil romanesc in arhitectura bisericeasca, ci doar regionalisme (fiecare cu frumustetea si lumea lui), si acelea destul de diverse – diacronic vorbind (Ghyka-Budesti impartaseste aceeasi idee). Iar a crede ca ele pot fi puse la un loc si ca, in urma unui oarecare amestec, ar iesi ceva, este aberant. Puneti langa o biserica stefaniana (cu influentele sale gotice, adica tot ne-romanesti si, in plus, non-ortodoxe, fortuite de vremurile grele sub care ne aflam; nu mai spunem ca la majoritatea s-a intervenit in ultimele sute de ani toto in umra urgiilor istoriei: Putna e reconstruita din temelii de episcopul Iacov Putnenul pe la 1700, apoi, din nou, de Romstorfer; altele “restaurate” de arhitecti austrieci acum 100 de ani coordonati tot de acest Romstorfer), sa zicem, apoi Cozia, Sf. Nicolae Domnesc (oare nu sunt si acestea “sarbesti”, respectiv “grecesti”?), bazilicile din Dobrogea (si ele, tot “romanesti”, ba chiar, poate, cele mai de traditie, daca e sa ne gandim la vechimea lor si la Sf. Ap. Andrei care a trecut pe acolo si nu prin Transilvania predand crestinismul celor care le-au construit mai apoi pe acestea; sau unde au trait Sf. Ioan Casian, Sf. Gherman din Dobrogea, Sf. Dionisie Egiguul, Sfintii episcopi Teotim, Vretanion si altii – unii dintre ei participanti la Sinoadele Ecumenice; toti, insa, definitorii pentru istoria crestina a neamului romanesc si celebrii in toata crestinatatea) si, la sfarsit, bisericile de lemn din Maramures (pe care unii le acuza de inflenta tot catolica sau protestanta nord-europeana – poate pe nedrept, nu discuta asta), neuitand stilul brancovenesc (cu influentele sale venetiene, deci tot ne-romanesti; uitam aici manastirea Curtea de Arges, reconstruita din temelii de francezul Lecomte du Nouy dupa cum a crezut el, rezultatul fiind ceea ce Nicolae Iorga numea “bomboniera frantzuzeasca”… de gustibus et coloribus…). Toate la fel de romanesti ca si stilul bizantin, adica romeic (adica tot vlaho-roman, cum vom vedea mai jos). Si ce va iesi?! Aceasta discutie se framanta de la Marea Unire incoace si nu cred ca si-a gasit un raspuns in acesti 90 de ani. Nici chiar sinuoasele cautari ale unei rezolvari pentru Catedrala Neamului nu intrevad a da un raspuns pentru un stil “romanesc” care sa-i multumeasca pe toti. Concluziile le tragem, cu dragoste, fiecare…
Eu in al doilea proiect vad o biserica de plan central, dupa canonul ortodox referitor la bisericili mucenicesti. Stiu ca in Romania in momentul de fata nu mai exista astfel de biserici mucenicesti in picioare, insa daca este sa sapam, vom gasi ruine de astfel de biserici de plan central, rotonde etc distruse de vreme sau de cotropitori (si in acest sens se pot da cazuri concrete, chiar, culmea, in Ardeal, unde sub vechea catedrala romano-catolica de la Alba Iulia se gasesc ruinele unei rotonde BIZANTINE !!!). Poate ca vi se pare “athonit”, dar daca priviti mai atent veti vedea ca e vorba de arhitectura bizantina in general, nu de cea athonita (nu exista biserici de plan central in Sf. Munte). San Vitale din Ravenna (din Italia si vremea lui Sf. Iustinian, ultimul mare imparat bizantino-roman, de limba latina, care a stapanit si in Apus teritorii serioase si a incercat refacerea vechiului Imperiu intreg, dar intr-o forma crestina si latina) sau Sf. Serghie si Vah din Constantiopol (tot din acea epoca si tot biserica muceniceasca ca si San Vitale si ca si ceea ce ar trebui construit la Aiud si oriunde ar exista moaste ale noilor mucenici pe care sa se poata construit lacase) vi se par athonite? In rest, vad romanic si bizantin, iar in spate, dincolo de biserica vad ceva intr-un stil ce combina cumva linia trecutului cu modernitatea. Trimiterea la traditia primului mileniu mi se pare din nou salutara in contextul necesitatii de a face o legatura intre noii mucenici si mucenicii perioadei primare a Bisericii.
La Tropaeum Traiani (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tropaeum_Traiani) sau la Marasesti (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mausoleul_de_la_M%C4%83r%C4%83%C5%9Fe%C5%9Fti), monumente inchinate tot eroilor stramosi (ultimul mult premiat la vreme respectiva) nu sunt tot monumente de plan central? Si nu intamplator, pentru ca martirioanele (adica bisericile mucenicesti) crestine au preluat in canonul lor tocmai aceasta forma a cladirilor antice dedicate cultului eroilor! Ceea ce numai unul dintre proiectele prezentate mai sus recupereaza, adica cel despre care vorbeam…
Iar daca pe unii ii deranjeaza arta bizantina sa nu uitam ca ultimul bazileu bizantin incoronat cu acest titlu de vreun patriarh ortodox este: … Sfantul Mucenic Constantin Brancoveanu… Recunosc ca am aflat si eu asta de curand… (Vasile Lupu isi zicea Vasile ca titlu adica Vasilios/Basilios/Bazileu, nu pentru ca l-ar fi chemat din botez Vasile). Citirea lui Iorga ne dezvaluie multe… Dar noi poate ca nu vrem sa intelegem ca Tarile Romane au fost cu adevarat “Bizant dupa Bizant” (si ca isi pot si trebuie a duce cu mandrie acest titlu mai departe – fiind si cea mai mare puternica tara ortodoxa din Balcani pana la ruinarea ei de catre comunisti si post-comunisti, ducand modelul simfoniei bizantine departe in istorie, poate cel mai departe, pana in modernitate [sa nu uitam ca acest model este sugrumat odata cu insaturarea comunismului la sfarsitul anilor ’40 si ca pana atunci a functionat sistemul prin care tara era condusa -chiar si simbolic- de Patriarhul Ortodox de la Bucuresti – ma refer la Patriarhul Miron, in urma preluarii puterii de catre regenta in lipsa unui rege major]) si ca multe dintre ctitoriile nord-dunarene de care ne simtim atasati omeneste si de care ne simtitm reprezentati sunt construite de domnitori greci (!), adica fanarioti sau, uneori, chiar vlaho-romani sud-dunareni (de exemplu Vasile Lupu insusi era vlah sud dunarean, ca, de altfel, Sf. Nicodim de la Tismana -ctitorul de biserici monastice si reorganizatorul monahismui romanesc- si Sf.Antonie de la Iezerul Valcea). Si ca domnitorii si neamul nostru au construit in stil “grecesc” pe la locurile sfinte, fara sa considere ca ceea ce oarecari filo-elini de acum numesc grecesc nu i-ar reprezenta deplin pe ei ca vlaho-romani. Sa nu uitam nici ca Romania este singurul stat modern care poarta peste veacuri numele vechiului Imperiu Roman si crestin. Caci bizantinii nu s-au numit niciodata pe sine bizantini ci romei (asa numesc si azi turcii din Turcia bisericile vechi care se mai gasesc pe teritoriul lor [si nu numai Bogdan Sarai-ul romanesc din Istanbul]), asa cum bizantinii isi numeau imperiul in greaca Romania (cu “o” mega), asa cum Civitas Constantini (numit pe greceste, mai apoi, Constantinoupolis, iar pe slavoneste Tzarigrad si turceste Istanbul de la grecescul “eis tin poli” [“in Cetate” – era Cetatea cu C mare si as i se spune si azi in Grecia] pronuntat stalcit de turci) nu a fost populata cu greci cand a ajuns capitala, ci cu nobilime romana. Si asa a fost pana la o vreme, pana s-au amestecat si altii, incet incet, migratorii si grecii precum si altii, iar latinitatea a fost invinsa cultural (si doar cultural-lingvistic) de elinism, miscare inceputa din secolul 2 i.d.Hr. si definitivata prin secolul 7 d. Hr.). Si atunci de ce sa ne recunoastem in regionalisme si doar in anumite perioade si nu in arta care ne uneste pe toti romanii prin Ortodoxie? Vlad Tepes, spaima a turcilor si talharilor de neam si de tara, urmasul lui Mircea cel Batrin (batrin cu intlepciunea, care tradus in greaca se zice “gheronda” si in slavona “staret” – deci un domnitor “staret” – iata inca o valneta ortodoxa, bizantina a Tarilor Romane!) a ctitorit manastirea sa, Snagovul. Iar biserica este de tip athonit. A gresit el cu ceva, oare? Nu era el destul de roman pentru ca a facut asta? Dar Sf. Munte, in sine, era o peninsula locuita prin excelenta de pastorii vlahi – o spun toate izvoarele bizantne – vlahi care erau si ajutatorii si furnizorii -nu numai cu branza apreciata si la palatele din Constantinopol- traditionali ai manastirilor atonite. Oare nu tot ei au pus mana la construirea manastirilor de acolo, macar si numai ca simpli lucratori crestini aflati la in-de-mana?
