Cine este Duda?
Dar, la urma-urmei, cine este Radu Duda? Pentru cei mai multi romani, e un anonim. La fel ca printul Philippe al Angliei, Duda pare condamnat sa ramana sotul augustei sale neveste. Nici ea exagerat de cunoscuta. Mai mult decat in calitate de fiica a fostului suveran, Mihai, mai ales ca nici macar limba romana nu prea o vorbeste stralucit. In plus, familia regala vine din vremuri duse de mult, vorba unei scriitoare celebre, pe aripile vantului. Au pus umarul la asta comunistii, regimurile post-decembriste, istoria insasi. Intr-un interviu acordat zilele trecute revistei noastre, liderul taranist Ion Diaconescu recunoastea ca monarhia e „o relicva a istoriei”. Duda s-a nascut in iunie 1960 la Iasi, in familia unui medic, Renée – bun prieten cu Ion Iliescu inca din anii ’70 si, dupa revolutie, membru marcant al PDSR – si a ales cariera de actor. Unii spun ca era de real talent, coleg de promotie la clasa Olgai Tudorache cu Oana Pellea, Marina Procopie ori Adrian Paduraru, altii, ca nu a depasit niciodata statutul de om care duce tava. A fost, o perioada, si asistentul „Bibanului”, adica Dem Radulescu. Romanii nu il localizeaza, ce-i drept, dupa vreun rol al sau, fie si secundar. Nu-i bai, nici Reagan nu a fost vreun mare artist, dar ce mare presedinte a ajuns! Dupa ce a absolvit Facultatea de Arta Teatrala si Cinematografica, actorul a fost repartizat la Teatrul Municipal din Suceava. Apoi a fost transferat ca actor la Teatrul National „Vasile Alecsandri” din Iasi. In anul 1988 se muta la Bucuresti, parasind scena Teatrului National din Iasi. In 1993, pune pe picioare un proiect de terapie prin arta pentru orfanii din Romania, gratie caruia ajunge sa o cunoasca pe principesa Margareta. Doi ani mai tarziu se casatoresc, iar in 1999 Duda este innobilat. Dar proaspatul principe nu ofera o gura de oxigen Casei Regale, ci, mai degraba, provoaca ridicari iritate din sprancene mai multor case similare din Europa. Nici taranistii si liberalii, principalii sustinatori ai monarhiei, la noi, nu au parut foarte incantati de „cucerirea” facuta de Margareta, mai tanara decat ea cu vreo 11 anisori batuti pe muchie. In acelasi interviu al lui Ion Diaconescu, acesta spune ca subiectul Duda, ori posibilele sale legaturi cu serviciile secrete, era unul minor in partid in acei ani: „Era la puțin timp dupa ce murise Coposu și nu era o chestiune de actualitate pentru noi. Stiu doar ca el, Coposu, fusese de mai multe ori la Versoix, vorbise cu Regele si niciodata nu ne-a pomenit la intoarcere ceva despre Radu Duda”. Diaconescu nu crede ca anunțata candidatura a lui Duda ar putea afecta imaginea monarhiei și afirma ca este posibil, teoretic, ca regaliștii sa voteze un candidat monarhist la președinția republicii, „dar s-ar putea sa nu il accepte pe Duda”. Se simte clar in vocea liderului greu incercat in puscariile comuniste o rezerva fata de ginerele Regelui. Se spune chiar ca Mihai l ar fi pierdut sprijinul financiar al mai multor aristocrati din Occident, care nu au vazut, nici ei, mariajul cu ochi buni. De ce i-ar fi deranjat insa intrarea lui Duda in sanul Casei Regale, atat timp cat si alte mladite regesti din Europa si-au pus pirostriile cu parteneri lipsiti de sange albastru?
