Genial panoul de santier pus de satenii din Marginea, cei care, dusi cu vorba de autoritati, si-au construit un pod singuri. „Santier in lucru. Constructor: Societatea civila. Termen de executie: 1 zi. Data inceperii: 06.02.2009. Data finalizarii: 07.02.2009”. In comuna suceveana podul de piatra peste paraul Sucevita a fost luat de ape in iulie anul trecut, iar ruta ocolitoare, au spus ei, e un dezastru. Podul lega cele doua parti ale comunei, fiind in acelasi timp pe ruta DN 17 A Radauti-Campulung Moldovenesc. Autoritate responsabila: Compania Nationala a Drumurilor si Autostrazilor din Romania. Li s-a promis ca va fi reconstruit repede, insa n-a fost asa. Satui de asteptare, oamenii l-au ridicat singuri, dar din lemn. Din ziua in care au pus mana de la mana-si oameni si firme si chiar si alesi locali-si au facut treaba autoritatilor, acestea au inceput sa reactioneze. Insa nu va ganditi ca au grabit ridicarea unui pod de piatra. Nu. Lovit in orgoliu, micul monstru birocratic a inceput sa imparta amenzi si amenintari penale. Motivul: podul de lemn n-are autorizatie. Cativa cetateni-printre care numitii Arcadie Boicu si Ghita Mafteian, foarte implicati in proiectul „societatii civile din Marginea”-au fost instiintati ca risca sa infunde puscaria, intre 1 an si 3 ani. Pana atunci, „organele” ii dusesera cu vorba pe sateni, care intai au intrebat, pe urma au asteptat, apoi au protestat. Cand au vazut ca nu mai e nimic de facut, au actionat. Mai nou, autoritatile din Suceava au inceput sa faca publice demonstratii stiintifice care probeaza ca podul de lemn n-are cum sa fie la fel de sigur ca unul de piatra. Marea descoperire e transmisa sub forma unui „avertisment catre populatie” de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Suceava, filiala a Administratiei Nationale Apele Romane. Sigur ca e provizoriu, iar satenii si-au asumat riscuri cand au construit un pod din lemn, dar aveau de ales? Pana la urma, chiar si primarul-care-i avertizase initial sa nu se apuce de treaba-si-a dat seama ca oamenii au ajuns la capatul rabdarii, asa ca a taiat panglica la terminarea podului. Nu sunt acoperiti legal si sunt singuri in fata unui mecanism birocratic a carui preocupare, o arata reactiile autoritatilor, e nu sa reconstruiasca repede un pod de piatra, ci sa-i pedepseasca pe cei care au indraznit sa miste-n front. Doamne fereste sa se intample vreo nenorocire cu podul de lemn de la Marginea, pentru ca atunci vor fi gasiti repede vinovatii de serviciu-Boicu, Mafteian&Co. In rest, toti cei platiti (si) din banii marginenilor, adica functionarii de stat, sunt acoperiti. Pana si firma constructoare, care ar avea de incasat 3,8 milioane lei pentru a reface podul, s-a pus la adapost. Motive si promisiuni spuse satenilor: intai ca a trebuit conceput un nou proiect din cauza inundatiilor, apoi au fost conditiile meteo-iarna, dar, stati linistiti, “vom termina podul mai devreme cu o luna”, adica in iulie 2009. Vestea buna pentru satenii din Marginea e ca au reusit sa atraga atentia tuturor, si asta nu numai in Suceava, ci si la nivel national-de la presa pana la Guvern. E si o veste rea in asta, fiindca-asa cum arata declaratia premierului Boc, care a spus ca “ e de apreciat solidaritatea oamenilor, dar nu trebuie sa eludam cadrul legal” – o judecata in litera legii e impotriva lor. Insa daca o iei doar ca un efect, ca o reactie la nesimtirea cu care au fost tratati si ca o ultima solutie de a-si rezolva problema, atunci nu poti sa spui decat ca satenii au facut ceea ce trebuia facut si sa saluti mica revolutie de pe DN 17 A.
Monitorul de Suceava: Podul de lemn construit la Marginea într-o singură zi, funcţional
de Sandrinio NEAGU
Podul de lemn ridicat de sătenii din Marginea pe un drum naţional este exemplul cel mai elocvent al lipsei de implicare a statului în problemele comunităţilor locale. Este o palmă dată autorităţilor de un sat care a dovedit că în doar o singură zi se poate construi o cale de legătură civilizată şi cu cheltuieli nu foarte mari.
Imuni la dosarele penale promise de reprezentanţii unor instituţii sucevene, sătenii din Marginea au reuşit să inaugureze podul de peste râul Suceviţa după numai o zi de muncă efectivă. Acum, podul de lemn ridicat pe drumul naţional 17 A, care face legătura între Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, a devenit mândria unui sat întreg. Efortul comunităţii locale a fost imortalizat într-o pancartă amplasată pe malul stâng al râului Suceviţa. „Constructor: societatea civilă. Termen de execuţie: 1 zi. Data începerii: 06.02.2009. Data finalizării: 07.02.2009”, este mesajul de mândrie al mărginenilor. Oamenii spun că podul este trainic şi că cei care îl traversează nu riscă absolut nimic. „L-am testat la o greutate de 10 tone, dar pentru siguranţă l-am limitat la maşini de până la 2,5 tone. Toată lumea este mulţumită acum pentru că poate traversa de pe un mal pe celălalt în condiţii civilizate”, a spus Ghiţă Maftian, unul dintre cei care a pus şi suflet şi bani la ridicarea podului de lemn. Şi pentru că măsurile de siguranţă sunt considerate importante, oamenii din Marginea au adus sare şi nisip la cele două capete ale podului. Şi ca totul să fie util, au lăsat lopeţi şi greble pentru a le veni în sprijin şoferilor, în cazul în care se formează polei pe pod sau în apropierea acestuia. A costat 30.000 de lei şi a fost inaugurat cu fast Aşa cum au promis în momentul începerii lucrărilor, sătenii din Marginea au finalizat construcţia în decurs de numai o zi. Sâmbătă, peste 200 de oameni au ţinut să fie prezenţi la inaugurare. „Domnul primar a fost alături de noi şi a tăiat panglica inaugurală. E o realizare mare pentru comuna noastră. Eu personal am fost înştiinţat că risc între unu şi trei ani de închisoare pentru că am fost iniţiator la o construcţie ilegală. Le-am spus că trei ani nici nu înseamnă prea mult, dacă ştiu că am făcut un bine pentru comunitate”, a mărturisit Arcadie Boicu, unul dintre reprezentanţii societăţii civile din Marginea. Pentru că nimeni nu a ţinut o evidenţă strictă, suma cheltuită la ridicarea podului de lemn nu se ştie cu exactitate. Din estimări se pare că ar fi vorba de aproximativ 30.000 de lei (300 de milioane de lei vechi). Totuşi, nu toţi banii au fost cheltuiţi. Gheorghe Olărean, un alt bărbat din Marginea implicat în acest proiect, a precizat că mai sunt 6.000 de lei necheltuiţi. „Am vrut să cumpărăm semafoare cu aceşti bani, dar până la urmă am renunţat. Probabil că aceşti bani îi vom dona”, a spus Olărean. Între timp, podul a şi fost vopsit, alb cu verde, iar la fiecare capăt a fost montate limitatoare de înălţime şi de greutate, iar cei care au participat la construcţia vin pe rând în zonă pentru a verifica dacă nu au apărut probleme. Sătui de promisiunile autorităţilor Construcţia podului de lemn pe drumul naţional 17A, care face legătura între Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, a fost decisă de localnicii din Marginea după ce lucrările de reabilitare a vechiului pod, distrus în urma inundaţiilor de la sfârşitul lunii iulie 2008, au bătut pasul pe loc. În plus ruta ocolitoare a devenit aproape impracticabilă, iar răbdarea sătenilor a ajuns la limită. „Ne-au tot promis că repară ruta ocolitoare şi că se apucă de lucru la noul pod. I-am tot aşteptat, dar pentru că nu s-a mişcat nimic am decis să ne apucăm noi de treabă. Dacă ştiam că ne tot păcălesc, făceam podul mai de mult”, a mărturisit Ghiţă Maftian. Potrivit proiectului finalizat abia pe 9 decembrie 2008, noul pod de la Marginea va costa 3,8 milioane de lei, iar inaugurarea este programată în luna august a acestui an. Şoferii, avertizaţi că riscă traversând acest pod Prefectul de Suceava, Ovidiu Doroftei, a declarat că cetăţenii care au iniţiat construcţia acestui pod urmează să fie cercetaţi de autorităţi pentru privind nerespectarea legislaţiei care reglementează drumurile publice. Doroftei a spus că, chiar dacă „lăudabilă”, acţiunea îmbracă aspecte penale. “Acel pod constituie un pericol real, neexistând nici un fel de aviz şi nici un proiect care să fi fost avizat. Şoferii care traversează acest pod îşi asigură riscuri majore”, a spus prefectul de Suceava. Ovidiu Doroftei a recunoscut că situaţia a fost determinată şi de “lipsa de coordonare” a reprezentanţilor CNADN, care nu s-au preocupat de întreţinerea rutei ocolitoare.
