SF: Aurul de la Rosia Montană a ajuns să valoreze peste 7 miliarde de dolariDupă 11 ani de la demararea proiectului, trei dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei asteaptă să pună mâna pe aurul din ApuseniCompania canadiană Gabriel Resources este tot mai aproape de momentul începerii lucrărilor de exploatare a zăcămintelor aurifere de la Rosia Montană, valoarea estimată a celor opt milioane de uncii de aur aflate în zăcământ fiind în momentul de faţă de aproximativ 7,2 miliarde de dolari (preţul unei uncii este de 900 de dolari), la care se adaugă valoarea celor peste 1.600 de tone de argint. Nu întâmplător, în acţionariatul companiei canadiene au intrat, cu pachete totale de aproximativ 60%, miliardarii americani John Paulson, Thomas Kaplan si George Soros. În compania Rosia Montană Gold Corporation (RMGC), care ar urma să exploateze zăcămintele aurifere, România deţine 20% din acţiuni, prin intermediul Minvest Deva, ceea ce înseamnă că, teoretic, circa 1,4 miliarde de dolari din valoarea aurului ar reveni ţării noastre. Interesant este că, desi preţul aurului a crescut foarte mult, valoarea investiţiei de la Rosia Montană rămâne aproape constantă: aproximativ 1,5 miliarde de dolari.
Proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a suspendat anul trecut, fără nicio explicaţie, evaluarea EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat să acorde RMGC autorizaţiile de siguranţă a barajelor. De la această decizie a urmat si blocarea sau anularea altor autorizaţii acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanţele din România. Si totusi, în urmă cu câteva zile, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Ministerul Mediului să emită în cel mai scurt timp avizele necesare construirii celor două baraje de la Rosia Montană. Nu stim încă dacă această decizie va fi contestată de Ministerul Mediului, cert este că ea este un semnal clar de deblocare a proiectului. Prezenţa în acţionariatul Gabriel Resources a celor trei miliardari americani, dar si criza economică mondială par să fie de bun augur pentru proiectul de la Rosia Montană, susţinut, de altfel, si de o parte a parlamentarilor Partidului Democrat-Liberal, aflat în momentul de faţă la putere. Interesant este că Fundaţia Soros a cerut de curând desecretizarea contractului de concesiune dintre statul român si Gold Corporation, după modelul desecretizării contractului cu compania Sterling, pentru hidrocarburile din Marea Neagră.
Desecretizare parţială
Compania canadiană Gabriel Resources a intrat în posesia licenţei de explorare a zăcămintelor de la Rosia Montană în urmă cu 11 ani, prin asocierea cu regia Minvest Deva, care deţinea de fapt această licenţă. Asa se si explică procentul de 20% din acţiunile RMGC, deţinut de statul român prin intermediul Minvest. Ulterior, după formarea societăţii mixte si realizarea lucrărilor de explorare si a studiului de fezabilitate, acest contract a devenit un contract de concesiune si exploatare a zăcămintelor, valabil pe o durată de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire. Înainte de a vorbi despre desecretizarea acestui contract, trebuie să precizăm că în cazul Sterling nu s-a desecretizat contractul dintre ANRM (Agenţia Naţională a Resurselor Minerale) si Sterling, ci doar anexa acestui contract, devenită hotărâre de guvern în urmă cu aproximativ trei luni. Prin comparaţie, contractul de concesiune de la Rosia Montană nu va putea fi desecretizat, sau cel puţin nu în totalitate, întrucât legile existente nu permit acest lucru. „În România s-au acordat circa 1.000 de licenţe în ultimii ani. Legea precizează că aceste licenţe au un anumit regim si unele componente din contracte sunt considerate secrete de stat. Este evident că acestea pot fi desecretizate doar dacă se modifică cadrul legislativ“, ne-a de-clarat Dragos Tănase, managing director la RMGC. Exploatarea zăcămintelor de la Rosia Montană mai are o particularitate: statul este acţionar în compania de exploatare si parte la împărţirea profitului, spre deosebire de contractul cu Sterling, unde urmează să încaseze doar redevenţele.