„Securistul” din patul regal
Nu a semnat cu Secu, dar a plecat peste hotare
Deci scenariul plasarii controlate a lui Duda in patul Margaretei se sustine, cel putin teoretic. Intr-un articol publicat de cotidianul Adevarul, printul Radu a negat acuzele de presupuse legaturi cu Securitatea: „Eu nu am colaborat cu Securitatea. In 1986 s-a incercat racolarea mea. Am refuzat politicos si de atunci nu am mai fost contactat.” Problema e ca, in 1989, numele lui Duda a fost gasit, la Iasi, pe o lista cu mai mult de 1.000 de oameni, „persoane de sprijin” ale Securitatii. Intr-un alt interviu pentru acelasi cotidian, Duda a explicat ca in 1986, Securitatea i-a cerut sa colaboreze datorita carierei sale de succes ca actor: „Toti cei care reprezentau ceva stiau ca exista acest risc”, de a fi chemat de catre Securitate pentru a deveni informator. Succesul respectiv insa era cel putin discutabil: la acea data, Duda lucrase doi ani pe scena din Iasi ca proaspat absolvent de teatru si urma sa plece in al doilea si ultimul sau turneu cu teatrul in strainatate, in Israel, in compania a doi renumiti actori romani. Lucru ciudat si neuzual pentru stilul de lucru al Securitatii, care nu prea inghitea esecurile: Duda a refuzat sa semneze angajamentul, dar a plecat, totusi, in turneul in Israel. Fostul sef al filialei locale din Iasi a Securitatii a explicat, intr-un interviu, ca „persoanele de sprijin”, ca Duda si alti cei peste 1.000 de oameni de pe lista respectiva, nu erau informatori, nu semnau vreun angajament cu Securitatea, nici nu primeau bani, ci erau membri ai PCR, in special, cei care calatoreau in strainatate, racolati de Securitate cu acordul partidului pentru a indeplini misiuni bine definite pentru o perioada limitata de timp. El a confirmat ca lista respectiva e reala.
Banuit de homosexualitate
O alta problema de imagine a principelui a fost suspiciunea de homosexualitate, intretinuta timp indelungat de publicatii precum „Romania mare” ori de declaratii ale lui Corneliu Vadim Tudor, numai ca acesta are reputatia de a spune multe baliverne si nu prea isi sustine acuzele cu probe concludente. Pe de alta parte, faptul ca principele nu are urmasi este lesne explicabil prin varsta inaintata a Margaretei – 50 de ani – in momentul casatoriei lor. In schimb, o anumita declaratie a principelui, facuta intr-un interviu acordat revistei Observator plus, a turnat, fara sa vrea, gaz pe focul acestor barfe: Duda a recunoscut ca filmul sau preferat este „Brokeback Mountain”, povestea de dragoste dintre doi cowboy gay, „una dintre cele mai miscatoare si emotionante, pline de inspiratie si adevar pelicule ale ultimilor ani”, dupa cum spunea el. De asemenea, el s-a declarat un fan devotat al actorului Heath Ledger, care interpreta unul dintre rolurile principale. O marturisire care era mai intelept, poate, sa nu fie facuta.
Scandalul titlului nobiliar
Nu a fost insa singurul necaz al principelui. In august 2004, reprezentanti ai ASS Karl Friedrich, Print Mostenitor de Hohenzollern-Sigmaringen, l-au acuzat pe Duda atat de folosirea numelui Hohenzollern fara permisiune, cat si de a fi cerut sume „considerabile” de bani de la persoanele care ar fi interesate in cumpararea acestui titlu. Printul Mostenitor l-a atentionat pe Radu, de asemenea, ca familia Hohenzollern va lua „masuri legale” in cazul ca aceste lucruri se vor repeta si i-a cerut sa nu mai foloseasca titlul de „Print de Hohenzollern-Veringen”. Printul Mostenitor e fiul ASS Friedrich Wilhelm, Printul de Hohenzollern-Sigmaringen, care i-a acordat lui Duda „numele” ad personam de „Prinz von Hohenzollern-Veringen” la 1 ianuarie, 1999. Scandalul se crede ca ar fi fost instigat de catre un descendent al regelui Carol al II-lea si prieten al Printului Mostenitor, Paul Lambrino, cunoscut deasemenea in UE si ca Paul Hohenzollern, ca urmare a doua procese din Portugalia si Franta care i-au recunoscut tatal drept fiu legitim al regelui Carol al II-lea, fara drepturi dinastice sau de titlu. Duda a dat in judecata revista „Royalty Monthly” din Londra pentru calomnie, pentru publicarea acestor acuze intr-un articol. Printul Radu n-a incetat sa poarte numele si titlul de „Print de Hohenzollern-Veringen” si nu exista dovada, potrivit Wikipedia, ca s-ar fi luat masuri legale contra sa de catre familia de Hohenzollern.