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru şi daţi-mi voie să vă fac o destăinuire. Ultimele două zile ale emisiunii au făcut valuri, ravagii, spun unii, dezbateri în opinia publică. Şi noi am rămas un pic miraţi de interesul pe care oamenii îl manifestă pe acest subiect, paşapoartele biometrice sau electronice. E interesant pentru că au fost răspunsuri de la Patriarhie, au fost răspunsuri ale oamenilor politici, Maica Ecaterina a fost atacată, în două zile a devenit un personaj controversat, au început oamenii să vorbească despre Maica Ecaterina. Unii o acuză că nu are niciun drept să iasă la TV să vorbească şi câte şi mai câte. În această seară, Maica Ecaterina va fi în studio la „Naşul” ca să răspundă tuturor acuzaţiilor, sper eu cu zâmbetul pe buze, aşa cum a făcut-o şi aseară. De fapt, secretul este chiar în scrisoarea pe care patriarhul BOR, Daniel, o adresează unui ministru de Interne. El nu mai e ministru de Interne, Liviu Dragnea, dar scrisoarea rămâne valabilă. De fapt tot scandalul, toată tevatura a ieşit pentru că nu a existat o dezbatere publică. Şi e chiar în primul alineat pe care patriarhul îl pune pe această scrisoare. Aşadar, acesta e secretul. Au vrut să introducă pe şest vechii guvernanţi ceva. Şi uite, ca de fiecare dată când vor pe şest, nu le iese, pentru că astăzi suntem mai vigilenţi şi astăzi ne-am obişnuit să suflăm şi în iaurt, pentru că prea ne-am ars cu toate guvernele de până acum. Avertizez şi actualul Guvern că mai e puţin timp şi începem să suflăm. Suntem în această seară puţin înainte pentru că avem nişte subiecte extraordinare. În prima parte vom discuta cu omul care se pricepe cel mai bine şi va veni cu un paşaport de asemenea tip să îl prezinte la „Naşul”, domnul Gabriel Pandele, comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte. Apoi Maica Ecaterina este aici însoţită de părintele Ioan Sismanian şi de Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Apoi, doi invitaţi care sunt o surpriză plăcută. Nu vă spun despre cine este vorba, subiectul va fi „Tinereţe fără bătrâneţe”, cum să nu mori niciodată. Credeţi-mă că se poate. În sfârşit, în ultima parte ne ocupăm de nişte băieţi care se cred deştepţi. E, uite că li se înfundă şi destul de repede. Băieţii ăştia deştepţi vor fi puşi la zid. Luăm o scrută pauză, pregătiţi-vă un ceai mai lung, e o seară lungă, dar sper să fie frumoasă. Patru subiecte. Şi eu sunt curios ce o să iasă?! Publicitate! Am revenit, suntem în direct, domnul Gabriel Pandele (foto), comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte este în direct. La sfârşitul lunii ianuarie 2009 a fost eliberat primul document, primul paşaport numit biometric. Cum aţi văzut, se încearcă schimbarea numelui, să se numească electronic. Dar eu ştiu că iniţial aşa s-a numit, biometric. Gabriel Pandele: S-a numit, se poate numi şi în momentul de faţă biometric, pentru că datele care sunt integrate în el sunt denumite date biometrice, deci date referitoare la imaginea facială şi amprentele persoanei sunt date biometrice. Radu Moraru: Aveţi idee cine a beneficiat de primul paşaport biometric? Gabriel Pandele: Este un cetăţean din judeţul Ilfov. Radu Moraru: Am înţeles. Acest paşaport se spunea că nu mai conţine cele 50 de elemente de siguranţă, care erau în paşapoartele eliberate anul trecut. Gabriel Pandele: Nu. Din contră, acesta conţine 50 de elemente de siguranţă, spre deosebire de cel din 2001, care conţinea numai 32. Radu Moraru: Deci paşaportul dinainte avea 32. Gabriel Pandele: Era mai puţin securizat decât actualul paşaport. Radu Moraru: Dar alte ţări europene aveau paşapoarte cu mai multe elemente de siguranţă? Gabriel Pandele: Sincer nu am contabilizat asta. Radu Moraru: Adică ni s-au făcut reproşuri că avem un paşaport care nu e suficient de sigur? Gabriel Pandele: Nu aş putea spune că paşaportul care a fost, model 2001, a fost un paşaport care nu ar fi oferit suficiente garanţii, dar oferea posibilitatea, pentru că tehnica a evoluat în aşa fel, încât se găsesc diferite modalităţi de a fi falsificate. Radu Moraru: Haideţi să arătăm acest paşaport. E coperta. Şi iată vestitul paşaport, atât de hulit de unii. Aceasta e coperta şi vedem că prima parte este plastifiată, aşa cum sunt cărţile de identitate de tip nou, iar această pagină este destul de groasă, ea se bagă printr-o fantă, când se controlează datele. Gabriel Pandele: Da. Dar trebuie făcute nişte specificări. E vorba de o filă de policarbonat, sunt mai multe straturi de policarbonat, 8 straturi, care se laminează la o temperatură de 380 de grade. Pe fiecare start se integrează câte un element de securitate. Vestitul cip, care e de fapt un mediu electronic de stocare a datelor, se află poziţionat între starturile 5 şi 8. Radu Moraru: În ce zonă este cipul? Gabriel Pandele: Cam pe acolo. Radu Moraru: Ce conţine acest cip? Ce fel de informaţii? Gabriel Pandele: Conţine informaţii pe care le vedeţi dumneavoastră vizibile pe fişa informatizată. Radu Moraru: Păi văd o fotografie, această tânără, apoi văd o altă fotografie mai mică, care cred că e aceeaşi. Gabriel Pandele: Exact. Radu Moraru: Văd o semnătură. Nu văd amprenta. Gabriel Pandele: Este integrată în mediul de stocare. Radu Moraru: Ce mai conţine cipul? Gabriel Pandele: Banda citibilă, cu datele. Şi vă pot arăta ce anume se află în cip. Radu Moraru: Acestea sunt elementele. Şi cipul acesta e un cip care are antenă? Gabriel Pandele: Da. Pentru a face legătură şi pentru a oferi posibilitatea deschiderii lui în momentul în care fila informatizată este introdusă în cititor. Radu Moraru: Bun. Antena asta, au scris oamenii aseară că emite la o distanţă de 10-20 cm. Gabriel Pandele: Până în 10 cm. Paşaportul nu poate fi citit decât în poziţia deschis, introdus în cititor şi cam asta e toată tehnologia. E citit şi pe ecran apar aceste date. Dacă paşaportul e în poziţia închis, nu e citit. Radu Moraru: Din cauza coperţilor? Gabriel Pandele: Da. Asta e pentru securitatea cipului. Radu Moraru: Am înţeles. Dacă eu îmi bag paşaportul aşa în buzunar, dacă trece cineva cu un cititor, un hacker, se poate să îmi ia datele. Gabriel Pandele: Dar ce interes aţi avea să îl ţineţi aşa? Radu Moraru: Asta înseamnă că cine are aceste paşapoarte ar trebui să fie mult mai atent cu acest paşaport. Gabriel Pandele: Păi hai să facem atunci o analogie, dacă eu am cardul în buzunar, care are cip, cel care trece pe lângă mine îl poate citi şi mi-a dispărut tot ce am pe card? Deja sunt supoziţii astea. Radu Moraru: E o dezbatere, de asta am şi generat cele două emisiuni, pentru că în România nu a fost o dezbatere şi pentru că în România, în credinţa ortodoxă sunt foarte multe temeri legate de codul de bare. Gabriel Pandele: Sincer nu ştiu de unde au apărut atâtea discuţii? Se poate să fi fost o lipsă de informare suficientă, deşi prima dezbatere publică care a avut loc cu cei care se opun acestui document s-a desfăşurat în urmă cu o lună. Deci e destul timp. Radu Moraru: Ştiu, dar a fost după ce Guvernul a dat acea HG care, ghinionul lui Călin Popescu Tăriceanu, are numărul 1566. Dacă aduni 1 şi cu 5, ai HG 666. Gabriel Pandele: La asta nu m-am gândit niciodată. Radu Moraru: Noi suntem ziarişti, trebuie să ne gândim. Acest element… mai e vreun alt cip în afară de acesta? Gabriel Pandele: Numai elementul de siguranţă. Radu Moraru: Oare acel cip, într-o bună zi, care acum emite foarte puţin, cât să poată fi citit, dacă i se măreşte puterea…? Gabriel Pandele: În ce fel? De către cine sau cum? Radu Moraru: Dacă vom descoperi peste ani că este deja un sistem care din satelit poate să monitorizeze în orice secundă acest paşaport? Gabriel Pandele: Înseamnă că noi, toţi oamenii, suntem manipulaţi. Radu Moraru: Păi sunteţi, să ştiţi. Gabriel Pandele: Deci nu e vorba numai de România aici, e un document care nu circulă numai în România, circulă la nivel european, internaţional. Şi atunci ce facem? Nu mai punem paşapoarte, nu mai punem asta că se poate întâmpla ca să fim monitorizaţi? Radu Moraru: Nu credeţi în teoria asta? Gabriel Pandele: Prea punem răul în faţă. Radu Moraru: Telefonul mobil deja e un instrument. Gabriel Pandele: Dar ne putem debarasa de telefonul mobil? Eu nu. Radu Moraru: Pe de altă parte, aceste paşapoarte mulţi au spus că nu ne mai trebuie, că în Europa mergi cu buletinul. Gabriel Pandele: Da, dar dacă mergem în state terţe ce facem? Radu Moraru: Ne cer aşa ceva? Gabriel Pandele: Unele da. Radu Moraru: Dar este vreo specificaţie exactă, spre exemplu, Statele Unite au spus, din 2010 nu primim decât cetăţeni cu … Gabriel Pandele: Nu. O fi pe viitor, poate se va cere aşa ceva, dar încă nu. Radu Moraru: Ştiţi unde am o mare temere, unde statul român nu cred că are suficiente garanţii să spulbere această temere? Aici sunt date importante, spre exemplu, amprente. Astăzi, noi nu suntem în stare să ţinem un om în puşcărie. Un om e ceva fizic. Ai pus nişte gratii, nu prea are pe unde să scape. Nici pe geamul mic, nici prin gratii. Şi cu toate astea, aceşti oameni dispar din puşcării. Criminali periculoşi. Aceste date nu sunt ceva fizic. Ele le poţi lua pe o dischetă din astea mică, poţi să iei mii de paşapoarte de date. Şi întrebarea mea este, aşa cum s-au făcut cărţi de identitate false, dar arătau senzaţional, mâine se pot face asemenea acte şi eşti deposedat şi de amprente, şi de imaginea facială, de tot. Gabriel Pandele: Când vă referiţi la imaginea facială cred că aveţi în minte o operaţie estetică, că altfel cum să schimbi? Dumneavoastră vă referiţi la datele din mediul de stocare? Eu v-am arătat ce date sunt. În mediu se găseşte şi faţa persoanei. Radu Moraru: Ştiţi ce performanţe avem noi în televiziune? Cu puţin machiaj… şi pe bunica poţi să o faci să arate ca domnişoara de aici. Cine va păzi? Gabriel Pandele: Toate datele care sunt aici vor rămâne numai la nivelul Direcţiei Generale de Paşapoarte şi vor fi folosite numai în scopul eliberării documentelor. Radu Moraru: Dar cine… aveţi 50 de oameni înarmaţi care păzesc aceste date? Sistemul, computerele…. sunt securizate? Că şi de la NASA au dispărut date. Gabriel Pandele: Dar şi la nivel există structuri care se ocupă cu aşa ceva. Au fost probleme în România, probleme de scurgeri de informaţii legate de datele cetăţenilor? Eu nu am auzit de aşa ceva. Radu Moraru: Eu am văzut buletine false, inclusiv acele cărţi de identitate în care era schimbată şi poza. Gabriel Pandele: La actualul document nu se poate face aşa ceva. Şi în plus vorbeam de datele personale. Radu Moraru: Deci spuneţi că acest document nu poate fi falsificat şi că cei care vor utiliza se vor uita la aceste documente, se uită foarte bine la fotografia pe care o au în faţă. Gabriel Pandele: Eu vă spun că un astfel de document, pentru a fi falsificat, asupra lui trebuie acţionat în două direcţii. În sensul că trebuie făcute anumite modificări pe grila informatizată, iar aceleaşi modificări trebuie operate în mediul de stocare pentru că trebuie puse de acord. În momentul în care omul merge şi i se controlează documentul la frontieră, el pune şi cu degetul. E un control 1 la 1. Se caută ce e în document şi ce e în faţa lucrătorului de la graniţă. Radu Moraru: Deci cel de la graniţă trebuie să fie un pic spion? Ca în filme. Gabriel Pandele: Da. Ajungem la James Bond. Radu Moraru: Da. Păi ăsta de la Braşov, Serghei Gribenco, nu au zis că e James Bond? Gabriel Pandele: Eu cred că tot presa l-a ridicat. Radu Moraru: Avem nişte secvenţe. Deci deasupra paşaportului a pus un cip în care avea datele cu Elvis. Şi în terminal, când a trecut, practic afişa Elvis. Gabriel Pandele: Şi după ce a trecut de locul respectiv, unde se afişa paşaportul, nu a dat şi de un funcţionar? Radu Moraru: Nu. Eu