Victor Roncea Blog

Traian Băsescu, în exclusivitate pentru „Curentul“

Scris de Victor Roncea

– Domnule preşedinte, nu aveţi impresia că lumea nu ştie de referendum? Nu sunt alegerile prezidenţiale prea mari ca să se mai vadă referendumul?

– Referendumul nu e o noutate pentru alegători. Au mai votat la referendumuri – ultima oară, cånd alegătorii au spus „nu“ listelor de partid şi au schimbat sistemul de vot pentru Parlament. Însă e adevărat că întrebările de la referendumul din 22 noiembrie n-au fost îndeajuns explicate. Avem atåtea televiziuni şi radiouri, dar nu s-a găsit loc pentru a explica două lucruri importante: dacă e mai bun un parlament cu 2 Camere sau cu o Cameră şi dacă avem nevoie de 471 de parlamentari sau de 300? Lumea avea dreptul să asculte argumente şi să le cåntărească. Oamenii au bun-simţ şi cred că asta îi face să înţeleagă importanţa referendumului. Ei sunt adevărata majoritate! Ei şi numai ei trebuie să decidă dacă Parlamentul e prea greoi şi dacă îl vor mai harnic şi mai eficient. Oamenii ştiu să îşi urmărească interesul, chiar dacă alţii vor să îi ţină departe de cabina de vot.

– Dar alegerile prezidenţiale? Dumneavoastră veţi încheia un mandat de 5 ani. De ce v-ar da românii 5 ani în plus? Cu ce vă puteţi grozăvi în primii 5 ani?

– Cu tot ce nu le place mogulilor şi oligarhilor. Şi cu tot ce face bine adevăratei majorităţi, românilor. În 2007, în primul meu mandat, România a devenit stat membru UE. Oligarhii au fost de părere că trebuie să intrăm mai tårziu. Nu le conveneau standardele europene, pentru că e mai greu să furi banii statului. Tot în primul meu mandat, justiţia a încetat să se mai teamă de comenzile pe firul scurt. 20 de foşti şi actuali demnitari de stat au fost trimişi în judecată. Cum a reacţionat aripa politică a oligarhilor? Au blocat dosarele în Parlament! Şi mai e ceva. Acum 5 ani, cånd am fost ales preşedinte, salariul mediu era 810 lei. Acum e 1845. Pensia medie era 231 de lei. Acum e 715. Cam cåt plătea dl Geoană chirie subvenţionată, pentru 250 de metri pătraţi, într-o casă în care nu mai avea dreptul să stea.

– Poate că oamenii au mai mulţi bani, dar locurile de muncă sunt mai puţine. Criza economică i-a lovit pe toţi. Ce aţi făcut şi ce mai puteţi face pentru a-i ajuta?

– În primul rånd, împreună cu primul-ministru Emil Boc şi cu Banca Naţională, am reuşit să asigurăm că salariile şi pensiile se plătesc. Am reuşit să-i ferim pe români de situaţiile dureroase care au apărut în alte ţări est-europene: cota unică de impozitare n-a fost modificată, iar TVA-ul n-a fost nici el mărit. Nu e destul, dar redresarea se apropie. Primele semne ale revenirii economiei se văd deja. Avem creşteri de producţie, în comparaţie cu lunile anterioare. Anul viitor, foarte probabil, în trimestrul doi, economia îşi va relua creşterea.

– Şi criza politică? Ce-o să faceţi pentru a pune capăt acestei perioade lungi de certuri, nervi, alegeri, guverne care vin şi pleacă?

– A fost prea mult, într-adevăr. Putem reintra într-o perioadă stabilă şi calmă, dacă vom reuşi să formăm un guvern de cursă lungă, cu sprijin solid în Parlament. Cred că ne aflăm la un capăt de drum. După alegerile prezidenţiale şi după ce românii se vor exprima prin referendum, lumea politică va trebui să ţină cont de noua realitate. Un preşedinte puternic poate încuraja un sistem politic stabil. E obiectivul cu care voi începe al doilea mandat.

– De asta ar trebui să iasă lumea la vot? Mulţi nu mai cred şi consideră că pot sta acasă, pentru că, oricum, nu se va schimba nimic…

– Un lucru e cert: România s-a schimbat. Cred că tot ce am început în primul mandat poate fi dus la bun sfårşit, în al doilea mandat. Gåndiţi-vă numai cåt s-a schimbat România din 2004 încoace. Ca să parafrazez o vorbă vestită: şi totuşi se schimbă!

– Ce înseamnă asta? Ne puteţi spune cum credeţi că va arăta România peste 5 ani, în 2014?

– N-aş vrea să par candidat astrolog, dar ceva tot vă pot spune. O să fie tot România. Plus euro. Dacă în aceşti ani şi economia şi clasa politică îşi fac treaba, putem adopta moneda euro. Dar eu cred că românii vor fi, în 2014, mai respectaţi în propria ţară. Cred că putem face din România o ţară care produce lucruri cerute în toată lumea. O ţară în care statul e la dispoziţia cetăţenilor, şi nu invers. O ţară care îşi regăseşte patriotismul. De asta am decis să candidez şi de asta le cer românilor un nou mandat. Vă mulţumesc şi să relataţi bine!

– Mulţumim! Şi dvs. să câştigaţi bine!

SONDAJ: Băsescu învinge candidaţii mogulilor

Cel mai recent sondaj realizat de CSOP şi IRES la cererea posturilor de televiziune Vox News şi B1TV confirmă informaţiile ziarului „Curentul“ privind preferinţele electorale ale romånilor. Potrivit cercetării efectuate pe un eşantion reprezentativ al naţiunii romåne, Băsescu va cåştiga primul tur de scrutin cu 37%, la o diferenţă de 10 procente faţă de următorul clasat, Mircea Geoană, cotat cu 27%, în timp ce Crin Antonescu se situează doar la 20%. „Curentul“ publica zilele trecute, într-un dialog cu sociologul Sebastian Lăzăroiu, informaţia conform căreia distanţa dintre cei doi principali contracandidaţi este în jur de 12 procente, în timp ce consilierul prezidenţial afirma că este vorba de o diferenţă cotată între 8 şi 12 procente. Cu toate acestea, numai mobilizarea masivă a susţinătorilor preşedintelui va reuşi să ducă la victoria absolută a lui Traian Băsescu în turul doi de scrutin, iar lupta va fi strånsă, arăta Lăzăroiu, după cum certifică de altfel şi sondajul CSOP-IRES.
Datele culese de cele două institute de sondare a opiniei publice în perioada 15-18 noiembrie ne demonstrează că Traian Băsescu ar câştiga cu circa 51 la 49% în favoarea lui Mircea Geoană, în turul al doilea al alegerilor, pe 6 decembrie, de Moş Nicolae. Important e faptul că pupilul lui Iliescu-KGB, garantat de Vanghelie şi Hrebenciuc, nu reuşeşte nici acum să se ridice la scorul partidului său, în ciuda milioanelor de euro investite în campania sa propagandistică. Dacă alianţa otrăvită PSD-PC are aproximativ 34% în cazul în care ar avea loc alegeri parlamentare mâine, Geoană, după cum se vede, se ridică doar la 27%, în timp ce, atât pentru PD-L, cât şi pentru Băsescu, scorul se menţine egal, la 37%.
În cazul în care Traian Băsescu ar ajunge totuşi cu Crin Antonescu în turul doi, preşedintele ar învinge cu 52 la 48%, arată cercetarea CSOP-IRES. Candidatul PNL se ridică cu 1 procent peste nivelul partidului său, cotat la 19 la sută în preferinţele electoratului.
Următorii candidaţi la prezidenţiale ieşiţi, la rând, din pălăriile lui Ion Iliescu sau Viorel Hrebenciuc sunt Sorin Oprescu, primarul Capitalei, cu 6%, Kelemen Hunor cu 4%, Vadim Tudor, 3%, şi Gigi Becali, cu 2%. Întrebarea firească care se ridică, ţinând cont de faptul că marja de eroare este de plus/minus 2,2%, cum s-ar aplica acestora din urmă dacă luăm în calcul probabilitatea de minus 2,2?
Poate cel mai important aspect este însă că românii se menţin în continuare sceptici faţă de clasa politică şi alegerile prezidenţiale, doar 47% exprimându-şi intenţia de a merge la vot. Polarizarea excesivă a celor pro şi anti-Băsescu va ridica probabil acest procent în turul al doilea de scrutin, cu speranţa ca matrioşka teleghidată a lui Ion Iliescu nu va reuşi să întineze scaunul Cantacuzinilor de la Cotroceni.