Colonelul facut la „apelul bocancilor”
Dupa momentul 1999, printul Duda a parasit scena - o pierdere? un castig pentru teatru? – si s-a dedicat exclusiv activitatilor de reprezentare a familiei regale si a Romaniei. Radu a jucat un rol primordial in planificarea si organizarea vizitelor internationale ale regelui Mihai I al Romaniei, in 1997 si 2002, pentru integrarea Romaniei in NATO, cat si pentru crearea conceptului „Turneului Mileniului” al Maiestatii Sale Regele in Romania din 2000. In turneele sale in NATO, Regele a vizitat Anglia, Norvegia, Belgia, Danemarca, Spania, Luxemburgul si Olanda, intalnindu-se cu sefii de stat si de guvern ai tarilor respective. Printul l-a acompaniat pe Rege in marea majoritate a acestor vizite. In paralel, in acei ani avea loc, insa, un fenomen care nu e privit cu ochi prea buni astazi si care a fost criticat si la vremea respectiva: fostul actoras, sublocotenent in rezerva, a devenit, in timp-record, ditamai colonelul in armata romana. El nu a trecut prin rigorile scolilor militare carora li se supun inclusiv printii din Casa Regala britanica, ci a absolvit mult mai comodul Colegiu National de Aparare din Romania. Faptul ca nu a executat in viata lui, probabil, un „culcat” racanesc nu l-a impiedicat sa obtina un doctorat in Stiinte Militare de la Academia Nationala Militara din Bucuresti.
Cel mai bine platit bugetar din Romania
In 2002, a venit un soc de proportii: principele Duda a reusit sa obtina un post guvernamental generos oferit de cabinetul Nastase, in regimul Iliescu, adica administratia care, in anii ’90, il fugarea pe Majestatea Sa cu mitraliera pe autostrada Bucuresti-Pitesti pentru a-l alunga din nou din tara. In consecinta, intre septembrie 2002 si septembrie 2008, Printul Radu a fost Reprezentant special al Guvernului Romaniei sub doua administratii succesive, atat cea a guvernului de coalitie al PSD, cat si cea a aliantei de centru-dreapta „Dreptate si Adevar”, ulterior a aliantei PNL-UDMR. Cam in aceeasi perioada, principalul partid monarhist, PNTCD, a respins orice rol pentru el sau principesa Margareta intr-o monarhie restaurata. Nici ideea ca Margareta sa candideze, in 2004, pe listele pentru Senat ale taranistilor nu a fost primita cu prea mult entuziasm, astfel ca s-a renuntat la ea. Duda a devenit insa tinta unor acuzatii taioase legate de faptul ca primeste sume uriase de bani de la buget in numele unor actiuni cel putin neclare, de asa-zis lobby in favoarea Romaniei. Spre exemplu, intr-o interpelare parlamentara a PRM se arata ca Guvernul Tariceanu, prin Hotararea nr. 33/17 ianuarie 2007, a aprobat pentru anul respectiv suma de 720.000 lei (RON), adica, 7,2 miliarde de lei (ROL) pentru același Radu Duda. „Aceasta inseamna ca, in fiecare luna, Radu Duda este platit din bani publici cu 600 milioane de lei, revenindu-i 30 milioane de lei pe zi lucratoare. Astfel, Radu Duda este cel mai bine platit dintre romanii angajați la stat. Precizam ca, in afara de cele 600 milioane de lei pe luna, Radu Duda mai incaseaza alte sume, fiind consilier al primului-ministru Tariceanu și colonel al Armatei Romane”, se mai arata in interpelarea amintita. Nu se stie daca Duda a avut sau nu vreo contributie la primirea tarii noastre in UE si NATO, dar e sigur ca a batut globul in lung si in lat, pe banii contribuabililor, tinand conferinte si efectuand vizite de protocol in tari precum Suedia, Finlanda, Austria, Japonia, India, Lituania, Ungaria, Elvetia, Belgia, Franta, Irlanda, Canada, Polonia, SUA, Italia, Iordania, Thailanda, Slovenia, Croatia, Azerbaidjan, China, Egipt, Marea Britanie si multe altele. Probabil prea multele vizite au dus la producerea unor confuzii in mintea principelui, din moment ce acesta a declarat, la un moment dat, intr-un interviu, ca este un mare admirator al unor personalitati est-europene precum Papa Ioan Paul al II-lea, Lech Wałęsa, Václav Havel si… Nelson Mandela.