aş face un cip, dacă aş fi infractor, aş face un cip, îl pun deasupra, care coroborat cu ce este aici să îmi modifice exact elementele de… adică să schimbe poza, amprentele… Gabriel Pandele: Nu cred. Radu Moraru: Deci e poezie? Gabriel Pandele: Da. Până la urmă, de câte ori apare imaginea fetei aici? Vedeţi dumneavoastră, eu de asta insist şi explic celor care stau de vorbă că e un paşaport care nu poate fi falsificat. Are atât de multe elemente de securitate şi atât de bine făcute, încât nu poate fi falsificat. Ce vedeţi aici, ceea ce reprezintă un acromat, sunt realizate în nanotehnologie. Radu Moraru: Deci o tehnologie la care nu au acces amărâţii? Gabriel Pandele: Absolut. Radu Moraru: Unde se fabrică aceste paşapoarte? Gabriel Pandele: Dumneavoastră aţi spus de 1566. Acolo scrie cine le fabrică. Radu Moraru: Am văzut, Imprimeria Naţională. Deci ei au tehnologia asta? Gabriel Pandele: Absolut. Şi ca să nu rămânem în urmă cu ideea, deci de câte ori apărare imaginea? De 4 ori. Ceea ce mi se pare greu de umblat, să schimbi 4 imagini, 4 vizibile şi una în mediul de stocare. Nu aţi văzut-o pe cea perforată. Radu Moraru: Da. Hai să o arătăm. Este ca o hologramă aşa. costă mai mult acest paşaport? Iată, avem elemente noi, sunt elemente pro mai multe. Şi sfântul sinod are o poziţie şi aţi văzut-o astăzi. Dacă vreţi paşaport biometric, da sau nu, sms. Ideea este că acest paşaport va fi singurul care vă va permite să vă deplasaţi în Statele Unite şi probabil şi în alte ţări care vor cere asemenea paşapoarte. Sunt convins că americanii vor condiţiona deplasarea sau vizele de acest paşaport, pentru că e acel program „Viza Waiver”. Costă mai mult acest paşaport? Gabriel Pandele: Costă, dar cred că elementele care sunt incluse în el compensează preţul. Radu Moraru: Dar pe cetăţeanul obişnuit, eu, care nu sunt nici terorist, nici infractor, mă deranjează că trebuie să plătesc mai mulţi bani. Nu simt nici o mândrie, mamă ce paşaport am eu! Gabriel Pandele: Eu chiar vă contrazic, pentru că întâmplător m-am deplasat la Ilfov când oamenii intrau în posesia documentului şi chiar erau încântaţi. Şi românul nu are ce pune pe masă, dar când e ceva nou, îşi ia. Radu Moraru: E adevărat aici. Acesta e un paşaport la maxim. Mai paşaport decât acesta nu există în Europa. Şi probabil că nici în lume. E unul din cele mai frumoase paşapoarte. Cât costă? Gabriel Pandele: 230 de Roni. Radu Moraru: Nu aveţi nevoie de el în Europa. Gabriel Pandele: Scuze, este 234. Radu Moraru: Acest paşaport însă s-a vorbit că va încălca demnitatea noastră, libertatea de mişcare, cum spun unii. Gabriel Pandele: În ce sens? Radu Moraru: Te obligă să îţi laşi amprenta. Gabriel Pandele: Eu v-am explicat, şi, sincer e ca simplu cetăţean, în momentul în care am un astfel de document ştiu că nimeni nu se poate folosi de identitatea mea, ceea ce pentru mine reprezintă un element de siguranţă. Eu aşa o privesc. Acum fiecare o priveşte prin prisma lui. Radu Moraru: Deci nu vă simţiţi deranjat? Gabriel Pandele: Absolut. Radu Moraru: Dar de ce ne-am simţit atât de deranjaţi când Italia a vrut să îi amprenteze pe rromi? Aţi fi fost de acord cu amprentarea lor? Gabriel Pandele: Nu aş putea să formulez o părere despre acest subiect pentru că nu ştiu realitatea de acolo. Radu Moraru: Deci nu credeţi că ar trebui să ne simţim jigniţi pentru că mergem acolo şi ni se ia amprenta? Gabriel Pandele: Nu. Radu Moraru: În Statele Unite, când te duci, îţi ia şi retina sau irisul. Gabriel Pandele: Unde anume? Radu Moraru: În Statele Unite. La intrare. Te pune să te uiţi într-o cameră. Gabriel Pandele: Eu când am fost nu m-a pus să fac aşa ceva. Adevărul că am fost puţin mai demult, dar nu m-au pus să fac aşa ceva. Radu Moraru: Poate pentru că eraţi de la Paşapoarte. Gabriel Pandele: Nu. Radu Moraru: De ce credeţi că sunt exceptaţi de la acest tip de document anumite instituţii? Gabriel Pandele: Care? Radu Moraru: Păi îmi arătase Victor Roncea. Senatul, Camera Deputaţilor, SRI, SIE. Gabriel Pandele: Şi cum sunt ei exceptaţi? Eu nu am auzit de aşa ceva până acum. Cred că nu e foarte bine informat. Radu Moraru: Şi paşapoartele diplomatice? Gabriel Pandele: Absolut. Nu s-au emis încă, dar se vor emite. Suntem oameni. Radu Moraru: Permisele de conducere, şi ele au un cip din ăsta? Gabriel Pandele: Vă spun că nu au, deşi revin la discuţia aceea, cu nişte băieţi tineri, care păreau şi ei citiţi, care afirmau că este. Nu este, domne. Dar i-am lăsat în pace pentru că nu avea sens să intrăm în polemici. Radu Moraru: E primul document de identitate din România care are cip? Gabriel Pandele: Da. Radu Moraru: Urmează şi CI-urile şi permisele? Gabriel Pandele: Nu aş putea să vă spun, nu ştiu ce fac alte instituţii. Radu Moraru: Am înţeles. Bun. Mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Cred că aţi lămurit toate aspectele. Ce ar mai fi fost de spus? Gabriel Pandele: Eu aş vrea să mai adaug un lucru, pentru că am constatat de multe ori că lumea nu cunoaşte anumite aspecte. Deci, România nu e singurul stat care a emis aşa ceva. Radu Moraru: Am spus şi aseară, suntem penultimii din Europa. Gabriel Pandele: Exact. România este alături de Germania, primul stat care a emis paşaport electronic în care sunt integrate în mediul de stocare ambele date biometrice, imaginea facilă şi amprenta. Dar la nivel european, 26 de state au eliberat acest paşaport, mai puţin Bulgaria, dar urmează şi ei. Radu Moraru: Am înţeles. Gabriel Pandele: Este reglementare a Uniunii Europene. Radu Moraru: Şi acest paşaport e mai mic decât celelalte şi e de fiţe, cum spuneau unii dintre colegii mei. Vrei să stai în faţă, vrei cip, ai un paşaport cu cip. Multe elemente de siguranţă. Mă bucur că harta României e prezentă ca să nu uităm conturul. Bun, mulţumesc pentru prezenţă. Maica Ecaterina are de înfruntate nişte atacuri. A devenit, aşa, un fel de inamic public. Mulţi au făcut trimitere la spusele din emisiunile noastre. În această seară Maica Ecaterina este la „Naşul”, împreună cu părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea. Iar la final ne vom bate cu nişte băieţi deştepţi pe care îi vom bate rău de tot, ca de fiecare dată. Ne întoarcem în direct în câteva clipe.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Avem şi un comunicat, sondajul continuă. Invitaţii mei sunt Maica Ecaterina, a devenit repede inamicul public numărul 1, alături de noi este şi părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, sărut mâna, părinte, şi colegul nostru, Victor Roncea. Discuţii aprinse. Cum vi se pare, că aţi fost pusă la zid după cele două emisiuni? Maica Ecaterina: Ce se întâmplă în scrierile sfinţilor părinţi. Vedem că sfinţii dădeau bani să fie ultragiaţi, să fie pomeniţi rău, să fie bătuţi, să fie scuipaţi, înjuraţi, batjocoriţi. E ceva anormal în zilele noastre, cum, cineva vrea să fie batjocorit şi mai şi plăteşte pentru asta? Radu Moraru: Dar de ce făceau? Maica Ecaterina: Pentru aducerea la zi a smereniei. Pentru că păcatul primordial, păcatul de la care s-a pornit, a fost mândria lui Lucifer, care s-a transmis în Adam şi apoi în Eva. Mândria a fost la baza întregii căderi umane, de la început până la sfârşit. Şi atunci eu mă bucur… sfinţii se bucurau. Radu Moraru: Dar nu sunteţi sfânt. Maica Ecaterina: Dar iau exemplul sfinţilor. E singurul lucru pe care mi-l pot permite în viaţa asta. Radu Moraru: Dar asta nu e o mică mândrie? Maica Ecaterina: De ce? Din contră… păcatele mele sunt ale mele, cuvintele sunt ale sfinţilor părinţi. Deci dacă eu am îndrăznit să fac acest pas, să ies din răcoarea chiliei… chilia mea de la Ierusalim, la demisolul mănăstirii, chiar o peşteră, dacă am îndrăznit să ies de acolo, să ies de aici, sigur nu am venit pentru acest subiect, am venit pentru o problemă de sănătate, cu picioarele nu stau foarte bine, dar văzând cele ce se întâmplă aici, evident că nu se poate. Acela care se va ruşina de mine, mă voi ruşina şi eu în veacul ce va să vie. Radu Moraru: Să vedem ce a transmis astăzi presei purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Stoica. Întâi fragmentul referitor la Maica Ecaterina şi apoi şi comunicatul. Reporter: Biserica se dezice? Constantin Stoica: Categoric. Nu vreau să facem un caz, dar inclusiv aseară am văzut o maică care n-are nicio legătură cu BOR, se numeşte Maica Ecaterina de la Ierusalim. În mod firesc o maică stă într-o mănăstire. Or, dânsa stă în Bucureşti, e foarte activă în toate aceste dezbateri, oferă presei ceea ce are nevoie, anume senzaţionalul de factură îndoielnică. Maica Ecaterina: Efectiv, îmi displace total să vin şi să vorbesc despre asta pentru că e ca şi cum o simt ca acuzare. Dar nu e o acuzare, e o realitate. Da, stimaţi telespectatori, sunt o biată păcătoasă, cei ce aţi mai citit din cărţile mele, ştiţi din ce iad am ieşit, şi cu ce minunăţii m-a binecuvântat Domnul la Ierusalim, acolo am locuit 16 ani, de 2 ani de zile sufăr de osteoporoză la genunchi şi la şold, încerc să mă tratez atât aici, cât şi în Israel. Iarna asta m-a prins absolut forţat aici, dar situaţia care s-a bulucit aşa ca tăvălugul peste noi… Radu Moraru: Eu am înţeles că n-ar trebui să ieşiţi la TV. Maica Ecaterina: Ce bucuroasă aş fi să mă duc eu la chilie şi să vină în locul meu reprezentanţii BOR să susţină punctele de vedere ale sfinţilor părinţi. De când sunt în România, de când am îndrăznit să pun pe piaţă câteva cărţi din gândirile mele… dacă e să vorbesc, sau să spun sau să scriu, nu o fac decât în lumina sfinţilor părinţi, în tradiţia ortodoxă care a pierit aproape complet din teritoriul românesc… Radu Moraru: Nu aş zice asta, poate e prea mult. Maica Ecaterina: Aproape complet. Domnul Radu Moraru, nu mergeţi prin sate să vedeţi cu ce tristeţe se prepară o supă ultramodernă între tradiţiile ţăranilor de la Burebista îmbinate cu tot felul de aduceri aminte din America, cu tot felul de imposturi satanice şi tot felul de împănări din alte tradiţii şi locaţii cât se poate de idoleşti, în zilele de sărbătoare ortodoxe. M-a speriat această chestie. Radu Moraru: Interesant. Părinte, aţi fost prezent la discuţiile cu autorităţile. Chiar acum o lună şi ceva s-a discutat pe marginea acestui document. N-aţi fost de acord nici atunci, nu sunteţi nici astăzi. De ce nu sunteţi de acord cu aceste documente cu cip, şi doi, dacă credeţi că ar trebui ca maicile şi călugării să stea în mănăstiri? Ioan Sismanian: Dar ei acolo stau. Dar în acelaşi timp ţin foarte bine minte, atunci când durerea e mare, şi când călugărului i se cere să iasă din pustia lui, şi să vină să arate lumii întregi, că durerea e mare… exemplul e minunat, atunci când a fost acea extraordinară manifestare de durere a sfinţilor pustiei, când au ieşit cu icoanele în mână, mărturisind erezia iconoclastă. Ce trebuia să facă călugării? Să stea acolo şi să rabde blasfemia lui Hristos, a chipului lui Dumnezeu? Păi doamne iartă-mă, dacă nu strig eu pietrele vor striga. Problema care se pune aici nu e nici pe departe de ce nu stau în mănăstire, că aşa bine e în mănăstire. Vin aici târându-mă, e greu, e o bucurie nespusă să stai acolo şi să plângi pentru păcatele tale şi ale neamului. Dar atunci când lumea însăşi, şi veţi vedea dumneavoastră acest raport al poziţiei omul de rând, omului laic, când el se frământă şi când el strigă, eu ce să fac? Stau acolo şi-mi văd de ale mele – nu se poate. Radu Moraru: Care e spaima cea mare legată de acest document care pentru unii pare complet inofensiv? Ioan Sismanian: Spaima cea mare nu se vede. Noi plecăm în această înţelegere de la un cuvânt care este un cuvânt în Dumnezeu. Sfânta Evanghelie ne învaţă, atunci când a fost Adam şi când a intervenit acea mare ispită a celui viclean, problema a fost nu