Intr-o emisiunea a Lianei Stanciu de la B1TV au aparut si cei doi frati patati Riceard Tarziu si Adolf Vasile pentru a-si pune in practica cursurile Scolii de la Baneasa urmate de colegiul lui Plesu. Cei doi au sustinut sus si tare ca piatra de temelie a “complexului” de la Aiud a fost pusa chiar de episcopul locului, Inaltul Andrei Andreicut; si asta e suficient. Dar doctor in istorie Emilia Corbu (foto dreapta), organizatoarea expozitiei itinerante despre martirii inchisorilor, le-a replicat celor doi, care au ramas perplexi – cam ca Gelu Voican Voiculescu, intre metafizica si ce a mai ramas din revista Rost – ca nu este de ajuns: Ar fi trebuit sa puna aceasta piatra persoane sfinte asupra carora nu poate plana nici o banuiala, ca Parintele Justin, Parintele Arsenie sau Inaltul Anania, le-a spus dr Corbu; si nici una dintre aceastea nu au fost invitate. In schimb a fost adus un… Puric (vezi foto). Dupa fetele celor doi in urma acestei puneri la punct am inteles ca, intradevar, prostia doare. Felicitari dr Emilia Corbu! Felicitari Liana Stanciu ca ai pomenit si de pozitia Parintelui Justin exprimata foarte clar in interviul sau din ZIUA, Manastirea Sfintilor Inchisorilor!
DATA: 10-03-2009 EMISIUNEA: NAŞUL POSTUL: B1TV ORA: 20:00 MODERATOR: RADU MORARU INVITATI: VICTOR RONCEA PĂRINTELE FILOTEU
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru. O primă veste bună. Astăzi, HotNews titrează faptul că ANRE are în vedere o scădere a preţului gazelor naturale. Aţi văzut emisiunea de aseară. Ce e sigur, este că nu vor fi majorate preţurile la 1 aprilie aşa cum era în acel calendar, iar în trimestrul al 3-lea se are în vedere o ieftinire, spune preşedintele ANRE, aşa cum a spus şi aseară în emisiune. E o primă veste bună. A doua veste este că ieftinirea se poate să fie şi mai mare, având în vedere câte nereguli există în stabilirea preţului final la consumatorul captiv. Aceasta e o primă veste bună. În rest veştile sunt în funcţie de cum vă situaţi, de care parte a baricadei sunteţi, de cum vă uitaţi la TV şi cred că o să avem discuţii foarte interesante în această seară. Ne-am gândit să invităm un cibernetician, care se pronunţă împotriva acestor paşapoarte biometrice. Ştiţi că se va discuta din nou, mâine, în Senatul României. Sigur că acest cibernetician este şi monah, şi vine în această aseară. Să vedem ce argumente, fiindcă din partea părintelui Filoteu, având pregătirea respectivă, parcă nu ne-am fi aşteptat la această discuţie, dar e interesantă poziţia. În ultima parte vine celebrul doctor Ovidiu Bojor, membru al Academiei Române de Ştiinţe Medicale. (…) Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Vă reamintesc, în această seară, în ultima parte, după domnul doctor Ovidiu Bojor, vom mai demonstra ceva. Că în România televiziunea a ajuns gunoiul gunoaielor, a ajuns mijlocul şi arma cea mai distrugătoare pentru că ea deja a încăput, nu mai e de mult pe mâna ziariştilor, a încăput pe mâna unor disperaţi care dau ordine acelor bieţi oameni, faceţi orice, prostituaţi-vă în direct, pentru ca să faceţi ratingul ăla nenorocit. Nu spune nimeni că om fi noi sfinţi, dar totul e într-o limită. Nu poţi în halul acesta să perverteşti adevărul într-o scârboşenie de realitate şi să îl vinzi pe post de ştire naţiunii. O să vă arătăm în această seară, cu probe, în ce hal a ajuns una din cele mai importante televiziuni până în urmă cu câţiva ani, ce se poate întâmpla. Sigur că nu vorbim de alte jeguri şi scursuri ale acestei industrii care fac orice, cheltuie banul public într-un mod nepermis, inventează realităţi inexistente, crezând că ele mai prind. Or, ele n-au prins niciodată. Dar face parte din bagajul de intoxicare a opiniei publice, şi arma asta de intoxicare a fost folosită de către toţi. Dacă ne uităm la sursele de finanţare a acestor arme de intoxicare în masă o să constatăm că ele vin de la bugetul public. Pentru că se dau publicităţii de stat cu dedicaţie, pentru că Loteria face ce face. Şi atunci cei care joacă corect pe această piaţă, de exemplu, ProTV e un jucător corect pe această piaţă, sau cât de cât, se încadrează în limitele respective, va suferi pierderi enorme. Noi de asemenea care încercăm să jucăm corect pe această piaţă, suferim pierderi, pentru că unii se joacă la butoane. Într-o zi am să vă arăt şi cum se măsoară audienţa, şi apoi discutăm despre tot. Culmea, noi o facem pentru că ne merge foarte bine, dar acum trebuie să o facem, tocmai pentru a arăta că nu suntem legaţi de absolut nimeni. Aşa cum putem să cerem ieftinirea gazului, aşa putem să cerem corectitudine în această industrie, şi o facem totdeauna de acolo