Cum se fac afacerile pe Bursă
Este deja o certitudine că în acţionariatul Gabriel Resources au intrat John Paulson, Thomas Kaplan si George Soros, acesta din urmă fiind acţionar indirect. Interesant este că, în urmă cu doar un an, George Soros era acuzat de conducerea RMGC că ar face presiuni pentru blocarea exploatării de la Rosia Montană. Iată că situaţia actuală schimbă radical lucrurile. John Paulson, administratorul fondului Paulson & Co, a câstigat numai anul trecut 3,7 miliarde de dolari, situându-se de partea opusă curentului subprime si fiind primul pe lista managerilor de top în acest tip de fonduri. Pe locul doi s-a situat nimeni altul decât George Soros, devenit între timp aliat cu John Paulson la Gabriel Resources. Cel de-al treilea miliardar american implicat în compania canadiană este Thomas Kaplan, un fost partener al lui George Soros în compania de minerit Apex Silver, deţinătoarea unor mine de argint din Bolivia. Soros nu este acţionar direct la Gabriel Resources, ci prin intermediul Newmont Mining, care deţi-ne circa 20% din acţiuni, aceasta ocupând poziţia a doua la nivel mondial în rândul companiilor de exploatare a aurului. Facem precizarea că operaţiunea de cumpărare de acţiuni la Gabriel Resources s-a desfăsurat în strânsă legătură cu deciziile Ministerului Mediului de la Bucuresti privind exploatarea de la Rosia Montană, altfel spus, exact în momentul în care aceste decizii au dus la căderea preţului acţiunilor Gabriel Resources (la Bursa din Toronto) de la circa 6 dolari la sub 2 dolari/ acţiune. Nimic nu este întâmplător.
Cine decide?
Attila Korodi, fostul ministru al mediului în perioada în care se făceau achiziţiile de acţiuni la Gabriel Resources, s-a arătat, cel puţin în aparenţă, împotriva proiectului de la Rosia Montană. El a suspendat evaluarea EIM si a refuzat emiterea acordului de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru barajele proiectului Rosia Montană, în ciuda avizării favorabile, de două ori consecutiv, a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor din cadrul Direcţiei Amenajare Bazine Hidrografice. În paralel, în Parlamentul României a fost depus un proiect de lege (ini-ţiatori au fost senatorii Kovacs Eckstein Peter – UDMR si Gheorghe Funar – PRM) care prevedea interzicerea folosirii cianurilor pentru exploatarea zăcămintelor de minerit de aur si argint, lege care, dacă s-ar fi aprobat, bloca în totalitate proiectul de la Rosia Montană. Numai că proiectul de lege a fost respins de Senat si s-a blocat ulterior la Comisia de industrie a Camerei Deputaţilor. Cine credeţi că a votat împotriva proiectului de lege? Reprezentanţii PSD si ai PD-L, care tocmai formează coaliţia ce guvernează azi România. Actualul ministru al mediului, Nicolae Nemirschi, nu prea are loc de întors. El trebuie să ia o decizie clară în privinţa evaluării EIM si a suspendării Comitetului de Analiză Tehnică, în funcţie de care va continua procedura de punere în exploatare a zăcămintelor de la Rosia Montană. Între timp, cei de la Rosia Montană Gold Corporation si-au redus numărul de angajaţi la jumătate (în jur de 250 de oameni), dar au achiziţionat 80% din proprietăţile de la Rosia Montană, pentru a putea trece la faza de exploatare. De asemenea, reprezentanţii companiei susţin că au investit deja circa 400 de milioane de dolari la Rosia Montană, pentru lucrări de explorare, despăgubiri, achiziţii etc. Mai mult, au fost comandate o parte din echipamentele industriale necesare tratării minereului, unele dintre ele fiind deja realizate. Costurile de exploatare ale zăcămintelor aurifere de la Rosia Montană sunt evaluate la circa 1,5 miliarde de dolari.