atât că el s-a ispitit de poftă, ce gust o să aibă, ce savoare, pentru că şi asta a fost o latură a ispitei, dar marea ispită care o vedem e ispita părerii de sine, a ştiinţei. El a vrut să fie ca Dumnezeu, să fie ştiutor, să înlocuiască pe Dumnezeu. Radu Moraru: Dar astăzi nu e o lume puţin nouă? Nu cred că orice om care vrea să meargă la muncă în Anglia sau în altă ţară, credeţi că el vrea să fie asemeni lui Dumnezeu? Are nevoie de acest document, pentru că acesta e biletul de intrare. Ioan Sismanian: În asta constă marea problemă. Am să vă pun o întrebare tuturor. Avem două clădiri banale, două clădiri frumoase, mari, cu două centrale termice bine puse la punct. Şi doi fochişti. Acum, unul munceşte la un bordel, altul la un spital. Întrebarea este, sunt plătiţi la fel? Ca volum de bani, poate că da. Dar creştineşte vorbind, sunt plătiţi la fel? Radu Moraru: Nu, sursa banilor pentru unul e o sursă păcătoasă, pentru celălalt…. deşi păcătoşi sunt toţi, şi fetele de la bordel, şi şeful de la spital. Ioan Sismanian: Mă refer la ce ne învaţă Domnul, cui slujeşti? Problema nu e fapta în sine, ci scopul ei, sensul ei. Cui slujesc? Eu fac treabă la o centrală, dar e clar că pe mine mă va plăti diavolul acolo, pentru că el e stăpân. Radu Moraru: Credeţi că vom deveni slujitori ai diavolului prin acest document care are cip? Ioan Sismanian: A spus Dumnezeu clar, dă Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Adică dă-i statului treaba lui, banul, dar tu ţine-ţi restul, adică chipul tău, pe care Dumnezeu ţi l-a creat. Ce fac, mă duc până în Italia, Anglia, sau America. Muncesc. Când vin, zic părinte, am greşit, iartă-mă. Dar îmi dai voie să merg şi mâine, că eu ce să fac acum? Rămân copiii nemâncaţi. Radu Moraru: Păcatele până la urmă sunt păcate, dar eu cred că până la urmă oamenii păcătuiesc mult mai grav decât păcatul acestui cip? Ioan Sismanian: Păcatele cele mai grave sunt cele planificate. Că dacă eu … Radu Moraru: În lumea de astăzi planificăm numai păcate. Ioan Sismanian: Aici e problema. Că dacă eu zic că fac un păcăţel mic, şi îl accept, îl fac şi astăzi şi mâine, cum mă mai pocăiesc? Radu Moraru: Da, dar paşaportul e pentru pâine, zic unii, domne, mă duc să fac o pâine. Uitaţi ce spune Sfântul Sinod: „a avea un paşaport e un drept şi nu o obligaţie, paşaportul fiind un document eliberat la cerere pentru cei care doresc să călătorească în afara spaţiului Uniunii Europene. Fiecare cetăţean are dreptul de a cunoaşte în mod direct conţinutul datelor personale incluse în noul paşaport electronic care include date biometrice. Grupul european pentru ştiinţă, etică şi noile tehnologii e împotriva implantării în corpul uman a cipului electronic. Întrucât unele persoane au reticenţe faţă de paşapoartele biometrice, se va interveni pe lângă instituţiile statului român cu solicitarea de a se adopta măsurile necesare pentru modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă, paşaport temporal, şi la cazuri când din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice. Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii şi credincioşii să rămână statornici în credinţa în Isus, să sporească în rugăciune şi în fapte bune, vieţuind creştineşte în familie, mănăstire şi societate, fără a răspândi panică şi îngrijorare prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare. Astfel Dumnezeu ne va lumina, ne va apăra de tot răul, ne va ajuta să săvârşim binele.” Maica Ecaterina: E strigător la cer cum poate să fie un lucru trecător o polemică care e aruncată în derizoriu, despre care se vorbeşte de câteva zeci de ani pe întreg globul, despre care s-au scris sute de cărţi, pentru care au murit oameni. Am aici cartea unui ziarist canadian care a fost asasinat, el se numeşte Serge Monaste. Eu nu o am decât editată, ea se cheamă „Naţiunile Unite contra creştinismului”. Ideea e în felul următor: e speculativ pentru noi să aruncăm în eter şi în undele televizoarelor nişte cuvinte cu care să jonglăm pe o temă care se discută pe câteva sute de ani, dacă nu chiar mii. Cum putem să venim cu toate dovezile? Că de fiecare seară când mai urmează un telefon, eu încerc să mă gândesc, Doamne, în momentul acesta ce cuvânt să spun, ce argument să aduc din miile de filme, de cărţi, de lucruri adevărate, atunci…? Radu Moraru: Dar cum discernem adevărul de speculaţii? Că asemenea cărţi care s-au vândut în milioane de exemplare au mizat pe speculaţii tocmai pentru a se vinde. Maica Ecaterina: Dacă ele corespund cu sfinţii părinţi care au scris cărţi. Am aici o carte, „Stareţii despre vremurile din urmă”, în care sunt adunate zeci şi sute de texte ale sfinţilor părinţi de la 1400 până în zilele noastre, ultimul fiind, să zicem, părintele Serafim Roze, despre care toată lumea ştie că e propus pentru a fi canonizat, care spune următorul lucru… dânsul a murit în 1982. A trăit în America. A fost un convertit din protestantism la ortodoxie adevărată. A fost un luptător. În America zilelor noastre, care era plină de căderi şi aşa mai departe. El spune aşa: „Acum e mai târziu decât ni se pare. Apocalipsa se desfăşoară deja”. În bibliotecile din România cărţile lui Serafim Roze stau la prim rang, se vând cu sute de mii. Am dat doar un exemplu, sunt zeci… Radu Moraru: Spuneţi că tot ceea ce spuneţi, vorbiţi cu cuvintele sfinţilor părinţi? Maica Ecaterina: Absolut. Radu Moraru: Părinte, sunteţi la aceeaşi mănăstire cu părintele Iustin Pârvu. A mai spus ceva zilele acestea legat de aceste paşapoarte biometrice? Ioan Sismanian: Rugaţi-l. Atât. Pentru că asta înseamnă un singur lucru. Înseamnă ca omul prin rugăciunea aceasta să îşi poată descoperi depărtarea lui de Dumnezeu. Pentru că v-am spus, raportându-te corect la Evanghelie, aţi spus dumneavoastră, vezi din toate… mii de păcate. Un budist trăieşte după budismul lui, un hinduist e foarte strict, un mahomedan e la fel de strict… Maica Ecaterina: Atât de stricţi, încât dacă tu, ca şi creştin, în zilele de Ramadan, când se posteşte, îndrăzneşti să mănânci în faţa lui, el te atenţionează şi îţi face observaţie. Radu Moraru: Vreţi să spuneţi că noi ca ortodocşi cedăm…? Victor Roncea: Poate ar trebui să amintiţi şi despre evreii ortodocşi care i-au bătut cu pietre pe homosexuali la marşul din Ierusalim. Maica Ecaterina: Absolut. În Ierusalim trebuia să aibă loc zeci de marşuri, nu o dată. Radu Moraru: Aici nu e un exemplu. Eu sunt creştin ortodox, sunt tolerant, nu pot să arunc cu pietre. Maica Ecaterina: Sunt de acord. Ei sunt ultrareligioşi. Ioan Sismanian: Noi arătam ce înseamnă un om cu adevărat strict. Dar eu nu mă refer la asta, mă refer să mi dau seama de măsura păcatelor mele. Evanghelia înseamnă să ierţi, să rabzi, lucrurile sunt complexe. Radu Moraru: E adevărat, dar tot nu cred că până la urmă acest paşaport nu e nici cu cod de bare… dacă eram cu toţii amprentaţi, ni se băga dispozitivul ăla ca în lagărele naziste, şi fiecare, în loc să te mai strige Radu Moraru, te striga după numere… Victor Roncea: Domnul Radu Moraru, am un cadou din partea domnului Călin Popescu Tăriceanu pentru dumneavoastră. Radu Moraru: „Dispozitiv medical implantabile active”. Victor Roncea: Deci s-a dat şi această hotărâre pentru dispozitive implantabile pentru VeriChip, de care vorbeam ieri-seară. Radu Moraru: Medicale. Victor Roncea: Da, într-o primă fază. Dar citiţi instrucţiunile. Radu Moraru: „Orice instrument, aparat, echipament, software, material sau alt articol, utilizate separat sau în combinaţie împreună cu orice accesorii şi orice software făcut de fabricant pentru a fi utilizat în mod specific pentru diagnosticare şi/sau în scop terapeutic, şi necesar funcţionării corespunzătoare a dispozitivului medical destinat de către fabricant să fie folosit pentru om în scop de: diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament a unei leziuni, sau unui handicap, investigare, înlocuire sau modificare a anatomiei sau unui proces fiziologic, control al concepţiei.” Victor Roncea: Monitorizare. Ioan Sismanian: Vă pun o întrebare. Dacă, de exemplu, eu sunt potenţial bolnav psihic, mi se pune asta ca să vadă cum sunt eu? Victor Roncea: Dar Radu Moraru s-a oprit într-un punct foarte sensibil. Control al concepţiei. Deci aşa vor ajunge aceste cipuri foarte uşor în mâinile femeilor care vor dori să îşi controleze contracepţia. Deci în mâinile celor care nu sunt neapărat internaţi în spital. Şi încet-încet vor fi transferate şi altora. Deci e un prim pas, aşa cum sunt şi paşapoartele biometrice. Radu Moraru: Astăzi vorbeam cu mai mulţi cunoscuţi care spuneau că nu avem nicio şansă, evident că destinaţia finală e implantarea cipului. Ei vedeau chiar în următorii 5-10 ani introducerea acestui cip. Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, ştiţi de ce a izbucnit toată povestea asta? Pentru că părintele Iustin a dat un comunicat pe care atât BOR şi Patriarhia Română, cât şi restul lumii l-au considerat anacronic, incendiar, nelalocul lui, pentru că în final făcea apel către toţi creştinii care au citit Evanghelia, care au ajuns la concluzia că suntem uşor către anii apocaliptici, să pornească la o luptă interioară pentru a se debarasa de patimi, de păcate. De gândire rea, de răutăţi… Radu Moraru: Adică sugeraţi că nu ne-ar strica puţină renunţare la viaţă… adică să renunţăm la paşaportul acesta, la cardul bancar…? Maica Ecaterina: În momentul în care 666, după tonele de materiale pe care o să vi le pun la dispoziţie cu toată dragostea, filme, documentare, din toate colţurile lumii, pe toate limbile, în toate colţurile lumii s-a discutat asta, ei, în clipa în care eu am dat cu ochii de aceste lucruri, am înţeles că există faţă de Sfânta Treime care a creat cerul, pământul, globul pământesc şi tot Universul, şi tot ce există, o luptă extraordinară din partea Satanei de a suprapune peste Sfânta Treime o altă treime. Şi acea treime e 666. Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că ar trebui ca tehnologia să se oprească la un moment dat. Adică e prea multă tehnologie cu aceste implanturi? Maica Ecaterina: Oricum e prea multă tehnologie. Radu Moraru: Pe de altă parte, tehnologia asta, numită televiziune, e un implant mai periculos? Maica Ecaterina: Categoric. Radu Moraru: Şi atunci în mod normal trebuia să ne opunem propagării mass-media. Victor Roncea: Sunt mişcări care avertizează asupra riscurilor, mai ales asupra copiilor, de vizionare excesivă a televiziunii. Radu Moraru: Televiziunea poate să fie şi bună, important e în mâinile cui se află această armă? Important e în mâinile cui se află paşapoartele biometrice, pentru că cineva spune că paşaportul emite într-adevăr la o distanţă mică, ca şi telefonul mobil de altfel, însă receptorii vor avea putere mare de recepţie. O întrebare pentru specialişti, dacă antenuţa emite la 10 cm, pot fi puşi receptori pe blocuri care să recepţioneze până la nivel de milimetru, ce emite acel paşaport? Maica Ecaterina: Eu vin din Israel unde s-a discutat tema asta că există o tehnologie în care din imediata apropiere, nu s-a spus de unde. Dar şi din satelit, se poate citi până la nivelul de 150 de metri la distanţă de om. Victor Roncea: Din punct de vedere medical se mai ridică o problemă. Am vorbit zilele trecute despre un studiu care arată că în procent de 10% animalele care au fost implantate pentru testare cu acest cip au făcut cancer. Dacă această tehnologie se bazează pe acelaşi principiu, RFID, cine ne garantează nouă că acest cip nu ne va afecta sănătatea? Ce m-a deranjat foarte tare la Patriarhia Română, e că părintele Constantin Stoica s-a transformat practic în purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne. În momentul în care ne-a dat exact aceeaşi explicaţie pe care o dă MAI, că