Victor Roncea Blog

MIRCEA MIHĂIEŞ: „Cât de «groasă» trebuie să fie o turnătorie pentru a-ţi crăpa obrazul? Astfel de întrebări nu-l vor tulbura, desigur, pe Sorin Antohi“.

În aprilie 2006, Traian Basescu, ca sef al statului, a cerut CNSAS-ului verificarea „tuturor informaţiilor posibile“ ce-i priveau pe pretinsii lideri de opinie si pe intelectualii rosii care isi arogau funcţii de răspundere si pe la Cotroceni. Era prima oară când fostul Palat al Pionierilor lui Ceausescu ajuns al Kominternistilor lui Basescu era confruntat cu o astfel de situaţie. Acuzat – pe drept sau pe nedrept – c-ar fi nu doar o instituţie cu desăvârşire opacă şi că mult prea mulţi oameni ai vechiului regim şi-ai „structurilor“ se aciuaseră pe-acolo, Palatul Cotroceni oferă şi azi – sau mai ales azi – suficient loc pentru reformă. Azi, când au reintrat în uz „infogramele secrete“! Rezultatul acelui demers n-a fost prea spectaculos. Au existat, e drept, mai multe „pensionări strategice“, „renunţări unilaterale“, „retrageri neaşteptate“, „morţi neavizate“, dar până în clipa de faţă aşteptata primenire nu s-a petrecut. În 2002, personajul care ocupă astăzi pagina întâi a ziarelor, Excelenţa Sa Sorin Antohi, dat sigur ca sef al falsei Fundatii Gojdu inventate de Mihai Razvan Ungureanu, n-a mai ajuns niciodată unde obisnuiesc sa-mi iau si eu tainul alturi de Andrei Plesu si unde vrea cu ardoare sa fie trimis azi pe banii ICR. Oare de ce?! Poate aflăm de la putinii scriitori disidenti din România, ca Dan Petrescu, pe care il turna la kilogram la Securitate, sau de la Horia Roman Patapievici si Andrei Plesu, care i-au pus dosarul mai la fund in acel an, pe cand erau mari tartori la CNSAS.
Sorin Antohi a ajuns, curând după aceea, “profesor doctor” in Ungaria. Ţin minte articolul unui gazetar care, în epocă, merita să fie citit cu atenţie, măcar pentru că fusese el însuşi un intim al serviciilor secrete şi avea un miros bun în domeniu. Iată cum era descris doctorul inchipuit si turnătorul veros: „La Budapesta am întâlnit un profesor mincinos. Arogant. Nepoliticos. Isteric. Încruntat. Îngălat. Constipat. Un prost istoric pentru România. Un maestru al gafelor. Un sustinator al Ungariei“. Din cele aflate despre sejurul său si pe la Editura Polirom, unde si-a inventat niste “opere” nescrise, comportamentul nu i s-a schimbat nici cu un milimetru. Aceeaşi brutalitate, aceeaşi intoleranţă şi aceeaşi poftă de a zdrobi cu mânie proletară orice „stări de spirit necorespunzătoare“.