de sus. La noi se uită milioane de români, şi asta e cert, e măsurată cu adevărat. Am revenit cu acest discurs pentru că vreau să vă arăt încă o dată până unde pot ajunge unii în televiziune, cât de jos pot coborî pentru acel amărât de rating. Ei nu sunt vinovaţi pentru acest lucru. Cei care le cer, cei care au cerut OTV-izarea României, şi pentru a spăla creierul românului, ei sunt vinovaţi, şi într-o zi vor plăti. Acum se ajunge la antenizarea României, pentru că OTV-izarea e mic copil, a eşuat. Invitaţii mei în acest moment sunt Părintele Filoteu, de la Mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Discutăm pe un subiect care la momentul la care l-am discutat în urmă cu ceva timp a suscitat un interes incredibil. Nu mi-a venit să cred câte răspunsuri, când am făcut prima emisiune. Mii de mesaje. Părinte, oare o fi subiectul ăsta important sau o fi mai important ce se întâmplă în lume, cu cei care folosesc în mod distrugător această armă, care e televiziunea? Mie mi se pare subiectul acesta mult mai periculos pentru o naţiune. Părintele Filoteu: Dumneavoastră ce spuneţi? Eu mă gândesc că ne-am născut liberi. Pe vremea lui Ceauşescu ni se spunea că suntem liberi, noi ştiam că nu suntem, dar de Ceauşescu am scăpat. Au venit aceşti domni şi spun, ia puneţi-vă voi un cip în toate actele care le deţineţi, ca să ştim noi unde sunteţi şi ce faceţi şi cu ce vă ocupaţi. Radu Moraru: Dar nu credeţi că e deja târziu? Eu cred că au pus un cip în minţile noastre, ale tuturor, poate ne manipulează prin televizorul acesta care eu constat pe zi ce trece cât de periculos e, încăput pe mâna unor nemernici, de multe ori. Părintele Filoteu: Şi noi constatăm pe zi ce trece că din oamenii care se uită la TV, dintre aceştia mulţi îşi dau seama cu adevărat ce se află în spatele ştirilor prezentate. Radu Moraru: Credeţi că românii… şi eu cred că românii se prind, sunt prea trecuţi în 50 de ani de regim comunist, ca să fie prostiţi cu televizorul. Dar dacă sunt? Părintele Filoteu: Avem o experienţă a luptei pentru supravieţuire, unu, şi al doilea, suntem creştin ortodocşi botezaţi, adică cu 5 minute mai deştepţi decât foarte multă lume din jurul nostru. Radu Moraru: Aici nu facem o discriminare? Părintele Filoteu: Nu, este un adevăr. Pentru că Dumnezeu s-a sălăşluit în inimile noastre de la naştere, de la Sfântul botez. E foarte simplu. Şi ne păzeşte Dumnezeu… Radu Moraru: Dar eu cred că şi pe ceilalţi creştini. Nu putem fi noi aleşii… Părintele Filoteu: Învăţătura Bisericii Ortodoxe din ultimii 2000 de ani ne demonstrează că în inima acelora care păstrează dreapta credinţă locuieşte Hristos. În inima celor care nu sunt ortodocşi, nu mai e Hristos. Şi vă spun un lucru, fericitul Augustin spune clar, unde nu e Dumnezeu este satana. Nu e loc între ei doi. Radu Moraru: Dar aici practic declanşăm un… daţi-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră. Eu cred că toţi creştinii sunt aproape de mântuire şi mântuirea va depinde de fiecare. Nu ştiu musulmanii, şi acolo e o discuţie, dar mă depăşeşte. Părintele Filoteu: Mântuirea doar la creştinism se pune. Nici evreii, nici musulmanii nu înţeleg mântuirea aşa cum o înţelegem noi. Victor Roncea: Din punct de vedere civil pot să remarc că România e unică şi prin faptul că, deşi o spunem în derâdere de multe ori, totuşi marea majoritate a acestui popor e ortodox. E un fapt unic pe această planetă. Trebuie să fim conştienţi că nu mai există altă ţară cu un procent de 87% de ortodocşi, de crestini. Radu Moraru: Eu de exemplu mi-aş dori ca Biserica şi reprezentanţii Bisericii, şi călugării, pentru că ei au fost de multe ori criticaţi de ce ies, de ce nu stau în chilia lor, i-aş vedea mai prezenţi în societate, şi nu doar pe subiectul paşapoarte. Eu i-aş vedea şi pe minciuna din societate. Părintele Filoteu: Aşa ar trebui să fie. Atunci când casa arde, nu stai în casă să te rogi. Ieşi afară, pui mâna pe găleată şi dai cu apă. Încerci să salvezi cât se poate. Asta e învăţătura sfinţilor din toate perioadele. Victor Roncea: Din acest punct de vedere e de deplâns starea actuală a administraţiei bisericeşti, mă refer la ierarhi, la Patriarhie, care printr-un comunicat dat ieri a condamnat o acţiune publică de protest. Nu se poate aşa ceva! Radu Moraru: Eu spun ceva… Victor Roncea: Dupa 20 de ani de la căderea comunismului şi să fim condamnaţi tot noi că ieşim în stradă să protestăm? Radu Moraru: Domnule Victor Roncea, şi dumneavoastră sunteţi la fel de liber ca şi mine. Cât timp respectăm legile, nu trebuie să ne condamne cineva. Eu mă simt foarte liber… Victor Roncea: Din păcate acest lucru nu a fost înţeles de