paşaportul e un drept, nu o obligaţie. Păi despre ce vorbim aici? Ordonanţa de Urgenţă 184 pe 2008 prevede ca din 2011 să avem cu toţii cărţi de identitate cu cip biometric. Acelea sunt un drept sau o obligaţie? Ce vom face cu cărţile de identitate care sunt obligatorii? Maica Ecaterina: Domnul comisar-şef care a fost invitat înainte, ne-a confirmat că până în 2011 vom avea buletine… Radu Moraru: Deci în 2011 vom avea şi buletine şi permise. Maica Ecaterina: Şi de ce dânsul n-a recunoscut? Radu Moraru: A zis că e un alt subiect, nu se poate pronunţa. Am spus-o şi eu, noi ştim clar, odată paşaportul introdus, pasul 2 va fi buletinul, pasul 3 permisul auto, clar. Ioan Sismanian: Dacă o întreprindere cere paşapoarte de serviciu, alea cum sunt, tot la alegere? Radu Moraru: Nu. Maica Ecaterina: Pentru că eu am problema asta, eu am şi permis de conducere, am şi paşaport obligatoriu. Radu Moraru: Şi grecii, şi sârbii au aceste paşapoarte, şi din păcate pentru cei care nu vor asemenea cipuri, toţi cei cu care am vorbit astăzi mi-au dat nişte asigurări ferme că orice am face, ele vor fi. Victor Roncea: Nu e chiar aşa, poate Dumnezeu sau Diavolul, cineva a ales România ca piatră de încercare. De ce spun asta? Pentru că în ţările din ortodoxia răsăriteană, noi suntem ţara cu cei mai mulţi ortodocşi, practic. Poate pentru noi e această misiune să dăm înapoi o lege strâmbă făcută de Uniunea Europeană şi impusă de Statele Unite… e impusă, comisarul care a stat aici v-a minţit când a spus că nu e impusă. Radu Moraru: Deocamdată nu ştiu dacă sunt documente în care se vorbeşte de impunere. Victor Roncea: Luaţi scrisoarea dată de chestorul de Poliţie către patriarh. E, în răspunsul dânsului se afirmă din prima frază faptul că în cadrul programului Visa Waiver în care ne-am încadrat suntem obligaţi să impunem cip biometric. Radu Moraru: Dar România nu prea s-a încadrat. Victor Roncea: România e stat suveran, Statele Unite nu pot impune României acest lucru. Maica Ecaterina: Mulţumim Domnului că guvernanţii fură. Pentru că banii se trimit de la FMI grămezi pentru acest deziderat. Mereu se anunţă la radio şi la televiziuni sume alocate pentru computerizarea satelor din România, pentru computerizarea instituţiilor, pentru computerizarea spitalelor. De la FMI. Dar până acum nu s-a putut, pentru că s-a tot furat. Radu Moraru: Să fim sinceri, sunt multe avantaje pe care le aduce acest sistem computerizat. Tot ce e computer ne-a adus multe avantaje. Astăzi facem emisiuni ce nu făceam fără telefonul mobil. Şi doar atât vreau să spun, că sunt multe avantaje, sistemul sanitar şi aşa mai departe… deci au cu ce să ne atragă. De ce credeţi însă că până la urmă scopul final e ăla care îl spunea cel din Zeitgeist? De ce credeţi că scopul final e controlul tuturor oamenilor de pe acest pământ? Ioan Sismanian: O să vă spun eu de ce. Acesta a fost răspunsul, pentru că Hristos, care pentru noi înseamnă lumină, viaţă, adevăr, spune asta. Aşa va fi. Şi e şocant pentru noi acum să gândim că un părinte, într-o vreme de demult, aproape 2000 de ani, Sfântul Ioan ne avertizează că atunci va veni problema când nu o să mai poţi cumpăra sau vinde decât cei ce au această pecete. Problema nu e acum, pecetea nu e aceasta. Pecetea e o fiarizare a tot ce înseamnă pregătire pentru… Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că acest paşaport e un prim pas pentru a pecetlui toţi oamenii prin acel implant? Ioan Sismanian: Nu e un prim pas, au fost mulţi paşi înainte. Radu Moraru: E destul de logic. Din momentul ce acest cip va putea înlocui 7 documente, carduri bancare, permisul de conducere, buletinul, carnetul de sănătate, şcoli şi aşa mai departe, cu siguranţă vor merge oamenii ca turma să îşi bage acest implant. Ioan Sismanian: O să ai acest implant. Ce folos? Păi folosul e că el nu e numai un deţinător de informaţii, el are şi un efect activ. Victor Roncea: Uitaţi, contracepţia, e prevăzută în HG. Radu Moraru: Ai cipul ăla, şi la un moment dat cineva zice, hai să îi manipulez pe oamenii respectivi. Ioan Sismanian: Eu vă spun un lucru simplu, dacă de exemplu astăzi în mod banal se pun astfel de cipuri pe simplele bagaje… şi bagajul îl pui acolo pe bandă, îi pune cipul, dă-i. Radu Moraru: Şi noi, omenirea, trebuie să fim aceste bagaje pe bandă. Şi banda are grijă şi te duce unde trebuie. Ioan Sismanian: Exact. Numai că eu vreau să spun nu. Radu Moraru: Eu le dau o veste proastă tuturor celor care au asemenea scenarii, invitaţii mei… unul din cei care vine, Ovidiu Bojor, academician, a descoperit reţeta tinereţii fără bătrâneţe şi a spus că el nu va muri niciodată. Nu cred că pot face ăştia cipuri care să reziste atât cât putem noi să rezistăm. Ioan Sismanian: Vin şi cu noi. Radu Moraru: Omul la 70 de ani era pe Himalaya… Victor Roncea: Există şi credinţa. Ioan Sismanian: Vă mai spun ceva interesant. Pentru creştinism nu lungimea vieţii e problema, ci viaţa veşnică. Radu Moraru: Eu cred însă ca un creştin ortodox, că nu mă păcăleşte pe mine acest paşaport biometric. La implant şi la cip, acolo cred că ne ducem uşor în pădure. Maica Ecaterina: Întrebarea este dacă rezistaţi, după ce aţi avut toate bunătăţile la dispoziţie, un studio bun, o bucurie de meserie… Radu Moraru: Astea sunt trecătoare. Maica Ecaterina: Păi da, dar le lăsaţi pe toate deodată în clipa în care vine microcipul în mână? Aici e întrebarea. Radu Moraru: Credeţi că o să-mi pună condiţia, n-ai microcip nu poţi să faci televiziune? Maica Ecaterina: Exact. Radu Moraru: Îi mănânc. Ioan Sismanian: Nu, condiţia o să fie aşa: nu puteţi intra pe uşă. Radu Moraru: Eu înţeleg ce spuneţi. S-ar putea ca într-o bună zi să fii izolat dacă nu ai cip. Ioan Sismanian: Să vă pun o întrebare simplă: acum 10-15 ani, când au apărut cartelele de telefon? Radu Moraru: În România acum vreo 20 de ani. Ioan Sismanian: Uitaţi-vă, a început să spună, să nu poţi cumpăra, să nu poţi vinde, cei care au… Radu Moraru: Card aveţi? Ioan Sismanian: Nu. Radu Moraru: Eu am şi nu-l folosesc, şi vreau să îl dau înapoi. M-am plictisit de băncile astea care… nu vedeţi că nu mai rezistă băncile? Noi rezistăm, nu rezistă băncile. Maica Ecaterina: Trebuie să dispară banul, ca banul să fie inclus în microcip. Radu Moraru: Vă dau o veste bună, încă în România se poate trăi fără card de supermarket, fără card de farmacie… încă. Ioan Sismanian: Dar studenţii au card, că nu se poate altfel, din păcate. Radu Moraru: Au, dar se poate trăi şi fără. Maica Ecaterina: Numai două minute vreau să citesc un lucru, referitor la acuzaţiile sau intenţiile de acuzaţii, sau cuvintele răstălmăcite despre care s-a discutat în legătură cu numele meu. Eu nu vorbesc de la mine niciodată, vorbesc din cuvintele sfinţilor părinţi. Şi cuvântul spune aşa, fericitul Teodoret povesteşte despre Alfa Afrat, din Pustia Siriei, şi zice aşa: Împăratul cel de tot nebun, Valence, l-a văzut odată când mergea la locul exerciţii ostăşeşti, că acolo se adunau cinstitorii Treimii. În timp ce umbla pe malul râului, cineva l-a arătat împăratului care privea din patul său, şi acesta l-a întrebat încotro merge cu atâta grabă? Răspunzând el că merge să se roage pentru lume, pentru împărăţie, împăratul l-a întrebat din nou: „Şi de ce, dacă ai făcut făgăduinţele călugăreşti, umbli aşa fără frică prin piaţă, părăsind liniştirea chiliei?” La care Afrat răspunde: „Spune-mi împărate, dacă aş fi fost o fecioară care stă închisă în iatac şi aş fi văzut că cineva dă foc casei tatălui meu, ce m-ai fi sfătuit să fac la vederea casei în flăcări? Să stau înăuntru şi să trec cu vederea pârjolul? Întrucât după sfatul pe care l-ai fi dat unei fecioare închise în iatac, sunt silit să fac şi eu, care am făcut făgăduinţele călugăreşti. Iar de mă mustri că las liniştea, mustră-te mai degrabă pe tine care dai foc casei lui Dumnezeu şi mă sileşti pe mine să îl sting. ” Ioan Sismanian: Un cuvânt din Evanghelie spune aşa: „Ieşiţi, osebiţi-vă, zice Domnul, de ce e necurat nu vă atingeţi, şi eu vă voi primi pe voi. Şi vă voi fi vouă Tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice”, zice Domnul. Maica Ecaterina: Şi nu uitaţi că suntem popor creştin de 2000 de ani. Victor Roncea: Şi eu aş vrea să spun că din punct de vedere al unui jurnalist, trebuie să ne dăm seama că e şi o măsură de impunere a unui stat poliţienesc şi trebuie să ne apărăm libertatea câştigată. ORA: 20:00 DATA: 26-02-2009 EMISIUNEA: NAŞUL Cu multumiri pentru postul B1TV si Monitoring Media
Scandalul spionului bulgar, Zikolov Petăr Marinov, arestat luni la Bucureşti pentru spionaj a dus ieri la extrădarea ataşatului militar al Ambasadei Ucrainei, riscând astfel să tensioneze relaţiile diplomatice cu această ţară, aflată în negocieri avansate pentru accederea în NATO. Autorităţile noastre nu au confirmat oficial informaţia extrădării diplomatului ucrainean, însă acest lucru este aşteptat să fie făcut public abia astăzi de Ministerul de Externe. În schimb, SRI a confirmat faptul că bulgarul este agent al unui serviciu secret străin, fiind monitorizat în ultimii trei ani de direcţia de constraspionaj.Traseul afacerilor bulgarului în România, din ultimii trei ani, se intersectează, în mod surprinzător, cu asociaţii unor importanţi oameni de afaceri locali, cu legături la vârf în masoneria română. Ceea ce poate să arate fie că bulgarul este membru al masoneriei, fie că el avea drept ţintă şi penetrarea acestei organizaţii. Zikolov face afaceri în România de opt ani, după ce un timp a făcut parte din ambasada Bulgariei de la Bucureşti. Spionul bulgar vindea rahat la Bucureşti De trei ani este, Zikolov este şi reprezentantul, în ţara noastră al companiei Citron Ltd, o fabrică de dulciuri din Bulgaria. Produsele companiei Citron (napolitane, rahat, turtă dulce, mini prăjituri) sunt distribuite prin două companii: Citron International SRL Constanţa şi Domino International Impex Voluntari, ambele firme fiind înfiinţate în acelaşi an – 2005. În prima firmă, Zikolov apare ca asociat cu un alt cetăţean bulgar, Sadula Aziz, dar şi cu românul Gabriel Mirică. În cea de-a doua a figurat până recent, doar Gabriel Mirică, alături de Alisa Lăzărescu.Partenerul lui Zikolov din Citron, Gabriel Mirică, şi-a cesionat, anul trecut, partea sa din afacerea Domino către Bogdan Lăzărescu. Firma din Ilfov îşi are sediul în casa Aureliei Cacuci, rudă cu Bogdan şi Alisa Lăzărescu. Aurelia Cacuci şi rudele sale apar, în mai multe firme, ca asociaţi ai omului de afaceri Florin Burculescu, care controlează grupul de firme BFA. Grupul BFA a anunţat, recent, că intenţionează să producă mărci private de mezeluri şi brânzeturi în Bulgaria pe care apoi să le comercializeze apoi în România. Florin Burculescu este asociat într-o firmă din grupul BFA chiar cu şeful masoneriei române, Eugen Ovidiu Chirovici.Alt nume important al masoneriei române, George Radu Serafim (contracandidatul lui Eugen Ovidiu Chirovici la ultimele alegeri pentru funcţia de Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România, din 2006) apare şi el ca asociat, într-o altă firmă, cu Florin Burculescu, Aurelia Cacuci, Alisa Lăzărescu, şi Doru Surducan (alt nume vehiculat ca fiind membru al MLNR). • Sofia neagă Oficialii de la Sofia au anunţat ieri că Petăr Marinov Zikolov nu lucrează pentru nicio instituţie oficială din Bulgaria.Potrivit documentelor prezentate de procurori în instanţă subofiţerul român, Floricel Achim, i-ar fi vândut lui Marinov Zikolov timp de aproape opt ani, adică din 2001, documente secrete de stat, pe care le-a copiat cu un memory-stick dintr-un computer de la serviciu. La percheziţia efectuată la domiciliul celor doi acuzaţi s-au găsit dosare ale armatei dar şi suportul de memorie extrase de subofiţerul român.