Ce vrea să spună Soros?
După dezvăluirile din presă privind participarea sa indirectă, prin intermediul fondului Newmont, la Gabriel Resources, George Soros a dat o declaraţie cel puţin ciudată. Desi iniţial a negat faptul că s-a întâlnit cu un reprezentant al companiei canadiene, recunoaste totusi că a avut o asemenea discuţie cu Joel Bell, consultant al Gabriel Resources. Poziţia lui Soros privind proiectul de la Rosia Montană este mult mai atenuată, în sensul că nu se împotriveste realizării lui, ci este pentru o „poziţie constructivă“. În acelasi timp, George Soros se delimitează de acţiunile Fundaţiei lui din România, despre care spune ar acţiona „autonom“. Declaraţia miliardarului american poate avea însă si o „oarecare“ influenţă asupra cotaţiei acţiunilor Gabriel Resources la bursă, după un model deja consacrat de George Soros. Redăm în continuare declaraţia:
„Numele meu a fost menţionat recent în legătură cu proiectul minier din Rosia Montană, România. Pentru a clarifica lucrurile, doresc să declar următoarele: nu am niciun interes financiar în proiectul minier de exploatare a aurului de la Rosia Montană, nici prin firma Gabriel Resources si nici prin intermediul companiei Newmont, si nici nu intenţionez să am vreun asemenea interes în viitor. Precizez că am purtat o conversaţie cu Joel Bell, un reprezentant al companiei Gabriel Resources, în cursul căreia l-am încurajat să caute o soluţie constructivă pentru Rosia Montană, care să vină în întâmpinarea solicitărilor legitime ale oponenţilor proiectului minier. Pe de altă parte, nu am nicio opinie fermă asupra a ceea ce ar fi o soluţie corectă si în niciun caz nu-mi impun părerile personale asupra Fundaţiei Soros România, care are propriul consiliu director si acţionează autonom. Respect activitatea fundaţiei de promovare a transparenţei, bunei guvernări si susţinere a statului de drept“.
Simplă coincidenţă?
Compania canadiană de petrol si gaze Sterling Resources are un acţionar comun cu firma Gabriel Resources, tot din Canada. Fondul canadian de investiţii Sprott Asset Management are participaţii atât la Sterling Resources, cât si la Gabriel Resources. Sprott Asset Management deţine 23,6% din acţiunile Sterling Resources, iar Trapeze Capital are o participaţie de 14,9% din capitalul companiei, potrivit datelor Sterling. Totodată, Sprott Asset Management are acţiuni si la Carpathian Gold, care are ca obiect de activitate extragerea aurului, si are concesiuni în România si Ungaria. Concesiunea din România este situată în Munţii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Rosia Montană.
Zăcăminte sărace, dar profitabile
Se estimează că de la Rosia Montană s-ar putea extrage 330 de tone de aur si peste 1.600 de tone de argint. Aceasta presupune exploatarea aurului în cariere de suprafaţă, anticipându-se extracţia a circa 13-16 milioane de tone de minereu anual, pe o perioadă de 17 ani. Studiile făcute arată că la o tonă de minereu excavat se obţin în jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde de dolari, în condiţiile în care veniturile totale generate vor fi de peste 7 miliarde de dolari. Mai jos prezentăm investiţiile preconizate de Rosia Montană Gold Corporation, în faza iniţială a proiectului, cu precizarea că doar valoarea finală a veniturilor va fi alta, datorită evoluţiei preţului internaţional la aur.
*Investiţie totală 605 milioane dolari
*Investiţii în faza de construcţie 437 milioane dolari
*Investiţii în faza operaţională 123 milioane dolari
*Costuri de operare 1,4 milioane dolari
*Venituri totale 3,2 miliarde dolari
*Costuri totale 2,1 miliarde dolari
February 17th, 2009 
VR 
