Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Sper că nu lezez prea mult discursul hagiografic legat de evenimentele din 6-7-și mai departe aprilie 2009, dacă zic că eroii adevărați au fost…alții.  Am și două nume: Vitalie Eșanu și Mihai Moscovici – nu cred că o să le dea cineva măcar o gramotă sau o bucată de premiu – prea mulți pretendenți la cele 2-3 locuri de erou.

Nu mă refer deloc la suferință. Cum necum, suferința nu pare un produs chiar deficitar în această lume (uigurii, tibetanii, creștinii din Sudan, copiii abuzați de preoți pedofili și mulți-mulți alți sărmanii au și ei din astea) , iar piața de atenție-milă-compasiune-empatie-revoltă e și ea restrânsă – coincide, în linii mari, cu Lumea Occidentală. Să mai adăugăm că și această Lume Occidentală are idiosincraziile ei:  tare îi plac narativele ecologiste și environmentaliste, e indispusă când aude de naționalism, și, uneori, opacă la sensibilitățile legate de drepturile omului și concurență  economică loială. Astfel că suferința, în sine, nu e un mare capital simbolic, ci cel mult un fundal  pe care se contruiesc marile bătălii pentru ”dreptate”.

Pentru a se impune în această competiție mondială a suferințelor (concurența între nenorociți e probabil mai dură decât cea între norociți), durerea trebuie:

– ambalată și globalizată (au făcut-o miile de gură-cască ce au fotografiat evenimentele și le-au făcut upload pe internet)

– să vorbească limba engleză (Mihai Moscovici a dus pe spate cam întreaga povară – a transmis, pe durata acelor zile, zeci de mesaje în engleză pe twitter și facebook, a povestit cotidianului The New York Times despre ce se întâmpla în Chișinău)

– să-și croiască drum prin imensul ocean de spam, știri din showbiz, tranzacții financiare (responsabile pentru 70 la sută din fluxurile informaționale globale), porno, clipuri youtube, poze de la mare+plajă+beția de ieri – Vitalie Eșanu trebuie lăudat că a avansat ideea acelui tag #pman, care și-a croit drum prin haosul twitteresc și a ajuns…în trenduri, în atenție și în minți

– să ocolească digurile de cenzură internă, care tind să limiteze sau chiar să blocheze impactul global al chestiunii (India blochează , bunăoară, de ani de zile accesul în zona Kashmir pentru a nu permite ”globalizarea conflictului”). Soluția salvatoare, în acel aprilie 2009 a venit din partea unui geek anonim ce a livrat expresia magică: Tor Project, un progrămuț care, instalat pe calculator/notebook  făcea posibilă navigarea pe internet ca și cum cenzura nu ar fi existat.

Altfel spus, suferința, pentru a fi vandabilă pe piața internațională a ”justiției”, trebuie construită.

Să nu uităm și de anti-eroii zilelor, cărora le dedicăm Anti-Oscarurile virtuale (în școală, avem un colț numit La crocodil, unde afișam numele celor care se făceau de rușine, iar alături, un marinar – cu numele din dreptul marinarului ne mândream, la o vreme, ajunsesem liber absolut…în ambele categorii). Deci, the Anti-Oscars go to:

– Furnizorii de Internet (ISP) din Moldova, care, la ordinul neștiut și nevăzut al cuiva au blocat, fără explicații, avertizări sau notificări, majoritatea site-urilor de socializare: facebook, twitter, odnoklasniki, vkontakte, site-urile unor agenții de știri, ziare și posturi tv (partea asta a rămas neinvestigată de Comisia Nagacevschi, mass-media din Moldova precum și coliviștii de toate culorile politice care se înghesuie la celebrare). În cor: rușine Moldtelecom, Orange Internet, Starnet, SunInternet și ceilalți (că sunteți o legiune).

– compania Orange, aia din țara lui Liberté și Egalité – acești ”urmași” destonici ai lui Voltaire au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a limita posibilitatea de comunicare a oamenilor din piață cu lumea, nu doar cea internațională, ci și cu părinții, rudele, prietenii: tovarășii nu s-au învățat încă să facă așa încât rețeaua să nu moară dacă se adună mai mult de zece oameni grămadă. Cireașa de pe tort a fost reducerea numărului de mesaje ce pot fi trimise de pe site-ul oficial: de la 20 la 5. Blocajul informațional a fost aproape total. Badaproste Orange, că te doare în cot de dreptul nostru de a comunica și de faptul că-ți plătim regulat serviciile.

• Share
• Tweet
• Pin
• Email