Şeful statului a participat astăzi, 4 martie a.c., la inaugurarea Fundaţiei Internaţionale pentru Marea Neagră şi Marea Caspică, desfăşurată la Cercul Militar Naţional.
Vă prezentăm, în continuare, textul integral al declaraţiei de presă susţinute cu această ocazie:
„Buna ziua! Bine v-am găsit! Aş vrea să încep prin a felicita membrii fondatori ai acestei fundaţii. Foarte mulţi se pot înteba de ce, când sunt atâtea organisme la Marea Neagră şi la Marea Caspică, în care toate ţările sunt parte, într-un fel sau altul, mai este nevoie şi de o fundaţie.
Vă pot spune că ideea a pornit acum mai bine de un an, cu ocazia unei întâlniri pe care am avut-o cu preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev, despre rigiditatea structurilor politice în care noi discutăm problematica legată de Marea Neagră, Marea Caspică, de alternative energetice, de probleme de dezvoltare a democraţiei, mediu, ş.a.m.d. Concluzia discuţiei a fost că trebuie implicată mult mai mult societatea civilă.
Este nevoie să se cunoască între ei profesorii universitari, este nevoie să se cunoască inginerii între ei, este nevoie să se cunoască oamenii care au ca principal obiect de activitate energia, şi nu în cele din urmă, este nevoie ca oamenii simpli să se cunoască între ei fără tutela şi controlul rigid la nivel înalt sau la nivel guvernamental. Aceasta a fost ideea în care s-a pornit la crearea acestei fundaţii. Ea va reuşi să rezolve în mod mult mai flexibil apropierea culturală.
Spaţiul este dominat aproape în egală măsură de creştini şi musulmani. Avem culturi total diferite şi suntem lăsaţi de Dumnezeu să trăim împreună, suntem educaţi diferit, vedem structural democraţia în mod diferit. Discutând nu numai cu preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev, ci şi cu preşedintele Kazakhstanului şi Turcmenistanului, cu preşedintele Moldovei, cu preşedintele Turciei şi cu preşedintele Ucrainei, am ajuns la concluzia că avem nevoie poate, de un alt tip de comunicare, de un alt tip de abordare a problemelor regiunii. Şi o să vă dau un exemplu care poate zgârie. Pentru mine, ca dealtfel şi pentru alţi şefi de stat a devenit foarte clar că respectând standardele democratice nu putem aplica tuturor o reţetă standard. Este clar că diferenţele culturale ne fac să avem abordări oarecum diferite. Sigur că este dificil pentru un om politic, un şef de stat să spună aceste lucruri într-un mediu rigid dar am convingerea că oamenii obişnuiţi, oamenii de cultură o pot face în cadrul unei fundaţii.
Am convingerea că probleme cum ar fi spre exemplu problema energiei, pot fi discutate mult mai aplicat decât în rigiditatea structurilor politice care, de foarte multe ori, generează abordare politică în loc să genereze abordare prioritară şi pragmatică. Am convingerea că oamenii importanţi dar care nu sunt neaparat oameni politici, vor pune mult mai puţin conţinut politic în nevoia găsirii de soluţii alternative la mişcarea energiei în regiune, cum la fel am convingerea că problemele de mediu pot fi mult mai bine şi mai deschis tratate între oameni de ştiinţă, oameni obişnuiţi, directori de companii ş.a.m.d. Acesta este până la urmă rostul creării acestei fundaţii: ieşirea din rigiditatea politicului, ieşirea din angajamentul regional gestionat strict din interese ale politicului.
Sigur, mă onorează propunerea de a fi alături de preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev, copreşedinte de onoare al acestei fundaţii, cel puţin în această fază. O să fiu în acelaşi timp sincer spunându-vă că, poate este mai bine să ne lăsaţi să susţinem din spate această fundaţie, decât să ne căţăraţi în vârful ei, căci suntem căţăraţi în toate organizaţiile la vârf ca şefi se stat. Voi discuta şi cu preşedintele Ilham Aliev şi vom lua o decizie împreună, nu vă pot da o confirmare acum. Dacă preşedintele Aliev va considera că este oportun acest lucru vi-l vom comunica.
Îmi aduc aminte anul trecut cât eram de lipsiţi de instrumente eficiente în a analiza rapid şi a decide ce e de făcut într-un moment în care, dintr-o dată, atmonsfera devenea din nou foarte fierbinte la Marea Neagră, evenimentele din Georgia. Atunci a fost momentul care a confirmat încă o dată cât de important este ca societatea civilă, oameni de influenţă, oameni de cultură, să fie implicaţi în a discuta şi a propune oamenilor politici soluţii pentru regiune. De ce Marea Neagră – Marea Caspică? Sunt atât de apropiate încât trebuie tratate ca o regiune extrem de importantă, nu poţi să tragi o linie în momentul de faţă între Marea Neagră şi Marea Caspică. Dacă privim doar politic cât este de important, şi nu numai politic, coridorul Azerbaidjan -Georgia.
De regulă toţi am vorbit foarte mult de Georgia, mai ales după evenimentele de anul trecut dar în mod egal Azerbaidjan sau Georgia costituie un singur pod de transfer al resurselor energetice către Marea Neagră dacă privim lucrurile strict din acest punct de vedere. Eu cred că interdependenţa în proiectele viitoare între ţările riverane Mării Caspice şi Marii Negre este atât de mare încât suntem obligaţi să antrenăm şi alte resurse decât cele politice pentru că, trebuie să recunoaştem, resursa politică de o perioadă bună de timp, nu reuşeşte să împingă eficient lucrurile înainte. Şi nu reuşeşte exact din cauza constrângerilor generate de statultul omului politic. Am multă încredere în capacitatea oamenilor valoroşi din această regiune de a fi împreună şi de a genera soluţii, de a genera idei, de a genera prietenie, de a genera dezvoltare, de a genera cunoaştere între popoare.
Avem nevoie să ne cunoaştem şi o să vă spun fără niciun fel de ironie sau răutate: În interiorul Uniunii Europene până când România şi Bulgaria au intrat în această structură Marea Neagră era un subiect foarte difuz şi de multe ori aveam impresia că vorbesc în van despre riscurile de la Marea Neagră, despre conflictele îngheţate, despre soluţii energetice alternative, despre nevoia de programe de mediu pentru această regiune, despre nevoia de a îmbina culturi pentru că asta este această regiune: este o regiune în care o sută de milioane de oamenii trăiesc şi trebuie să trăiască în pace, în libertate, în prosperitate cu aspiraţii către un viitor bun deşi au culturi atât de diferite.
Toate aceste lucruri au devenit pregnante pentru Uniunea Europeană şi am reuşit să facem ca un document care se numeşte “Sinergia Mării Negre” să devină o realitate a dimensiunii estice a Uniunii Europene, sigur că nu-i suficient, sigur că o astfel de fundaţie poate fi parteneriat între societatea civilă şi politic. Eu am convingerea că acestă fundaţie îşi va proba eficienţa, îşi va proba capacitatea de a ţine împreună creştini şi musulmani, de a ţine împreună oameni cu culturi diferite. De a ţine împreună oameni legaţi de interesul economic pentru că astăzi nimic din ce se întâmplă în regiune, într-o ţară din regiune, nu este fără urmări pentru celelalte.
Vă mulţumesc mult celor care aţi avut forţa să vă constituiţi într-o fundaţie, mulţumesc corpului diplomatic care a participat la acest eveniment, mulţumesc tuturor celor care, din interes sau din curiozitate, au fost astăzi împreună cu noi să marcăm un moment care mie mi se pare extrem de important.
Doresc succes tuturor oamenilor care, prin activitatea lor vor face ca acestă fundaţie să devină o fundaţie de prestigiu pentru regiune. Şi nu numai o fundaţie de prestigiu dar o fundaţie eficientă, în care ONG-urile să fie buni parteneri, în care fiecare om care are de spus ceva despre regiune să fie luat în consideraţie.
Autorul scrisorii de mai jos catre Civic Media este Chestorul de poliţie Sime Aurel-Vasile, acelasi care i s-a adresat cu explicatii si PF Daniel in vederea “lamuririi” Sinodului. In aceasta scrisoare oficial a MAI, Chestorul recunoaste practic ca Romania nu mai are suvernatitate in fata SUA. Astfel, el scrie: “În anul 2002, în cadrul programului US-VISIT, S.U.A. a promulgat documentul de securizare a frontierelor „Enganced Border Security Act”, prin care cele 27 de naţiuni incluse în programul Visa Waiver erau obligate ca, până la data de 26.10.2004 (ulterior amânat pentru 2006), să introducă paşapoarte ce vor permite stocarea de date biometrice conform standardelor ICAO (International Civil Aviation Organisation), organizaţia desemnată să elaboreze în acest sens documentele de referinţă (ICAO Document 9303). Instrucţiunile elaborate în acest sens impun introducerea în paşaport a unui microprocesor (cip RFID) care să permită stocarea şi comunicarea de date, până în prezent, acest document reprezentând standardul în domeniu.” Or, Romania nu are cum sa fie obligata fata de nici un alt stat al lumii, chiar daca se numeste SUA; cel mult fata de Uniunea Europeana, ceea ce nu era cazul, nici in 2002, nici acum, pentru ca avem in discutie programul US-VISIT!
