Posts Tagged ‘aeronava prezidentiala’

A zburat cu Boeing-ul lui Ceausescu, pe Mig-uri si pe un Tupolev ca cel cazut la Smolensk. Comandorul Nicolae Carligeanu, specialist in securitatea aeronautica: Ancheta va iesi cum vor anchetatorii. Exclusivitate Curentul

Ipoteză controversată în cazul accidentului aviatic de la Smolensk

Scris de Madalin Necsutu

Prăbuşirea aeronavei prezidenţiale poloneze, la finele săptămânii trecute, tragedie care s-a soldat cu 96 de morţi de la cel mai înalt nivel al ierarhiei statului polonez, la o distanţă de 70 de ani de evenimentele de la Katyn, a trezit un real interes la nivel mondial pentru aflarea cauzelor acestui accident. Multe ziare şi televiziuni din întreaga lume au prezentat diverse păreri, ipoteze şi scenarii legate de producerea accidentului. Ziarul „Curentul“ l-a contactat pe comandorul Nicolae Cârligeanu, până în urmă cu câţiva ani specialist în securitatea zborurilor la divizia militară 70 de la Aeroportul Otopeni . Domnia sa ne-a declarat că există o serie de elemente contradictorii care nu sunt conforme cu cele prezentate mass-mediei internaţionale. Câteva dintre acestea ar putea fi legate de limbajul special universal dintre piloţi şi turnurile de control, care nu necesită neapărat cunoaşterea limbii engleze.
De asemenea, distanţa dintre locul producerii accidentului şi pista aerodromului de la Smolensk este suspect de mare, chiar şi în condiţii de vizibilitate redusă din cauza factorilor meteorologici. Comandorul Cårligeanu ne-a mai spus că la fel de incertă este şi explicaţia dată de autorităţi vizavi de raza de circa 2 kilometri pe care au fost împrăştiate resturile avionului, în condiţiile în care s-a afirmat că au fost trei-patru încercări de aterizare. Acest lucru ar fi presupus un consum mare de cherosen, iar din puterea exploziei rezultă că avionul avea în rezervoare destul de mult combustibil, factorul determinant al exploziei. Mai trebuie luate în calcul şi variantele unor bruiaje din satelit ale aparaturii de la bordul unor astfel de avioane, precum şi sistemele de apărare antiaeriană amplasate lângă un astfel de aeroport militar. Vă prezentăm în continuare discuţia avută de ziarul „Curentul“ cu specialistul român în securitatea zborurilor civile şi militare, domnul comandor Nicolae Carligeanu.

Domnule comandor, ce ne puteţi spune despre concluziile preliminare trase vizavi de accidentul aviatic de la Smolensk, care a condus la moartea delegaţiei poloneze? Stau în picioare afirmaţiile autorităţilor ruse?