Iertati ca am indraznit! Cu mila si ajutorul lui Dumnezeu voi publica, sper, alaturi de altii mai pregatiti decat mine in istorie si arhitectura, mai multe lucruri legate de aceste realitati nebagate in seama nici in secolul 21 de unii, chiar de noi, desi suntem direct interesati.
Sfantul Inchisorilor, Valeriu Gafencu, a carui trecere la Domnul o praznuim azi (au trecut 57 de ani), sa ne fie tuturor calauzitor iar celor implicati in acest serios proiect sa le fie calauzitor alaturi de celalti sfinti ai inchisorilor si martiri anti-ateism. Si noul-mucenic Valeriu era nascut in afara Romaniei de azi, adica in Basarabia. Spun asta apropos de romanismul care depaseste cu mult granitele Romaniei de azi si la care trebuie sa ne raportam cand vorbim despre “romanesc”. Pentru cine doreste si primeste aceste realitati minunate dar si dureroase… Macar de ar intelege mai bine asta istoriografia noastra oficiala si, alturi de ea, si politicienii nostri preocupati de “integrari” sau profituri, inchinatori globalizarii, nepasarii si “sfintei” nestiinte… Domnul sa ne bucure pe toti cu harul si indurarile Sale!
Stimate D-le Roncea, Este interesant subiectul propus de Dvs,un lucru nu am inteles eu…ce partasie are Duhul Lui D-ZEU CU Moschea?Acest proiect in primul rand este destinat vietii liturgice ortodoxe.Acesta este Duhul ei.Sau nu mai vedem Duhul de ziduri?Cat priveste problema arhitecturii ea este una delicata ,conceptul acesteia pornind de la proiectul arh Marian Anghel ”Calvarul Aiudului”.Ambele proiecte reflecta sacrificiul special,dur am putea spune,al celor ce au trecut prin acest loc.Precum icoana este pictata in urma unei revelatii a Duhului asa si un proiect este revelat si conceput intr-un anumit specific al locului.Unii vorbesc despre un specific romanesc in arhitectura…posibil…insa o privire mai atenta descopera in arhitectura romaneasca o larga varietate de exprimari,un eclectism de mare bun simt, pe care romanii l-au asimilat atat din specificul rasaritean cat si din cel occidental.Acest proiect este daca vreti o ”atitudine bizantina”.Bizantul e maret prin atitudinea lui,capacitatea de a familiariza o paleta cromatica atat de bogata,in toate domeniile de activitate.Desigur propunerile sunt deosebite si toate sincere si demne de luat in seama,si lipsite de interes material,dar de vreme ce proiectul acesta are sustinerea IPS Andrei Andreicut nu vad ce rost au aceste polemici ”ultraortodoxe”.Sfintii acestui loc lucreaza si acum,Duhul lor e Viu ,si avem convingerea ca lucrurile merg pe drumul cel bun.Nu ”zidurile” sunt problema ci metamorfoza fiintei noastre in Duhul parintilor nostri.Pentru aceasta infiere si-au dat ei viata ,pe aceasta au dorit-o si asteptat.M-ati surprins de data aceasta Maestre Roncea ca v-ati cocotat pe pozitia ”neutralitatii” ca in gradina Raiului si ne propuneti o alternativa:”moschee sau manastire?”.Nu va face cinste aceasta atitudine,Dvs care aveti darul apostolilor,pe care atat de frumos l-ati scos in evidenta de multe ori.O consider o copilarie,ce grabnic se poate ierta.Cat despre ”marele Anonim” ce ne propavaduieste , din ”intunericul sau divin” ,”manualul ortodoxului miop”,maestrul Dan Puric detasat i-ar recomanda un singur remediu:Eminescu ,”Criticilor mei”.Nu se intra ba cu bocancul in intimitatea unei persoane!Te stergi intai pe picioare si zici :Saru’mana!Va rog sa-mi iertati indrazneala de a va adresa aceste sincere si afective ganduri.D-zeu sa va daruiasca putere in lucrarea pe care o savarsiti si duhovnicesc discernamant,caci in vremurile de azi sunt multe si subtile influente ce cu anevoie se pot depasi.Cu mult respect si aprecieri,Calinic.
Stimate D-le Roncea, Este interesant subiectul propus de Dvs,un lucru nu am inteles eu…ce partasie are Duhul Lui D-ZEU CU Moschea?Acest proiect in primul rand este destinat vietii liturgice ortodoxe.Acesta este Duhul ei.Sau nu mai vedem Duhul de ziduri?Cat priveste problema arhitecturii ea este una delicata ,conceptul acesteia pornind de la proiectul arh Marian Anghel ”Calvarul Aiudului”.Ambele proiecte reflecta sacrificiul special,dur am putea spune,al celor ce au trecut prin acest loc.Precum icoana este pictata in urma unei revelatii a Duhului asa si un proiect este revelat si conceput intr-un anumit specific al locului.Unii vorbesc despre un specific romanesc in arhitectura…posibil…insa o privire mai atenta descopera in arhitectura romaneasca o larga varietate de exprimari,un eclectism de mare bun simt, pe care romanii l-au asimilat atat din specificul rasaritean cat si din cel occidental.Acest proiect este daca vreti o ”atitudine bizantina”.Bizantul e maret prin atitudinea lui,capacitatea de a familiariza o paleta cromatica atat de bogata,in toate domeniile de activitate.Desigur propunerile sunt deosebite si toate sincere si demne de luat in seama,si lipsite de interes material,dar de vreme ce proiectul acesta are sustinerea IPS Andrei Andreicut nu vad ce rost au aceste polemici ”ultraortodoxe”.Sfintii acestui loc lucreaza si acum,Duhul lor e Viu ,si avem convingerea ca lucrurile merg pe drumul cel bun.Nu ”zidurile” sunt problema ci metamorfoza fiintei noastre in Duhul parintilor nostri.Pentru aceasta infiere si-au dat ei viata ,pe aceasta au dorit-o si asteptat.M-ati surprins de data aceasta Maestre Roncea ca v-ati cocotat pe pozitia ”neutralitatii” ca in gradina Raiului si ne propuneti o alternativa:”moschee sau manastire?”.Nu va face cinste aceasta atitudine,Dvs care aveti darul apostolilor,pe care atat de frumos l-ati scos in evidenta de multe ori.O consider o copilarie,ce grabnic se poate ierta.Cat despre ”marele Anonim” ce ne propavaduieste , din ”intunericul sau divin” ,”manualul ortodoxului miop”,maestrul Dan Puric detasat i-ar recomanda un singur remediu:Eminescu ,”Criticilor mei”.Nu se intra ba cu bocancul in intimitatea unei persoane!Te stergi intai pe picioare si zici :Saru’mana!Va rog sa-mi iertati indrazneala de a va adresa aceste sincere si afective ganduri.D-zeu sa va daruiasca putere in lucrarea pe care o savarsiti si duhovnicesc discernamant,caci in vremurile de azi sunt multe si subtile influente ce cu anevoie se pot depasi.Cu mult respect si aprecieri,Calinic.
Dupa o expunere atat de maiestuoasa ca a lui Marian Maricaru nu prea se mai pot spune multe.
In schimb, dupa echilibrata interventie a lui Calinic, mi-am pus o intrebare: Oare intre Mondrian si Teofan Grecul, singura deosebire e validarea celui din urma de catre episcop?
Oare validarea unui episcop poate face din “Patrat alb pe fond alb” o icoana a mantuitorului? Am impresia ca forma in care Adevarul este intrupat, iconic, nu este neglijabila. Avem atatea de spus comparand Icoana cu tabloul religios occidental – Maestrul Sorin Dumitrescu o face magistral – incat nu pot sa cred atat de usor ca orice imagine poate deveni icoana atat de usor…
Sper ca totusi cei care vor alege vor fi Sfintii din Rapa Robilor!
pentru cei interesati de cum se poate construi o biserica ortodoxa azi:
https://www.retrofuturism.ro/
dl. prof. dr. arh. Augustin Ioan vorbeste din perspectiva unui arhitect care s-a confruntat cu aceasta problema in practica dumnealui si a studiat-o.