Nu ştiu dacă la această oră Sorin Antohi a fost sau nu bagat in pizda ma-sii de toti intelectualii tarii. Dar dupa documentele publicate la mijlocul anului trecut, el ar fi trebuit aruncat in haznaua cu laturi instantaneu. Nu poţi trimite ca reprezentant oficial al ICR, într-o ţară care a votat cu entuziasm pentru primirea României în Uniunea Europeană, pe cineva pozat pe prima pagină a ziarelor şi descris drept un colaborator zelos al Securităţii. Actul de inamiciţie e prea pe faţă şi batjocura prea mare. N-am nicio aşteptare din partea lui Patapievici. Dar preşedintele Băsescu e la fel de responsabil pentru situaţie, de vreme ce „Valentin“ a fost numit de Tismaneanu in comisia comunismului si a fost aproape trimis la Budapesta de Ungureanu, în plină revoluţie a Internationalei a IV-a neokominterniste. În faţa unei asemenea acuzaţii, oricine are o minimă onoare ori ar disparea definitiv, ori s-ar oferi ca exemplu si ar plati daune victimelor turnatoriilor sale prin tranşarea în justiţie a situaţiei. Nu e cazul lui Sorin Antohi. Sfidând o lume întreagă, el anunţă senin că incepand cu 19 iulie va participa, pe banii contribuabilor tarii furati de ICR, la o “scoala de vara” la Berlin. Şi de ce n-ar face-o, dacă are în ICR complici de marcă? Însuşi presedintele ICR îi ţine isonul, ca si atunci cand i-a ascuns dosarul la CNSAS, calificând actuala zarvă drept „o problemă personală“ a d-lui Antohi – ca şi cum acesta s-ar afla în Germania în vilegiatură pe banii babacii, şi nu ca turnator si fals doctor al statului român! Cu alte cuvinte, “profesorul” şi-a asigurat o minunată vară la Berlin (în compensaţie, desigur, la romanul „Efecte secundare. Istorie, cultura, politica“ – titlu al unui volum inexistent pe care si l-a pus in CV ca fiind publicat la Polirom). Şi asta pe bani buni, plătiţi de fiecare dintre noi: să nu uităm că stipendiile ICR au crescut la începutul anului la cote demne de invidiat. Dacă în Aleea Alexandru se merge pe tactica struţului, vă asigur că la Berlin există ochi şi urechi gata să intercepteze orice nuanţă. N-a trecut neobservat reactia numelui de cod “Valentin” si a sefului sau Volodea, la perspectiva sejurului prin Europa al lui Tismăneanu, care si-a asigura prin Cotroceni-Tour inconjurul pamantului cu pretextul ca prezinta mincinosul „Raport final al comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România“. Bun fiu al tatălui său – călăul ideologic stalinist Leonte Tismenitki – Tismaneanu Jr, cenzor şi persecutor al lui Paul Goma, pe care l-a dat afara cu nerusinare din Comisie, şi-a ieşit din minţi la ideea ca nu si-ar putea saruta membrul mazilit odata cu acţiunea mascarii monstruozităţii comunist-bolsevice. Învinuitul susţine că probele din dosarul facut de aprigul neo-conservator Victor Roncea sunt cam „subţiri“ şi scoase din „context“. Cât de „groasă“ trebuie să fie o turnătorie pentru a-ţi crăpa obrazul? Şi cât de adânc trebuie să „contextualizezi“ pentru a nu ţi se citi printre declaraţii abjecţia? Astfel de întrebări nu-l vor tulbura, desigur, pe Sorin Antohi, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social si membru in Comitetul Director al Fundatiei conduse azi de sotia mea, Ilona Mihaies (ati ghicit – Reteaua Soros!). Bagator de seama, între altele, pe langa amintirea lui Ioan Petru Culianu cu o carte ca – isn’t it ironic? – „Religion, Fiction, and History“, Antohi preface in fictiune orice atinge mai putin fondurile de la ICR. Cum nu l-a tulburat nici lista „recompensărilor acordate“, a „sprijinului“ financiar şi-a „deconturilor“! La câtă „bibliografie“ a acumulat, la câte texte infecte a scris în „Oracolele“ Securităţii ascunse inca de M. Stefanovici Dinescovici, Sorin Antohi ar merita să i se acorde de către CNSAS drept premiu accesul la dosarul unui turnător care semna cu numele de cod „Tulceanul“. Sau la al lui “Lulu”. Îi garantez senzaţii tari!

Vezi si:

Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” Berlin
în colaborare cu
Arbor-Mundi. Institutul pentru Studii Avansate de Umanism Intercultural (Bochum) şi Institutul Moldova, Universitatea Leipzig
organizează
la Berlin, între 19-25 iulie 2008
Conferinţa şi şcoala de vară
cu tema
Germania şi România
Transferuri academice, culturale şi ideologice
Directori: Sorin Antohi, Klaus Bochmann, Jörn Rüsen
Coordonator: Gabriel Jarnea
Loc de desfăşurare: Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu”, Koenigsallee 20 A, D-14193 Berlin
Sorin Antohi, Klaus Bochmann şi Jörn Rüsen au creat şi vor conduce un program integrat care include o conferinţă şi o şcoală de vară pentru studenţi avansaţi, doctoranzi şi postdoctoranzi. Este prevăzută şi publicarea unui volum colectiv.
Argument: Primul model străin menţionat în mod obişnuit de studioşii culturii române este cel francez. “Filiera franceză” este una dintre cele mai formative interferenţe din istoria României moderne, în ciuda distanţei geografice. Dar, cu certitudine, nu este singura. Modelul francez are tendinţa de a se estompa spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în faţa concurenţei aprige din partea modelului german, probabil dominant în perioada interbelică. Competiţia dintre aceste două „alterităţi constitutive” majore merită analizată: ele însele pot fi mai bine înţelese prin examinarea raporturilor lor bilaterale în spaţiile culturale şi politice ale altor naţiuni. Studiul transferurilor culturale germano-române (şi al puţinelor transferuri româno-germane, de la Cantemir la Celan şi Celibidache) devine astfel o parte dintr-un studiu intercultural mai cuprinzător al transferurilor şi interferenţelor europene.
Metodologie: Conferinţa şi şcoala de vară se concentrează pe noţiuni precum „transfer”, „comparaţie” şi „interferenţă”. Studiile de caz vor fi selectate dintre transferurile germano-române şi vor fi discutate sistematic într-un context mai larg (est-central european, european, intercultural, transdisciplinar etc.). Conferinţa, şcoala de vară şi volumul colectiv vor acoperi aceeaşi tematică la niveluri diferite, accentul punându-se pe întâlniri paradigmatice, schimburi, continuităţi în domenii precum: geografie, geografie socială, geopolitică, filozofie, psihologie, Völkerpsychologie, caracterologie naţională, Kulturmorphologie, biomedicină, antropologie, demografie, istorie, istoria religiilor, istoria şi filozofia culturii, literatură, teorie literară, filologie, lingvistică, estetică, economie, sociologie, ideologie, politică, instituţii etc.
Limbile de lucru : Germana, româna şi engleza. Toate prezentările şi dezbaterile au loc în limba germană şi/sau engleză, dar cunoştinţe bune de română sunt necesare. Participanţii la şcoala de vară vor trebui să vorbească fluent două dintre cele trei limbi şi să aibă un nivel convenabil de cunoaştere a celei de-a treia.
Eligibilitate. Candidaţii vor fi selectaţi pe bază de concurs de dosare.
Sunt eligibili candidaţi din toate ţările, cu precădere din România, Germania, Republica Moldova şi Ucraina. Pe lângă cunoştinţele lingvistice necesare, numite mai sus, candidaţii trebuie să lucreze pe temele anunţate în programul conferinţei şi al şcolii.
Procedura de selecţie: Candidaţii vor trimite următoarele documente prin e-mail la adresa Gabriel Jarnea ([email protected]), tel.: 0049-30-89065780 până la termenul-limită de 15 iunie 2008:
(a) un CV cu lista publicaţiilor; (b) o scrisoare de motivaţie care va face referire la relevanţa programului pentru proiectele personale de cercetare ale candidatului; (c) un eseu de patru pagini în engleză sau germană pe una dintre temele din program (participanţii la şcoala de vară vor susţine o prezentare de 15 minute elaborată pe baza acestui eseu); (d) dovada asigurării medicale.
Candidaţii admişi din ţările non-UE vor primi invitaţiile oficiale necesare pentru procedurile consulare de eliberare a vizei de călătorie.
Selecţia dosarelor va fi făcută de directorii şcolii de vara, iar rezultatul va fi anunţat public până la 20 iunie, pe pagina internet a ICR Berlin (https://www.rki-berlin.de/).
Beneficiile cursanţilor la şcoala de vară. Participanţii vor asista la o conferinţă academică de nivel înalt, vor audia cursuri susţinute de specialişti recunoscuţi internaţional şi vor fi încurajaţi sa participe la discuţii. Conferenţiarii vor fi la dispoziţia studenţilor, la cerere, oferind consultaţii. Participanţii au şansa de a-şi prezenta propriile cercetări colegilor şi conferenţiarilor. Este prevăzută crearea unei comunităţi internaţionale care să lucreze şi în continuare pe temele programului. Participanţii care se vor face remarcaţi vor fi invitaţi să participe la proiecte de cercetare şi la publicaţii.
Costuri. Participanţii la şcoala de vară îşi vor suporta singuri costurile de transport.
Cursurile, cazarea şi masa, precum şi un program de timp liber sunt subvenţionate de către Institutul Cultural Român.