Ele stau în picioare până se definitivează ancheta, noi nu putem face decât nişte supoziţii, dar ele trebuie să fie cât de cât pertinente în funcţie de context, pentru că acest lucru este cel mai interesant. În primul rând, cine ar putea să intre aici: factorii umani şi cei tehnici. Haideţi să luăm întâi piloţii, care sunt cei mai importanţi, pentru că se spune că ei îşi iau în mâini soarta echipajului şi a pasagerilor. Vorbind de echipaj, trebuie să ţinem cont că este o aeronavă prezidenţială, deci nu este vorba de orice aeronavă. Vârsta piloţilor nu are nicio relevanţa, iar criteriu principal este cel calitativ, deci se face numai pe baza numărului orelor de zbor. De obicei, piloţii unor astfel de aeronave sunt foarte buni pentru că nimeni nu merge pe mâna unora mai puţin experimentaţi. Noi să nu uităm că piloţii de luptă sunt toţi tineri şi sunt cei mai buni piloţi, în special cei militari. Vârsta cea mai bună este cuprinsă între 25 şi 35 de ani. Nu putea fi unul de, să zicem, 50 de ani, cum se obişnuieşte în cursele civile TAROM, spre exemplu. Revenind, pilotul când pleacă în misiune îşi face o pregătire prealabilă foarte bună. El ştie de unde pleacă, cu coordonate cu tot, pe ce aerodrom vrea să ajungă, care este aerodromul de rezervă, condiţiile meteo şi staţiile de radiorelee sau pentru dirijare. Din punctul ăsta de vedere, nu pot exista semne de întrebare. Atunci nu rămâne decât partea tehnică. Să nu omitem, totuşi, că acele condiţii tehnice au favorizat accidentul. Dacă era un timp bun, se putea uita pe parbriz şi ar fi putut să vadă că nu este în zona respectivă. Putea să vadă „ochimetric“ că este departe de pistă, că nu este pe ax şi că nu are înălţimea optimă şi aşa mai departe. Viteza respectivă este una de aterizare, orice avion de genul acela aterizează cu o viteză în jur de 320 de kilometri la oră, poate chiar spre 360. Înălţimea unde se presupune că ar fi trebuit să aterizeze este de 8 metri, deci cât înălţimea pragului de aterizare. Lateralul de 150 de metri este un mare semn de întrebare. Să nu uităm ca aerodromurile militare, dar şi cele civile au şi pistă naturală alături.

(more…)

Ordin: Reaparatiile la Boeing-ul lui Ceausescu, acum al lui Basescu, se executa doar in SUA! Un TABEL inedit cu aeronavele din dotarea Flotilei Speciale descoperit de dr Petre Opris. Aparatul Boeing 707 are acum 36 de ani. Multi inainte?

CEAUŞESCU ŞI REGULILE FLOTILEI 50 AVIAŢIE TRANSPORT

de dr Petre Opris

În anul 1989, existau oameni care se întrebau de ce elicopterul prezidenţial zboară fără să fie înconjurat de motocicliştii Direcţiei a V-a Securitate şi Gardă. Evident, gluma respectivă avea în substrat o doză de cinism. Ce s-ar fi întâmplat dacă o aeronavă prezidenţială, cu Nicolae şi Elena Ceauşescu la bordul acesteia, s-ar fi prăbuşit la un moment dat? Cine era răspunzător de securitatea aeriană a preşedintelui României?

Pentru a răspunde la asemenea întrebări, putem face apel la un document existent în fosta arhivă a Comitetului Central al PCR, pe care îl edităm în continuare. Acesta a fost întocmit la 23 noiembrie 1977, conform indicaţiilor date de Nicolae Ceauşescu în cadrul şedinţei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 21 noiembrie 1977. Printre altele, se poate remarca faptul că toate motoarele aeronavelor din Flotila 50 Aviaţie Transport erau noi şi se înlocuiau în mod automat după consumarea a 60% din resursa garantată, înainte de efectuarea vreunei reparaţii la acestea.

Există şi o coincidenţă întâmplătoare. Documentul respectiv a fost trimis lui Nicolae Ceauşescu la 22 decembrie 1977, de către Ion Stănescu. Toate prevederile enumerate în cadrul acestuia au fost valabile după exact 12 ani, la 22 decembrie 1989, când Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost evacuaţi de pe clădirea Comitetului Central cu ajutorul unui elicopter SA-365 N „Dauphin” din Flotila 50 Aviaţie Transport, pilotat de colonelul Vasile Maluţan.