Acuzat ca isi terorizeaza propriii angajati
Pana la a ajunge conducatorul tuturor romanilor, Radu Duda are probleme cu propriii angajati. Acum trei ani, a izbucnit un scandal public dupa ce principele a fost acuzat de angajatii domeniului Savarsin de comportament abuziv si administrare neinspirata a castelului. Potrivit afirmațiilor facute in presa vremii de fostul administrator al castelului, Nicolae Hanas, din momentul in care Radu Duda a devenit acționar in cadrul Administrației Domeniului Regal, angajații de la Castelul din Savarșin sunt de-a dreptul chinuiți, li se intarzie plata salariilor, iar bonurile de masa le-au primit cu mari intarzieri. Hanas a mers pana la a face un apel la președintele de atunci al PNȚCD, Gheorghe Ciuhandu, caruia i-a solicitat sa-și manifeste sprijinul pentru adevarata monarhie. „Va rog, domnule președinte, sa cereți sa se faca o delimitare clara intre Casa Regala și Radu Duda. Am fost 4 ani administrator la Castelul de la Savarșin și mi-e mila și acum de oamenii care au ramas sa munceasca acolo, care sunt, pur și simplu, chinuiți. Radu Duda are pretenții exorbitante, in timp ce angajații nu-și primesc salariile. Acest om este de o opacitate groaznica. Va rog sa interveniți pana nu va fi prea tarziu și acest loc istoric se va autodistruge”, a declarat Nicolae Hanas in plenul unei Conferințe Județene de Alegeri a PNȚCD Arad. Acesta a mai adaugat ca, din cauza proastei administrari, Asociația Domeniul Regal de la Savarșin a acumulat datorii prin neplata facturilor de energie electrica și telefon, iar angajații au fost platiți cu salariul minim pe economie. „Daca nu se fac investiții imediate, tencuiala va cadea și castelul se va transforma intr-o ruina. In schimb, in cea mai deplina necunoștința de cauza, Radu Duda a dat ordin sa se monteze gresie și faianța in baile și holurile castelului, care dateaza din anul 1640. A taiat exemplare rare de copaci seculari, pe care i-a aruncat pe Mureș. De asemenea, unei firme de telefonie, care a dorit sa-și plaseze antena de semnal in zona Castelului, i-a cerut 10.000 de euro taxe. Consecința? Localnicii de la Savarșin nu au nici acum semnal la telefoanele mobile”, a mai dezvaluit fostul administrator de la Castelul din Savarșin.
Afacerea BAE Systems
Pe langa picanterii, exista insa si acuzatii ceva mai severe, inclusiv cea de coruptie. Acum cativa ani, compania BAE Systems, unul dintre sponsorii fundatiei de caritate a principesei Margareta, precum si reprezentantii companiei au fost implicati intr-un scandal de coruptie in legatura cu achizitia de catre Guvernul Romaniei a doua fregate britanice decomisionate de catre Royal Navy si reconditionate de catre BAE, pentru care se spune ca s-ar fi platit o mita de 7 milioane de lire sterline. O parte din acesti bani, se mai spune, ar fi „ajuns in buzunarele familiei regale de Hohenzollern”. Prin comunicate de presa, principele a negat, iritat, orice astfel de actiuni de lobby, declarand ca, in calitate de patron al Camerei de Comert Romano-Britanice din care face parte si BAE Systems, s-a intalnit cu reprezentatii acestei firme, cat si cu ai altor firme britanice…