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR DIRECŢIA GENERALĂ DE PAŞAPOARTE Exemplar nr. 1 Nr. 3622130 Bucuresti
Domnului Victor Roncea, preşedinte fondator Civic Media
Urmare memoriului dumneavoastră referitor la introducerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, adresat Guvernului României unde a fost înregistrat cu numărul 17/1225/04.02.2009 şi transmis Direcţiei Generale de Paşapoarte spre soluţionare conform competenţelor specifice, în temeiul O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, vă comunicăm următoarele: În conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţia României, revizuită, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Astfel, punerea în circulaţie a paşaportului electronic constituie o obligaţie asumată de România potrivit calităţii sale de stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 385/29.12.2004 şi ale Deciziei Comisiei nr. C(2005)409 pentru stabilirea specificaţiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre, completată de Decizia Comisiei nr.C(2006)2909. În acest sens, prin H.G. 557/26.04.2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 376/02.05.2006, s-au definit paşaportul electronic şi datele biometrice ce urmează a fi introduse în cuprinsul acestuia şi s-au stabilit forma şi conţinutul paşaportului electronic şi data de 1 ianuarie 2007 ca dată de punere în circulaţie a acestui document de călătorie în România. Însă, din considerente obiective, determinate de necesitatea respectării procedurilor legale privind achiziţiile publice, această dată a fost prorogată prin acte normative succesive, cel din urmă – H.G. 571/28.05.2008- stabilind ca aceasta să fie 31 decembrie 2008. Acesta a constituit termenul limită de punere în circulaţie a documentelor de călătorie electronice, întrucât România fusese notificată cu privire la declanşarea procedurii necontencioase, premergătoare acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene. Prin H.G. nr. 1566/25.11.2008 pentru modificarea şi completarea H.G. 557/2006 s-a avut în vedere cuprinderea, în cadrul aceluiaşi act normativ, a reglementărilor care vizează forma şi conţinutul paşapoartelor diplomatice, de serviciu şi simple, a paşapoartelor pentru persoana fără cetăţenie, respectiv a documentelor de călătorie ce se eliberează refugiaţilor recunoscuţi în baza Convenţiei de la Geneva din 28 iulie 1951 ori persoanelor care au obţinut protecţie subsidiară conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, întrucât toate aceste documente vor fi produse ca paşapoarte electronice. Totodată, actul normativ vizează şi actualizarea specificaţiilor tehnice pentru documentele amintite, având în vedere că acestea urmau să fie produse de Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A. (potrivit delegării date de O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie) şi că rubricaţia, caracteristicile, numărul şi tipul elementelor de siguranţă trebuie să respecte prevederile Regulamentului (CE) nr. 2252/2004 şi ale Deciziei Comisiei nr. C(2005)409 astfel cum a fost completată de Decizia Comisiei nr. C(2006)2909. Precizăm, de asemenea, că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) 2252/2004, datele biometrice ale persoanei pot fi utilizate doar pentru verificarea autenticităţii documentului şi a identităţii titularului pe baza elementelor comparabile direct. Acest lucru reiese explicit şi din cuprinsul Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, astfel cum a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 207/2008, care în Secţiunea 11 denumită „Stocarea datelor persoanei” stabileşte fără echivoc datele biometrice care se includ în paşapoartele electronice: „imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete” (art. 7). Aceste prevederi reprezintă garanţii legale pentru cei vizaţi, cu privire la prelucrarea datelor personale – prin stabilirea clară a unui scop şi a datelor biometrice incluse, – astfel ca prelucrarea să nu se realizeze în mod arbitrar. De altfel, ca o garanţie suplimentară faţă de cele enumerate mai-sus, în proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aflat în curs de elaborare, este prevăzută posibilitatea ca, la ridicarea paşaportului simplu electronic de la sediul serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, titularul să poată solicita verificarea datelor înscrise în mediul de stocare electronică. Este de menţionat şi faptul că solicitarea eliberării unui paşaport simplu electronic este un drept, şi nu o obligaţie, eliberându-se la cerere; în acest sens, precizăm că în cuprinsul Legii nr. 248/2005 este prevăzută şi posibilitatea eliberării, în anumite situaţii, a unui paşaport simplu temporar, document care nu conţine date biometrice şi pe baza căruia se poate, de asemenea, călători în străinătate, asigurându-se, în acest mod, respectarea dispoziţiilor art. 23 şi 29 din Constituţia României. Precizăm, totodată, că autorităţile competente care nu sunt dotate cu echipamentele tehnice necesare eliberării paşapoartelor electronice, vor primi şi soluţiona în continuare cereri pentru eliberarea paşapoartelor simple, dar nu mai târziu de data de 1 iulie 2009. Mai mult, după aderarea României la Uniunea Europeană, dispoziţiile art. 61 din Legea nr. 248/2005 stabilesc că „Pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate valabilă constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene.” Referitor la aspectele de natură religioasă invocate în cuprinsul petiţiei dumneavoastră, aducem în atenţie Comunicatul de presă al Patriarhiei Române nr. 21/26 februarie 2009, prin care acest for îşi exprimă poziţia oficială asupra introducerii în circulaţie a paşapoartelor electronice. În concluzie, precizăm că potrivit preambulului Regulamentului (CE) nr. 2252/2004, armonizarea elementelor de securitate şi integrarea elementelor de identificare biometrică reprezintă un pas important către utilizarea unor noi elemente în perspectiva evoluţiilor ulterioare la nivel european care să facă documentul de călătorie mai sigur şi să stabilească o corelaţie mai fiabilă între deţinătorul legal al documentului şi documentul respectiv, cu scopul de a contribui, în mod semnificativ, la asigurarea protecţiei împotriva folosirii frauduloase a acestuia. Cu deosebită stimă,
Urmare solicitării dumneavoastră, vă transmitem următoarele informaţii:
1. Tezaurul României depus la Moscova Problematica Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului război mondial face obiectul de discuţii al Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Această Comisie a fost creată în baza Declaraţiei comune a miniştrilor afacerilor externe român şi rus semnată la 4 iulie 2003, concomitent cu Tratatul politic de bază. Comisia a avut trei sesiuni, prima la Bucureşti, în anul 2004, a doua şi a treia la Moscova, în anul 2005, respectiv, în anul 2006. Ulterior, partea rusă nu a mai dat curs invitaţiilor repetate ale părţii române pentru organizarea unei noi sesiuni a comisiei comune. În cadrul recentelor discuţii bilaterale la nivel de miniştri ai afacerilor externe (februarie 2009), partea română a solicitat sprijinul părţii ruse în vederea impulsionării organizării unei noi sesiuni a acestei comisii în cel mai scurt timp posibil. Până în prezent au fost discutate aspecte privind contextul istoric în care a avut loc depozitarea Tezaurului României la Moscova şi privind perioada imediat următoare (1916-1918), problema aurului Băncii Naţionale a României, probleme de drept internaţional conexe depozitării Tezaurului României la Moscova, elemente legate de dialogul bilateral şi multilateral pe marginea problemei Tezaurului României, precum şi aspecte de natură organizatorică care ţin de funcţionarea Comisiei comune.
2. Acorduri pregătite pentru semnare – Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea economică – Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor – Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea tehnico-militară – Protocolul între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România şi Ministerul Învăţământului şi Cercetării din Federaţia Rusă privind colaborarea în domeniul învăţământului pentru anii 2008-2012 – Acord de colaborare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse În ceea ce priveşte Acordul în domeniul transporturilor maritime, respectiv Acordul privind înfiinţarea şi regulile de funcţionare a institutelor culturale român şi rus, negocierile sunt într-un stadiu avansat, existând perspectiva ca acestea să fie finalizate astfel încât aceste documente să poată fi semnate cu ocazia preconizatei vizite a Preşedintelui României în Federaţia Rusă (subl mea).
Cu stimă, Alin Şerbănescu, Purtător de Cuvânt
PS de la un cititor avizat: Domnul Roncea, ca de obicei MAE pur si simplu dezinformeaza, ca sa nu spun ca minte pur si simplu ! De ce ? Fiindca: 1) De peste 3 ani “problematica Tezaurului” NU mai face obiectul de discutii al Comisiei comune romano – ruse, dovada fiind adresa secretarului Comisiei, din partea rusa, Viktor Ischenko, care l-a anuntat pe prof. Ioan Scurtu, in iunie 2006, ca “partea rusa a decis inchiderea lucrarilor Comisiei”; 2) Comisia respectiva NU A AVUT NICIODATA, CA OBIECT PRINCIPAL DE STUDIU, PROBLEMATICA TEZAURULUI, ci doar “sa se ocupe de studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului romanesc”, adica sa se ocupe,cu prioritate, DE ISTORIA RELATIILOR BILATERALE, dar si,in subsidiar, de problema Tezaurului romanesc; 3) Comisia nu a avut 3 sesiuni, ci doar doua (!), o intalnire pregatitoare si o simpla “intalnire de lucru”, ultima in aprilie 2006; 4) Partea rusa a avertizat de 3 ori partea romana ca respectiva Comisie isi depaseste atributiile si le politizeaza excesiv, dar partea romana nu a tinut cont de observatiile rusilor, drept pentru care rusii au anuntat ca atata timp cat partea romana schimba rolul si obiectivele Comisiei, prefera sa nu mai participe la nici o sesiune; 5) partea rusa a cerut un inventar exact al obiectelor de patrimoniu pe care le mai pretinde partea romana, dar acest inventar nu a fost niciodata comunicat partii ruse; 6) mai sunt cel putin 5 – 6 alte motive pentru care afirm ca MAE minte, dar nu vreau sa acaparez spatiul (si rabdarea) cititorilor dvs. PS personal: Va multumesc si va asigura ca nu cred ca plictisiti pe nimeni cu informatii bune, asa ca va mai asteptam cu astfel de comentarii avizate.
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor condamnă standardele duble folosite de compania elveţiană Ringier în România
Federaţia Euroapeană a Jurnaliştilor (FEJ), grupul regional al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ) condamnă “standardele duble” folosite de către grupul media elveţian Ringier împotriva jurnaliştilor români.
“Vedem din nou o companie care funcţionează în afara hotarelor ţării din care provine aplicând standarde duble scandaloase,” a declarat secretarul general FEJ Aidan White. “Compania Ringier nu ar aplica niciodată acelaşi tip de comportament în Elveţia, de care se face vinovat în România, unde s-a constatat că-şi înşeală angajaţii în privinţa salariilor care li se cuvin.”
Scandalul a ieşit la suprafaţă când Marius Drăghici, jurnalist la Evenimentul Zilei, cotidianul deţinut de Ringier, a deschis un caz în instanţă pentru discriminare financiară, prin depunerea unei plângeri la Tribunalul Bucureşti pentru hărţuire la locul de muncă, cenzură şi încălcarea drepturilor sale.
Din octombrie 2008, redactorul şef de la Evenimentul Zilei a cenzurat articolele scrise de către Drăghici, inclusiv anchete cu privire la anumiţi demnitari şi articole despre Holocaust. Drept rezultat al plângerii acestuia, în data de 11 februarie 2009, angajatorul i-a redus aproape 70 procente din venit. Afiliatul FEJ din România, MediaSind, a sesizat de asemenea Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Un raport al Ministerului Muncii a confirmat drepturile dlui Marius Drăghici şi a cerut trustului Ringier România SRL să-i plătească salariul integral. Raportul a arătat, de asemenea, că legislaţia muncii cu privire la salariul minim şi sporurile legale a fost încălcată pentru toţi angajaţii Ringier România. Ministerul a obligat Ringier, printr-o adresă oficială, la plata sumelor restante pentru ultimii trei ani.
Pentru mai multe informaţii contactaţi FIJ la +32 2 235 2200 FEJ reprezintă peste 260,000 jurnalişti în 30 de ţări.
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind a luat notă de comunicatul transmis presei în data de 3 martie a.c. de SC Ringier România SRL şi dezaprobă modul în care acest important trust de presă înţelege să soluţioneze un litigiu de muncă. FRJ MediaSind doreşte să facă următoarele precizări:
Ringier România afirmă în comunicat că respectă prevederile legale specifice industriei media în România şi invocă existenţa unui sondaj de opinie intern în care angajaţii săi ar fi declarat că “Ringier este un angajator responsabil” şi “sunt mândru să lucrez la Ringier”.
FRJ MediaSind nu poate să contrazică concluziile sondajului, dar atrage atenţia că el s-ar putea referi la angajaţii Ringier din alte ţări decât România.
Inspecţia Muncii a efectuat un control la Ringier România SRL, control care demonstrează contrariul celor afirmate de companie în comunicat. Astfel, în Anexa nr. 1 la contractul individual de muncă al unor angajaţi ai Evenimentului Zilei s-a introdus art. 3.4 conform căruia “orice beneficii suplimentare prevăzute în contractele naţionale colective de muncă nu vor afecta salariul plătit de către angajator”.