NOTĂ

privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la aeronavele din dotarea Flotilei 50 Aviaţie Transport

(more…)

Incursiune in aeronava lui Basescu, mostenita de la Ceausescu. De ce ar trebui schimbata de urgenta relicva zburatoare, un Boeing 707 din 1974. FOTO Reportaj

Kilometrii pe care avionul prezidenţial îi are la bord nu-i trădează vârsta (36 ani neîmpliniţi), iar când se întâmplă să mai “parcheze” lângă Air Force One în vreo mare capitală a lumii, face de-a dreptul senzaţie prin comparaţie.

de Daniel BEFU / Gandul

Spre deosebire de avioanele de linie, “aeronava prezidenţială” are congelator încăpător de 60 litri în care se pot pune fructe la rece şi mai ales îngheţată, pat matrimonial cu cadru din duraluminiu învelit cu furnir fals din plastic, iar capacul care se lasă peste toaleta privată a şefului statului e îmbrăcat în piele, ca acesta să poată şedea ca pe un scăunel în timp ce se bărbiereşte în băiţa de 1 m².

În ce priveşte minusurile, lista e lungă. N-are: televiziune în timp real, internet şi telefonie de calitate, sistem antirachetă, duş pentru preşedinte, scaune mobile pentru miniştri, instalaţie de umidificat aerul… Are: niveluri ale zgomotului şi poluării care încalcă toate normele UE şi covoraşe antistatice care în general îşi fac treaba, cu excepţia unuia dintre cei trei preşedinţi postdecembrişti care, mai sensibil fiind, obişnuia să se încarce adesea cu electricitate, încât atunci când apropia mâna de mânerul vreunei uşi din avion se vedea un mic fulger care-l curenta uşor.

Dormitorul zburător

(more…)

Cum a scapat Ceausescu de la moarte in accidentul aviatic din padurea Vnukovo. Istoria Boeingului 707 cu care acum zboara Basescu. Minciunile lui Pacepa. Secretele locotenentului societatii civile Mircea Toma, psihologul pilotilor lui Ceausescu

La 24 mai 1989, generalul-colonel Vasile Milea i-a trimis lui Nicolae Ceauşescu un raport referitor la “executarea reparaţiei medii – controlul D/2 – prevăzută în normele tehnice de exploatare la avionul Boeing 707 YR-ABB din înzestrarea Flotilei 50 Aviaţie Transport”. Cu acel prilej, mi­nis­trul Apărării Na­ţio­nale a propus “tri­­miterea în RF Germania a avionului şi a unui număr de 14 specialişti strict necesari transportului, parti­ci­pă­rii la reparaţii şi recepţia aeronavei, în perioada 18 iunie – 8 iulie 1989”.

de dr. Petre Opriş

De asemenea, generalul Vasile Milea a solicitat aprobarea lui Nicolae Ceauşescu pentru ca generalul-ma­ior Rus Iosif, comandantul Avia­ţiei Militare, să se deplaseze în Re­pu­blica Federală Germania, în perioada 2-8 iulie 1989, pentru a conduce activităţile de recepţie a avionului menţionat, după efectuarea re­pa­raţiilor planificate.

În scopul asigurării deplasărilor oficiale în străinătate ale lui Nicolae Ceauşescu, ministrul Apărării Na­ţio­nale a propus utilizarea unui alt avion Boeing-707 3K1 C (înmatriculat YR-ABD). Acesta era amenajat special pentru şeful statului român şi a efectuat, la 19 martie 1979, primul său zbor. La sfârşitul aceleiaşi luni, avionul respectiv a fost livrat Flotilei 50 Aviaţie Transport, fiind păstrat ca rezervă a aparatului principal de transport a preşedintelui României. La 27 februarie 1990, avionul ame­ri­can livrat în anul 1979 a fost pre­luat de compania “Tarom”. După câteva luni, acesta a revenit la “Romavia” şi la 10 ianuarie 1991 a suferit un accident în timpul unui zbor de an­tre­nament. Piloţii români au evaluat greşit condiţiile de aterizare de pe Aeroportul Otopeni şi au lovit pista cu motoarele nr 1 şi 2, apoi au deteriorat aripa avionului şi s-a de­clan­şat un incendiu la bord. Aparatul a revenit în cele din urmă la sol, fără probleme, şi a fost reparat.

(more…)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova