„Rușii fac tot ce pot ca să creeze un stat pro-rus în Moldova, sau cel puțin un stat suficient de instabil pentru ca nimeni să nu-l poată folosi pentru a amenința Rusia” (George Friedman, Stratfor)
Cu câteva zile înainte de alegerile de o importanță crucială din Republica Moldova, apar tot mai multe analize care indică miza acestui mic stat fragil de dincolo de Prut. Şi înțelegem tot mai mult despre mutările geopolitice care au de a face cu această zonă.
Mai întâi, Rusia. Este tot mai clar că pentru ruși alegerile din 28 noiembrie au o mare importanță și că și-au fixat obiective în legătură cu acest eveniment. Sistemul putinian a adus ordine și a alocat resurse pentru ca serviciile rusești să poată juca ofensiv pe mai multe fronturi.
Iar unul dintre fronturi este acum Basarabia. Instalați deja solid pe Nistru, rușii joacă tare pentru extinderea dominației până la Prut. Analistul Petru Bogatu de la Chișinău scrie că, „la această oră, Republica Moldova este ținta unei agresiuni informaționale mișelești dinspre Est. Rusia a lansat împotriva noastră un atac ucigător care nu întotdeauna se vede cu ochiul liber”. *
De asemenea, George Friedman, de la agenția americană Stratfor, aflat – coincidență? – în aceste zile într-un periplu în regiune, a publicat astăzi un material despre Moldova în care remarcă fragilitatea situației, pe fondul tendințelor centrifuge din societatea basarabeană, aflată într-un stadiu “pre-național”.
El remarcă trei mari tendințe: cei ce doresc unirea cu România, în minoritate, și o majoritate împărțită între nostalgicii URSS, ce vor revenirea în orbita rusească, și adepții suveranității, ce optează pentru independență, eventual și pentru o apropiere de UE și NATO.
Friedman detectează cu abilitate importanța Moldovei pentru Rusia și Ucraina și pericolul foarte actual pentru Occident ca Moldova să intre din nou sub control rusesc. Concluzia sa este că singura soluție pentru Basarabia este România, sugerând că doar unirea ar scoate regiunea din impas.
„Moldova are sens ca parte a ceva. Uniunea Sovietică a dispărut. Europa are deja mai multe probleme decât poate gestiona și nu are nevoie de încă una. Însă România e încă aici. Nu e o soluție perfectă, și în mod sigur nu una care să fie bine primită de mulți moldoveni, dar este o soluție”. **
Până acolo, însă, e cale lungă. Deocamdată, să vedem despre ce se întâmplă cu alegerile de luna aceasta. « După votarea de la 28 noiembrie 2010, indiferent de rezultatul final al alegerilor parlamentare anticipate, rușii vor pune presiune pe Chișinău. Vor interveni în culise, dar cu tupeul și brutalitatea care-i caracterizează, pentru a impune cu de-a sila Republicii Moldova o coaliție de centru-stânga. Cum nu au posibilitatea să aducă la guvernare o marionetă ordinară, ei vor forța o combinație de partide de dreapta și de stânga. (…) Cu alte cuvinte, întrucât nu are cum să ne forțeze să jucăm împotriva Occidentului, Kremlinul ar vrea să nu jucăm deloc. (…) Scopul rușilor este, deci, să ne scoată din jocul internațional și să ne țină suspendați între interesele divergente ale Estului și Vestului ». *
În tot acest joc, România face profil bas. Sensibilitățile și manipularea antiromânească de dincolo de Prut au avut efectul scontat de ruși: scoaterea României din joc. Bucureștiul este obligat să se rezume la acțiuni subterane, pe palierul diplomației și al serviciilor secrete.
În toată această partidă agresivă de șah, a apărut neașteptat Germania. Cu un rol nu tocmai clar, în condițiile în care, profitând de preocuparea redusă a SUA pentru rezolvarea problemelor din regiune, a preluat inițiativa.
Germania are câteva avantaje. Mai întâi, a ieșit întărită din criză. Gestiunea financiară prudentă i-a permis să depășească fără mari pagube haosul economic provocat de verigile slabe ale Europei. În al doilea rând, are toate canalele de comunicare deschise cu Rusia.
Continuarea la Cealaltă lume a lui Franck Melen – Noutăţi de pe frontul basarabean
Vezi si InConstantIn – Moş George Friedman şi unirea