Această prevedere încalcă art. 38 din Codul muncii şi Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, potrivit cărora “salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege este lovită de nulitate”. De asemenea, Raportul confirmă că angajaţii nu şi-au primit sporurile legale prevăzute în CCM la nivel de ramură, cum ar fi sporul de vechime (între 5 şi 25% din salariul brut), sporul de fidelitate, sporul de condiţii deosebite, clauza de mobilitate, spor pentru orele suplimentare etc.
În cazul jurnalistului Marius Drăghici, acestuia nu i s-a asigurat nici cuantumul salariului minim la nivel de ramură mass-media (salariul minim pe economie majorat cu 25% la care se aplică un coeficent de salarizare “2” cuvenit pentru salariaţii care au studii superioare).
Din aceste motive, Inspecţia Muncii a dispus plata tuturor drepturilor cuvenite jurnalistului Marius Drăghici, dar şi pentru toţi angajaţii acestei companii.
Pentru curajul de a-şi cere drepturile în instanţă, jurnalistului Marius Drăghici i s-a reziliat contractul de drepturi de autor, măsură care a diminuat venitul angajatului de la Evenimentul Zilei cu peste 70%.
FRJ Mediasind consideră că nu era necesar ca Inspecţia Muncii să “sublinieze câteva aspecte” privind drepturile salariaţilor din cadrul Ringier pentru ca acestea sa fie aplicate şi respectate. Reamintim faptul că încă de la sfârşitul anului 2008, FRJ MediaSind a încercat să medieze situaţia conflictuală dintre membrul său de sindicat şi Ringier, însă compania nu a dat curs acestui demers, preferând să dialogheze prin intermediul comunicatelor de presă.
Dialogul dintre partenerii sociali este calea prin care se poate evita declanşarea unor conflicte de muncă şi suntem convinşi că, dacă SC Ringier România SRL ar fi dat curs solicitărilor noastre şi ar fi fost deschişi unui dialog real, litigiul Marius Drăghici – Ringier nu ar fi existat.
În ceea ce priveşte cenzura
– Am luat act că prevederile Codului Internaţional de Conduită al Ringier ar cuprinde clauze care interzic această practică şi care garantează independenţa editorială. Solicităm SC Ringier România să facă publice motivele pentru care redactorul şef Vlad Macovei a refuzat să publice următoarele articole, realizate şi semnate de Marius Drăghici:
1. Renunţare cu aprobare
Cu voie de la SRI, SIE şi MIRA:
“Băiatul deştept” Buzăianu are imunitate elveţiană
2. Chestor avere
Avere mare, declaraţie “mică”
Terenul-fantomă din averea unui general de poliţie
3. Reportaj Iran
Iran, dincolo de politică şi islam
4. Iranul, pe două voci
“Crima împotriva evreilor a avut loc în Europa”
5. Ziua Internaţională dedicată memoriei victimelor Holocaustului
O supravieţuitoare din Transnistria vorbeşte la ONU
FRJ MediaSind îşi reafirmă disponibilitatea de dialog pentru a soluţiona pe cale amiabilă litigiul dintre membrul său de sindicat şi SC Ringier România SRL.
Preşedinte FRJ MediaSind, Cristi Godinac
04.03.2009
Nota mea: Am fost cu Marius Draghici in Iran si marturisesc ca, la Consiliul National de Securitate al Republicii Islamice Iran, Marius a reusit sa-l scoata putin din sarite pe Dr. Ali Bagheri, secretarul adjunct al Consiliului (vezi foto). L-a tocat cu niste intrebari din care reiesea ca poate Iranul, care a respins intotdeauna Holocaustul evreilor, l-ar admite, indirect, pentru ca Bagheri sugera ca europenii sunt cei vinovati, nu lumea islamica. “De ce trebuie sa plateasca palestinienii pentru greselile europenilor? Pentru ca, daca va uitati in istorie, in timpul celui de al treilea Reich europenii sunt aceia care au ucis evrei”, spunea dr Bagheri. Vezi o sinteza a discutiei de peste doua ore la ZIUA: “Iranul va fi un pol al lumii”.
Daca ma intrebati pe mine, raspunsul la cenzurarea si incercarea de eliminarea a prea-intrebaretului Marius Draghici, un autentic si redutabil ziarist de investigatii, sta mai degraba in ancheta Cu voie de la SRI, SIE şi MIRA: “Băiatul deştept” Buzăianu are imunitate elveţiană… Sa amintim ca tot Marius a scris la EVZ – Consilier prezidenţial, combinat cu „băieţii deştepţi” ….
Pe de alta parte, Evenimentul a devenit de mult o “centrala” din Reteaua anti-romaneasca formata din Cotidianul (de unde vine ilustrul anonim Vlad Macovei) – EvZ (de unde suntem intoxicati saptamanal cu otrava bichiro-tismaneana) – Adevarul (unde s-au transferat o parte dintre “baietii destepti” din categoria sexy-‘telectualilor nostri)…
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind protestează faţă de acţiunile Trustului de presă Ringier România SRL, deoarece această societate nu a respectat legislaţia muncii. Compania l-a sancţionat financiar pe Marius Drăghici, jurnalist al cotidianului Evenimentul Zilei, deoarece acesta a avut curajul să acţioneze în judecată Ringier România SRL pentru neplata drepturilor salariale, hărţuire la locul de muncă şi cenzură şi pentru că a informat Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului în România (MCA România).
FRJ MediaSind a constatat că angajatul Marius Drăghici a fost constrâns să semneze un act adiţional prin care renunţa la drepturile legale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de Ramură Mass Media. De asemenea, jurnalistului nu i s-au acordat în totalitate salariul minim pe ramură, coeficienţii de ierahizare şi nu i s-au plătit sporurile legale. Luând act de aceste grave abateri de la lege, FRJ MediaSind a sesizat Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale – Inspecţia Muncii.
Inspectorii ITM Bucureşti au finalizat controlul şi au confirmat aspectele sesizate de către FRJ MediaSind. Autoritatea publică competentă a obligat S.C. Ringier România SRL la plata tuturor drepturilor salariale către Marius Drăghici, dar şi către toţi salariaţii publicaţiilor din trustul Ringier, aşa cum rezultă din adresa numărul P100/316/26/02.2009 comunicată de către Inspecţia Muncii.
S.C. Ringier România SRL a fost obligată şi la plata sporurilor de vechime şi de fidelitate, care reprezintă între 5 şi 25% din salariul de bază. “Prin actul de control s-a subliniat că angajatorul are obligaţia să acorde salariaţilor săi cel puţin toate drepturile salariale sau băneşti negociate şi prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Mass Media nr. 993/2006, (aplicabil în conformitate cu actul Adiţional 2/14.08.2008)”, se arată în adresa Inspecţiei Muncii.
De asemenea, inspectorii au constatat că introducerea în Contractul Individual de Muncă al fiecărui salariat a unei clauze de non-concurenţă încalcă dispoziţiile art. 21 din Codul Muncii şi prevederile CCM la Nivel de Ramură Mass-media.
În consecinţă, angajatorul este obligat să plătească salariaţilor săi, conform legii, toate drepturile băneşti pe ultimii trei ani de activitate de la prezentul raport de control.
Din octombrie 2008 şi până în prezent, de când Marius Drăghici a solicitat asistenţa sindicatului, conducerea societăţii a refuzat orice dialog cu FRJ MediaSind şi a ignorat corespondenţa oficială. În aceeaşi perioadă, redactorul-şef al publicaţiei Evenimentul Zilei, Vlad Macovei, i-a refuzat publicarea unor anchete despre înalţi demnitari şi a unor articole despre Holocaust. Din acest motiv, jurnalistul a sesizat şi Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului în România (MCA România).
Din cauză că a avut curajul să acţioneze în judecată Ringier România SRL pentru neplata drepturilor salariale, hărţuire la locul de muncă şi cenzură (Dosar 5217/3/2009 din 11 februarie 2009), la scurt timp compania i-a reziliat contractul de drepturi de autor. Această măsură diminuează cu peste 70% veniturile obţinute de la Evenimentul Zilei.
Marius Drăghici este membru al Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, organizaţie afiliată la Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind. Jurnalistul publică în presa centrală din anul 1998 şi este autor a numeroase anchete despre fapte de corupţie (Ex: licitaţiile din sistemul de sănătate, afacerile cu energie de la stat, afacerile cu terenurile RAPPS, negocierile secrete Gazprom – OMV pentru privatizarea Petrom, etc.) şi interviuri cu personalităţi (dr. Zbigniew Brzezinski, Alain Lamassoure, Serghei Mironov, Vladimir Voronin).
În anul 2007, jurnalistul a pătruns pe teritoriul Republicii Separatiste Transnistrene, asumându-şi riscuri majore, pentru a relata în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei despre Holocaustul din Transnistria – crimele de la Dubăsari. Menţionăm că Evenimentul Zilei a câştigat toate procesele care i-au fost intentate ca urmare a anchetelor semnate de Marius Drăghici.
În concluzie, FRJ MediaSind va susţine interesele membrului său în faţa instanţelor judecătoreşti şi va sesiza Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor pentru a organiza, în comun, acţiuni de protest în România şi în tările unde Ringier AG deţine publicaţii.
Preşedinte FRJ MediaSind,
Cristi Godinac
The Ringier media group has violated the law on labor rights
The Romanian Federation of Journalists (RFJ) MediaSind protests against the actions of the press company Ringier Romania SRL which has violated the law on labor rights. The company financially punished Mr. Marius Draghici, Evenimentul Zilei’s journalist, because he filed a complaint against his employer before the Court of Bucharest (Tribunalul Bucuresti) for workplace harassment, censorship and violation of his rights at work and also informed MCA Romania (Center for Monitorisation and Combating Antisemitism).
RFJ MediaSind also filed a complaint against Ringier Romania SRL before the Ministry of Labor, Family and Social Protection. The union found that the employee was forced to sign an annex to his contract of employment leading to waive the rights arising from the collective labor contract for the media. In addition, the company has not paid the full minimum wage provided by law, or adjustments to the hierarchy and overtime work.
After verifying the facts, the Ministry inspectors have confirmed the points claimed by the RFJ MediaSind. Consequently, the Inspectorate required the company Ringier Romania SRL to pay Mr. Draghici his full salary, but also to all other employees, as specified in the document P100/316/26/02.2009. This settlement should cover of all amounts not paid in the past three years.
The management of the company Ringier Romania SRL has refused any dialogue with MediaSind RFJ.
Since October 2008, the editor Vlad Macovei censored articles written by Marius Draghici. These items include unpublished journalistic investigations into cases involving senior public officials and reports on the Holocaust.
The journalist also informed MCA Romania (Center for Monitorisation and Combating Antisemitism).
Due to a complaint for violation of his work rights, censorship and harassment filed at the Court of Bucharest (Tribunalul Bucuresti, 11 February 2009) by Marius Draghici against his employer, the latter has cut almost 70% of his salary.
Mr. Draghici has worked for eleven years as a journalist for the national media and is a member of RFJ MediaSind. During his career he has conducted several articles on topics of national importance, such as public procurement in the health system, the bidding process of state companies involved in the energy sector (the case of the ‘spoiled children of the energy’), the secret negotiations between OMV and Gazprom for the privatization of Petrom, the case of the properties of the state agency Protocol RAPPS, etc.. He also conducted interviews with national and international personalities such as Dr. Zbigniew Brzezinski, Alain Lamassoure, Serghei Mironov, Vladimir Voronin.
Two years ago, Marius Draghici entered the dangerous territory of the self-proclaimed Separatist Transnistrian Republic, a military dictatorship, to report about the massacre of 18 000 Jews by the Nazi and Romanian gendarmes in Dubăsari in 1941. This article on the Holocaust was first published in his newspaper, the Evenimentul Zilei.
RFJ MediaSind intends to represent the interests of its member before the Court of Bucharest. It also plans to organize events in the other countries where Ringier AG has other media.
President of RFJ MediaSind,
Cristi Godinac
Foto: Marius Draghici (dreapta) cu o echipa de ziaristi romani, in Iran
March 5th, 2009 
VR 
Genial panoul de santier pus de satenii din Marginea, cei care, dusi cu vorba de autoritati, si-au construit un pod singuri. „Santier in lucru. Constructor: Societatea civila. Termen de executie: 1 zi. Data inceperii: 06.02.2009. Data finalizarii: 07.02.2009”.