unii ierarhi. Şi mai grav, ştiţi că zilele acestea se discută despre legalizarea prostituţiei şi a incestului. Poate ar fi fost cazul ca săgeţile Patriarhiei să se îndrepte catre cei care umblă la legalizarea prostituţiei şi a incestului decât asupra unor oameni care ies în stradă pentru a-şi apăra nişte drepturi constituţionale. Radu Moraru: E o discuţie foarte interesantă. Haideţi să discutăm despre tema de astăzi, o să difuzăm câteva minute dintr-un film foarte interesant, „Suspect Nation”, ziaristul este Henry Porter, şi în film despre ce e vorba de fapt? Părintele Filoteu: Acest ziarist din Marea Britanie, în momentul în care s-au introdus paşapoartele şi buletinele electronice în Marea Britanie, acum doi ani de zile, se duce la toate instanţele şi îşi face acte. Şi întrucât filmul e de acum 2 ani de zile, de când a început problema asta în Anglia, o să vedeţi … Radu Moraru: Dar vreau înainte de toate să vă întreb dacă aţi studiat cibernetica? Părintele Filoteu: Am terminat Facultatea de Informatică la Universitatea Bucureşti. Radu Moraru: E foarte interesant. Pentru că aici … Părintele Filoteu: Da, sunt teoretic analist programator. Dar după ce am terminat facultatea m-am dus la mănăstire. Radu Moraru: Haideţi să vedem acest scurt film. Nu uitaţi, în ultima parte a emisiunii vă arăt cât de mizerabil poate fi acest organ urât mirositor, televiziunea, atunci când e folosit prost. Atunci pute şi împrăştie doar mizerie. Haideţi să vedem întâi aceste secvenţe. Radu Moraru: Am revenit. Şi poziţia dumneavoastră o aveţi acum, ca simplu cetăţean, ca absolvent de cibernetică, sau ca monah? Sau toate la un loc? Părintele Filoteu: Toate la un loc. Să vă spun eu de ce mă tem, şi de ce împreună cu mine toţi cei care au citit măcar o dată în viaţa lor Apocalipsa. Victor Roncea: Aş putea să adaug faptul că Părintele Filoteu cunoaşte greaca veche şi a dat o interpretare proprie şi corectă, aş spune, a cuvântului „pecete” din Noul Testament. Părintele Filoteu: Da, dar nu e interpretarea mea, e interpretarea Bisericii, a sfinţilor părinţi. Radu Moraru: Haideţi să o auzim. Părintele Filoteu: Se vorbeşte de faptul că a doua fiară care va ieşi din pământ, despre care sfinţii părinţi spun că e vorba de împărăţia lui Antihrist, va face semne mari încât să se pogoare foc din cer pe pământ înaintea oamenilor, şi îi va amăgi pe toţi cei ce locuiesc pe pământ prin aceste semne. Şi îi va sili pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să îşi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel care are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. Şi aici e vorba de acest semn. Traducătorii români au folosit cuvântul semn pentru a exprima ceea ce în greceşte se cheamă haragma. Haragma e acel semn rămas după imprimarea cu fierul roşu în piele, sau după cioplire, după sculptare, după introducerea fierului într-un anumit material. E vorba de implant. Avem o prorocire de acum 2000 de ani care ne vorbeşte despre implant. Şi eu ce voi face? Să fiu eu mincinos şi să spun că cipul în sine nu e cumva cel mai bun candidat la a deveni semnul fiarei? Pot eu să mint asta? Radu Moraru: Aici suntem de acord, dar ce facem, ne opunem? Părintele Filoteu: Câteva versete mai încolo, în capitolul 14 din Apocalipsă, ni se spune aşa: „cine se închină fiarei şi chipului ei, şi primeşte semnul ei pe fruntea lui sau pe mâna lui va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, şi se va chinui în foc şi în pucioasă înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea mielului. Atenţie, şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea, cei ce se închină fiarei şi chipului ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei”. Victor Roncea: Cu sau fără cunoştinţă. Radu Moraru: Pot să am şi eu o interpretare? Fiara asta ar putea să fie cine? Credeţi că e o trupă de împăraţi, un guvern mondial care vrea acest lucru? Părintele Filoteu: Expresia „statul global”, cum vă sună? Dacă acelaşi lucru se petrece şi în România, şi în Marea Britanie, în toată Europa, în Statele Unite, până şi în Rusia, şi în celelalte ţări…? Radu Moraru: Deci globalizarea… acesta e unul din scopurile globalizării, să avem toţi cip? Părintele Filoteu: Evident. Actele electronice au fost introduse prima dată în Malaysia în 1998. Radu Moraru: Globalizarea e un mod de a conduce mai uşor lumea. Victor Roncea: Da, dar până la a conduce lumea, avem şi noi nişte drepturi. Unele naturale, altele stipulate de Constituţie. Radu Moraru: Dar putem identifica totuşi fiara? Părintele Filoteu: Împărăţia lui Antihrist. Acest stat global în care noi va trebui să locuim. Şi nu vom avea de ales. Acum 2-3 zile s-a spus clar, se va da o lege pentru toate statele lumii să nu se mai taie lemne. Nimeni nu va mai avea voie să îşi facă focul cu lemne. În Statele Unite e în aplicare o lege care probabil va ajunge şi la noi, nu ai voie să bei apă decât din reţeaua publică. Faci puşcărie dacă îţi faci fântână în curte. Nu vei putea să faci nimic cu produsele din grădina ta, dacă nu le vei pune cip. Victor Roncea: Acest lucru deja se întâmplă în România, cu bieţii oieri. Radu Moraru: Da. Victor Roncea: Dar există şi argumente pentru senatorii noştri, care trebuie să ne apere drepturile. E vorba de argumente constituţionale. Radu Moraru: Victor Roncea, mă sperie mai tare ce spune părintele decât orice argumente găsim.
Victor Roncea: E adevărat, dar Constituţia trebuie apărată, or, acesta e rolul senatorilor. Nu neapărat dacă ne vine o lege de la Uniunea Europeană, trebuie să o si votăm ca nişte marionete. Eu nu cred că senatorii români sunt marionetele Uniunii Europene. De exemplu, Uniunea Europeană vrea să ne oblige să acceptăm căsătoriile între homosexuali.Ce-o sa facem, o sa le acceptam asa de usor pentru ca acolo, la Bruxelles, poate doi homosexuali au ajuns intr-un for de decizie si vor sa ne impuna anormalitatile lor? Vom accepta casatoriile intre homosexuali pentru ca Alina Mungiu a aflat de la sotul ei, Pippidi, ca asa este bine?… Părintele Filoteu: Dacă statul legalizează căsătoriile între homosexuali, vor veni aceşti tovarăşi la biserică şi vor spune, iată statul spune că e legală căsătoria între noi. Vă rugăm să ne respectaţi drepturile constituţionale şi să ne căsătoriţi în biserică. Să văd eu care preot va avea curajul să se opună în baza cărei legi? Radu Moraru: În numele credinţei. A Bibliei. Părintele Filoteu: Dar le încalci drepturile cetăţeneşti. Radu Moraru: Păi şi vă arestează, care e problema? Părintele Filoteu: A, perfect. Radu Moraru: Să văd eu cine va avea curajul să aresteze un preot pentru aşa ceva? Că de aia eu vă înţeleg gestul şi ieşirea, aveţi o credinţă cu argumente. Părintele Filoteu: Sigur. Radu Moraru: Deci din versetul biblic al Apocalipsei sunteţi acoperit, ca să zic aşa. Mă sperie şi acest ziarist care vreau să spun că el n-a fost tezist, omul a făcut o investigaţie, cum să spun. Aşa cum cred că ar trebui să o facă orice om. Dar ştiţi cum l-am crezut? Pentru că aceleaşi întrebări pe care el le-a adresat autorităţilor, le-am adresat şi eu. Şi am primit aceleaşi răspunsuri ca şi el. Şi eu nu îl cunosc pe acest om. Deci e clar că funcţionează presa la fel. Înseamnă că suntem aproape de sfârşitul lumii. Părintele Filoteu: Noi ştim asta încă de acum 2000 de ani. Radu Moraru: Eu ştiu de la bunica mea, aveam 4-5 ani, şi babele când se strângeau, mai trăgeam cu urechea, vorbeau de lucrul acesta, nu ştiau ele de cipuri, dar în curând o să ne pună o ştampilă, o etichetă, şi fiecare om va fi un număr. Şi uitaţi că în 30 de ani am ajuns la această discuţie. Deci timpul e foarte scurt. Părintele Filoteu: Întotdeauna creştinii au aşteptat sfârşitul lumii încă din vremea Mântuitorului. Radu Moraru: Eu zic că nu trebuie să ne sperie sfârşitul lumii. Părintele Filoteu: Nu ne sperie. Nu ne panicăm, noi ştim că trebuie să vină, de 2000 de ani. Radu Moraru: Dar atunci pot să îmi pun următoarea întrebare. Tot ziaristică. Statul global, guvernul mondial ce face, nu aveţi voie să beţi apă decât dacă are etichetă, nu aveţi voie să cultivaţi roşii sau să vindeţi decât dacă au etichetă, faceţi aia, faceţi aia, dar în acelaşi timp e şi criză. Deci pe de o parte, avem aşa: set de obligaţii, aici avem criză mare, tu zici, bă ia să stau cuminte că e criză, dar pe de altă parte, trebuie să faci aia, aia… Victor Roncea: Ştiţi ce reprezintă criza? Fondul pe care trebuie se pot intreprinde acţiuni totalitare la un moment dat. S-a votat în Parlamentul României, tot ca la primarie, fara ca romanii sa-i stie continutul, Tratatul de la Lisabona. Acel tratat într-o addendă legiferează pedeapsa capitală. În ce situaţie? În situaţii de criză, de urgenţă. E posibila decapitarea, conform Tratatului de la Lisabona, pe care doar un singur parlamentar din România l-a votat împotrivă, l-a respins, Lavinia Şandru, şi aici nu contează neapărat numele ei, dar, dupa cum spune părintele Papacioc, acolo unde unul spune adevărul, Dumnezeu e cu el. Deci într-o addendă e permisă pedeapsa capitală. Eu îmi aduc aminte pe 21-22 decembrie, când s-au dat primele decrete legi, s-a spus că am renunţat la un act anticreştin şi antiuman, pedeapsa capitală. De ce ne e introdusă pe sub uşă această addendă, şi pe cine priveşte? Radu Moraru: Acesta e statul global. Dar vreţi să vă spun ceva? Cred că e prea târziu. Pentru că statul global are presă, industrie… Părintele Filoteu: Ştiţi ce nu are? Nu ne are pe noi. Radu Moraru: O să ne aibă şi pe noi, tocmai asta e zbaterea lui. Părintele Filoteu: Dumneavoastră vreţi să fiţi controlat? Radu Moraru: Nu. Părintele Filoteu: Nici eu. Dumneavoastră? Victor Roncea: Normal că nu. Si suntem din ce in ce mai multi cei ce ne impotrivim. Părintele Filoteu: Dar buletinul e obligatoriu din 2011. Radu Moraru: E obligatoriu, dar dacă îl ţin în sertar şi nu umblu cu el… Părintele Filoteu: S-ar putea să nu fie voie să îl ţineţi în sertar. Victor Roncea: S-ar putea să fie nevoie de el să intraţi în anumite instituţii. De ce spun că suntem mulţi? Data trecută când am fost în emisiune v-am adus 100 de mii de semnături. Între timp ele aproape s-au dublat. Mă întreb ce o să spună Parlamentul când vom ajunge la 1 milion de semnături? Radu Moraru: E firesc. Şi eu, mi se ridică părul dacă mă uit la acest film, dacă discutăm ce discutăm, că deja mi-aţi inoculat ideea că există acest stat global, că aici sunt nişte băieţi deştepţi care spun aşa, bă facem o criză mondială să îi speriem pe toţi, şi înmulţim obligaţiile. Şi le băgăm cip. Criză de interes pentru popor. Băgăm un cip la toţi, şi sigur, dacă îl cred pe acest ziarist, poţi fii controlat. Dar dacă noi avem paşaport, şi îl folosim o dată pe an, când călătorim? Victor Roncea: Nici măcar paşaportul nu ni se lasă… dreptul de a-l folosi fără cip. Radu Moraru: Dar nu suntem obligaţi să le purtăm cu noi. Părintele Filoteu: Eu sunt creştin ortodox. Eu am stat în Tara Sfântă un an şi 8 luni. Voi vrea să mă duc din nou la Ierusalim. Bine, o să spună nişte domni, fă-ţi un paşaport temporar. Dar să spunem că statul Israel de mâine va spune nu dăm viză turistică celor care nu au paşapoarte biometrice. Cu alte cuvinte, mi se va interzice sa merg la Sfantul Mormant. Victor Roncea: Pe de altă parte, sunt state care nu dau vize dacă paşaportul expiră în 3 sau 6 luni, pentru că vor să se asigure că te şi întorci, nu că rămâi acolo. Radu Moraru: Da, şi ei văd, se uită si apasa pe buton, ia să văd, ăla a plecat din Statele Unite sau încă mai e acolo? Unde e, mergem să îl ridicăm. Victor Roncea: Aceasta e o manipulare ordinară a Ministerului de Interne care a încercat să inducă această idee. S-a rezolvat, aveţi paşapoarte temporare… Radu Moraru: Dar mai e o chestiune, ele nu pot fi citite chiar aşa din avion, elicopter. Doar de aproape. Victor Roncea: S-a demonstrat, avem un filmuleţ, e pe internet, cu un hacker care le citea din mers, din maşină. Radu Moraru: Da? Părintele Filoteu: Există un sistem de urmărire adoptat de Primăria Londrei. Pentru dumneavoastră, dacă mergeţi la Londra, şi vreţi să faceţi fotografii în centrul Londrei, va trebui să mergeţi la primărie şi să cereţi de la ei să vă pună un anume dispozitiv, care are cip în el, pe aparatul de fotografiat. Deci nu aveţi voie să faceţi fotografii în centrul Londrei fără acel cip. Ca acele cipuri să fie citite, se foloseşte un sistem nimic PSICO, care citeşte aceste cipuri cu cititoare care scanează tot absolut, pe o rază pe 100 de metri. Radu Moraru: Da, mă sperie. Părintele Filoteu: Se întâmplă acum. Radu Moraru: Dar nu cumva acest verset din Biblie îl folosim abuziv? Să punem eticheta pe statul global, fiară, să îi spunem cipului numărul numelui fiarei. Adică nu e prea mult? Părintele Filoteu: Orice forţă externă care îmi reduce mie libertăţile cu care Dumnezeu m-a înzestrat, o voi socoti forţă antihristică. În momentul în care aceşti domni se joacă cu chipul meu, zidit de Dumnezeu, şi mă obligă pe mine să mă implantez ca să fiu un bun cetăţean, eu nu pot să spun decât că acest stat e statul antihristic. Radu Moraru: Nu ne obligă nimeni, nu vorbeşte nimeni de implant. Părintele Filoteu: Acum. Victor Roncea: Dar în urmă cu 3 luni nu ne spunea nimeni despre paşapoartele biometrice… Radu Moraru: Pentru că suntem ignoraţi. Victor Roncea: Pentru că statul nu şi-a făcut datoria de a informa cetăţenii. Are curajul acest stat să facă un Referendum pe problema paşapoartelor biometrice, după informarea populaţiei? Are curaj de exemplu să facă Referendum pentru buletinul electronic?! Radu Moraru: Eu de exemplu nu cred că va fi vreo lege care să mă oblige pe mine cetăţean să pun paşaportul în buzunar, sau să umblu cu buletinul unde mă duc, tot timpul, sau cu implantul. Nu mă duc la spital, decât să fiu implantat. Victor Roncea: Sunt paşi. E vorba de paşaport, de cardul de identitate, de permisul auto, de cardul bancar. Radu Moraru: Nu vreau paşaport, nu vreau card bancar, nu vreau permis auto, merg pe jos, ce să fac? Victor Roncea: Cu buletinul ce faceţi? Radu Moraru: Nu vreau buletin. Dar buletin nu poţi. Părintele Filoteu: Bineînţeles. Radu Moraru: Aşa e. Părintele Filoteu: Bine aţi venit în comunitatea celor care sunt dispuşi să moară pentru păstrarea libertăţilor. Radu Moraru: Aici cred că nu vor fi foarte mulţi curajoşi. Victor Roncea: Să lupte pentru libertate cel puţin. Părintele Filoteu: Să lupte acum cât încă se mai poate face ceva. Radu Moraru: Dar ne putem noi opune? Părintele Filoteu: Sigur că da. Radu Moraru: Dar să ştiţi că tot nu cred… repet, pot să profit de paşaportul biometric dacă vreau să merg în Statele Unite, pot să profit de buletin sau de permisul auto, dar dacă vin să mi-l implanteze, la revedere. Victor Roncea: Mâine, Statele Unite vor introduce un alt sistem, v-aţi gândit la asta? Radu Moraru: O secundă. Ziaristul acesta are un mare merit şi a arătat că indiferent câte creştere deştepte sau bolnave or fi pe pământul acesta, întotdeauna minţile celorlalţi oameni nealiniaţi sunt la fel de capabile. Ce a demonstrat? Că şi cipul ăla din organism poate fi clonat. Deci nu e sigur. Nu va fi nici ăla suficient. Şi argumentul e foarte tare. Teroriştii sunt primii care au bani şi vor să aibă acces la asemenea tehnologii. În România cei mai tari falsificatori de acte, buletine din acestea noi, perfect valabile, ştiţi cine au fost? Cei din mafia imobiliară. Pentru că acolo erau bani. Şi am văzut cu ochii mei documente făcute foarte bine. Părintele Filoteu: Şi mai e un aspect. Anume că parlamentarii, membrii Guvernului, ofiţerii din servicii…. Radu Moraru: E vorba de Marea Britanie. Dar în România nu e aşa. Victor Roncea: Se va ajunge şi aici. Radu Moraru: De carduri era vorba. Părintele Filoteu: E vorba de actele electronice. Nu au nicio obligaţie să îşi facă acte electronice cei din Guvern, Parlament, servicii. Radu Moraru: Aşa e în Marea Britanie? Sigur? Nu ştiu dacă e aşa. Părintele Filoteu: Daţi filmul jurnalistului Henry Porter si veti vedea. Victor Roncea: Ştiţi că sistemul deja se protejează? Am un prieten securist. Recent s-a pensionat şi a primit un buletin. Ştiţi până când e valabil? Până în 2050. Radu Moraru: Toate persoanele de peste 60 de ani, se pune la data expirării 2066. Victor Roncea: Nu are peste 60 de ani. Radu Moraru: Poate 50 de ani, nu mai ştiu. Victor Roncea: Ei bine, deci dacă pot să existe oameni care vor avea acest buletin până la sfârşitul vieţii, de ce trebuie să ni se impună nouă un buletin cu cip? Dacă vor exista şi paşapoarte şi buletine fără cip? Radu Moraru: Să ne gândim la ceva. Scurt. Dacă nu cumva ar trebui să spunem aşa, domne, modificăm Constituţia. Domne, cerem Guvernului să pună în Constituţia actuală că niciodată nu poate deveni obligatorie implantarea umană. Părintele Filoteu: Nu implantarea, actul electronic. Radu Moraru: Dar cam toate devin electronice. Părintele Filoteu: Dar de ce şi identitatea mea să devină electronică? Radu Moraru: Ea deja este. Părintele Filoteu: Nu este. Radu Moraru: De ce nu e? Părintele Filoteu: Păi vă arăt buletinul. Radu Moraru: Dacă aveţi de ăla vechi, nu e. Părintele Filoteu: Din ăla am. Radu Moraru: Dar datele de acolo sunt într-o bază electronică… Părintele Filoteu: E problema lor, dar nu am la mine un dispozitiv de urmărire. Radu Moraru: Dar nici acelea pe care le avem acum n-au. Părintele Filoteu: Dar o să aibă. Din 2011 o să aibă. Radu Moraru: Dar nu vă obligă nimeni să umblaţi tot timpul cu ele. Părintele Filoteu: S-ar putea să mă oblige. Radu Moraru: Să presupunem şi lucrul acesta, ne obligă să umblăm cu el în anumite situaţii. Ce ni se întâmplă? Victor Roncea: Ni se întâmplă să acceptăm ceva ce ni se impune. Părintele Filoteu: Încă o dată, cine vrea acte electronice, să facă cerere scrisă şi să spună. Perfect, ai toată libertatea. Dar nu mă obliga tu pe mine să îmi fac astfel de acte. Radu Moraru: Corect. Uitaţi ştire de ultimă oră cu privire la paşapoartele biometrice, dar trebuie verificată. Eu doar cred, pentru că vine de la baroul unui avocat responsabil care şi-a dat toate contactele. Parlamentul European nu vede necesitatea colectării masive de date personale în spaţiul Schengen. Deputaţii europeni solicită într-un raport referitor la spaţiul Schengen şi gestionarea frontierelor adoptat marţi, crearea unui protocol standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice şi pun la îndoială practica colectării masive de date personale de identitate. Victor Roncea: Ceea ce se încearcă acum. Radu Moraru: Dar ei pun la îndoială, stai domne, de ce să strângem toate datele? Victor Roncea: Domnule Radu Moraru, Floricel, banalul sergent, a pus mâna pe documente şi acte strict secrete ale României. Ce ne face să credem că nu va intra un Floricel de peste Prut sau de peste Nistru în baza de date a populaţiei? Radu Moraru: Eu sunt un pic mai optimist. Statul acesta global scârţâie rău de tot. Poate că au inventat o criză, dar a scăpat de sub control. Cipul acesta aţi văzut cât de controversat e în toată lumea? Părintele Filoteu: Din câte ştiu, MCTI-ul a primit 700 de milioane de euro pentru informarea populaţiei din România privitoare la actele electronice. Radu Moraru: Eu vă fac o propunere… Părintele Filoteu: Noi am fost puşi în faţa faptului împlinit şi am aflat din Monitorul Oficial că în România se eliberează acte electronice. Radu Moraru: Corect, aici aveţi dreptate. Deja încep să mă gândesc serios la lucrurile acestea, însă nu cred deocamdată că suntem în pericol, dar trebuie să fim vigilenţi, ca să introducem… Părintele Filoteu: E o problemă, aveţi copii? Radu Moraru: Da. Părintele Filoteu: Copilul dumneavoastră se va naşte într-o societate mult mai tehnologizată decât astăzi. S-ar putea ca aşa cum dumneavoastră să nu aveţi foarte multe griji despre viitorul tehnologic al României, şi el care s-a născut deja cu un bagaj de cunoştinţe… Radu Moraru: Şi cu desene animate pe măsură, care toate sunt cu roboţi, implanturi, chestii… Victor Roncea: Mai mult: demoni, monstri, ca personaje pozitive, pentru a obisnui copiii…
Părintele Filoteu: Cât încă mai puteţi pune un cartof, o ceapă, o roşie, să le mâncaţi dumneavoastră în familie, frumos, în tihnă, seara, încă se mai poate face ceva. Radu Moraru: Credeţi că în rai o să avem emisiuni? Că mă gândesc că poate acesta e sfârşitul? Poate că noua lume va începe aşa cum spune Biblia. Părintele Filoteu: Eu nu vorbesc despre rai aici… Radu Moraru: La ce spuneţi, asta pare raiul. Să cultivi un cartof, să cultivi… pentru că lumea asta a înnebunit de tot. Nu mai e nimic natural. Părintele Filoteu: Va fi un rai să poţi bea o cană de apă dintr-un pârâu. Se întâmplă acum în Statele Unite sa nu mai poti bea apa naturala. Victor Roncea: Dacă suntem 2 sau 3 adunaţi în numele Domnului, e deja o emisiune foarte bună. Şi poate fi oriunde. Radu Moraru: Vă mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Părinte, multe salutări. Victor Roncea: Şi noi să sperăm că senatorii se vor gândi mâine totuşi de două ori înainte de a vota, pentru sau împotriva populaţiei. Radu Moraru: Facem pariu că vor vota pentru paşaportul biometric? Pe ce vreţi. Părintele Filoteu: Eu am încredere că ei, câţi vor mai fi cu frica lui Dumnezeu, îşi vor aduce aminte că acasă îi aşteaptă o mamă, o soţie, nişte copii şi nişte alegători. Radu Moraru: Cred că vor vota… eu îi ştiu bine. Vă mulţumesc. Ne auzim în zilele următoare.
Transcriere aproximativa realizata de Monitoring Media
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru şi daţi-mi voie să vă fac o destăinuire. Ultimele două zile ale emisiunii au făcut valuri, ravagii, spun unii, dezbateri în opinia publică. Şi noi am rămas un pic miraţi de interesul pe care oamenii îl manifestă pe acest subiect, paşapoartele biometrice sau electronice. E interesant pentru că au fost răspunsuri de la Patriarhie, au fost răspunsuri ale oamenilor politici, Maica Ecaterina a fost atacată, în două zile a devenit un personaj controversat, au început oamenii să vorbească despre Maica Ecaterina. Unii o acuză că nu are niciun drept să iasă la TV să vorbească şi câte şi mai câte. În această seară, Maica Ecaterina va fi în studio la „Naşul” ca să răspundă tuturor acuzaţiilor, sper eu cu zâmbetul pe buze, aşa cum a făcut-o şi aseară. De fapt, secretul este chiar în scrisoarea pe care patriarhul BOR, Daniel, o adresează unui ministru de Interne. El nu mai e ministru de Interne, Liviu Dragnea, dar scrisoarea rămâne valabilă. De fapt tot scandalul, toată tevatura a ieşit pentru că nu a existat o dezbatere publică. Şi e chiar în primul alineat pe care patriarhul îl pune pe această scrisoare. Aşadar, acesta e secretul. Au vrut să introducă pe şest vechii guvernanţi ceva. Şi uite, ca de fiecare dată când vor pe şest, nu le iese, pentru că astăzi suntem mai vigilenţi şi astăzi ne-am obişnuit să suflăm şi în iaurt, pentru că prea ne-am ars cu toate guvernele de până acum. Avertizez şi actualul Guvern că mai e puţin timp şi începem să suflăm. Suntem în această seară puţin înainte pentru că avem nişte subiecte extraordinare. În prima parte vom discuta cu omul care se pricepe cel mai bine şi va veni cu un paşaport de asemenea tip să îl prezinte la „Naşul”, domnul Gabriel Pandele, comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte. Apoi Maica Ecaterina este aici însoţită de părintele Ioan Sismanian şi de Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Apoi, doi invitaţi care sunt o surpriză plăcută. Nu vă spun despre cine este vorba, subiectul va fi „Tinereţe fără bătrâneţe”, cum să nu mori niciodată. Credeţi-mă că se poate. În sfârşit, în ultima parte ne ocupăm de nişte băieţi care se cred deştepţi. E, uite că li se înfundă şi destul de repede. Băieţii ăştia deştepţi vor fi puşi la zid. Luăm o scrută pauză, pregătiţi-vă un ceai mai lung, e o seară lungă, dar sper să fie frumoasă. Patru subiecte. Şi eu sunt curios ce o să iasă?! Publicitate! Am revenit, suntem în direct, domnul Gabriel Pandele (foto), comisar-şef, şef serviciu în Direcţia Generală de Paşapoarte este în direct. La sfârşitul lunii ianuarie 2009 a fost eliberat primul document, primul paşaport numit biometric. Cum aţi văzut, se încearcă schimbarea numelui, să se numească electronic. Dar eu ştiu că iniţial aşa s-a numit, biometric. Gabriel Pandele: S-a numit, se poate numi şi în momentul de faţă biometric, pentru că datele care sunt integrate în el sunt denumite date biometrice, deci date referitoare la imaginea facială şi amprentele persoanei sunt date biometrice. Radu Moraru: Aveţi idee cine a beneficiat de primul paşaport biometric? Gabriel Pandele: Este un cetăţean din judeţul Ilfov. Radu Moraru: Am înţeles. Acest paşaport se spunea că nu mai conţine cele 50 de elemente de siguranţă, care erau în paşapoartele eliberate anul trecut. Gabriel Pandele: Nu. Din contră, acesta conţine 50 de elemente de siguranţă, spre deosebire de cel din 2001, care conţinea numai 32. Radu Moraru: Deci paşaportul dinainte avea 32. Gabriel Pandele: Era mai puţin securizat decât actualul paşaport. Radu Moraru: Dar alte ţări europene aveau paşapoarte cu mai multe elemente de siguranţă? Gabriel Pandele: Sincer nu am contabilizat asta. Radu Moraru: Adică ni s-au făcut reproşuri că avem un paşaport care nu e suficient de sigur? Gabriel Pandele: Nu aş putea spune că paşaportul care a fost, model 2001, a fost un paşaport care nu ar fi oferit suficiente garanţii, dar oferea posibilitatea, pentru că tehnica a evoluat în aşa fel, încât se găsesc diferite modalităţi de a fi falsificate. Radu Moraru: Haideţi să arătăm acest paşaport. E coperta. Şi iată vestitul paşaport, atât de hulit de unii. Aceasta e coperta şi vedem că prima parte este plastifiată, aşa cum sunt cărţile de identitate de tip nou, iar această pagină este destul de groasă, ea se bagă printr-o fantă, când se controlează datele. Gabriel Pandele: Da. Dar trebuie făcute nişte specificări. E vorba de o filă de policarbonat, sunt mai multe straturi de policarbonat, 8 straturi, care se laminează la o temperatură de 380 de grade. Pe fiecare start se integrează câte un element de securitate. Vestitul cip, care e de fapt un mediu electronic de stocare a datelor, se află poziţionat între starturile 5 şi 8. Radu Moraru: În ce zonă este cipul? Gabriel Pandele: Cam pe acolo. Radu Moraru: Ce conţine acest cip? Ce fel de informaţii? Gabriel Pandele: Conţine informaţii pe care le vedeţi dumneavoastră vizibile pe fişa informatizată. Radu Moraru: Păi văd o fotografie, această tânără, apoi văd o altă fotografie mai mică, care cred că e aceeaşi. Gabriel Pandele: Exact. Radu Moraru: Văd o semnătură. Nu văd amprenta. Gabriel Pandele: Este integrată în mediul de stocare. Radu Moraru: Ce mai conţine cipul? Gabriel Pandele: Banda citibilă, cu datele. Şi vă pot arăta ce anume se află în cip. Radu Moraru: Acestea sunt elementele. Şi cipul acesta e un cip care are antenă? Gabriel Pandele: Da. Pentru a face legătură şi pentru a oferi posibilitatea deschiderii lui în momentul în care fila informatizată este introdusă în cititor. Radu Moraru: Bun. Antena asta, au scris oamenii aseară că emite la o distanţă de 10-20 cm. Gabriel Pandele: Până în 10 cm. Paşaportul nu poate fi citit decât în poziţia deschis, introdus în cititor şi cam asta e toată tehnologia. E citit şi pe ecran apar aceste date. Dacă paşaportul e în poziţia închis, nu e citit. Radu Moraru: Din cauza coperţilor? Gabriel Pandele: Da. Asta e pentru securitatea cipului. Radu Moraru: Am înţeles. Dacă eu îmi bag paşaportul aşa în buzunar, dacă trece cineva cu un cititor, un hacker, se poate să îmi ia datele. Gabriel Pandele: Dar ce interes aţi avea să îl ţineţi aşa? Radu Moraru: Asta înseamnă că cine are aceste paşapoarte ar trebui să fie mult mai atent cu acest paşaport. Gabriel Pandele: Păi hai să facem atunci o analogie, dacă eu am cardul în buzunar, care are cip, cel care trece pe lângă mine îl poate citi şi mi-a dispărut tot ce am pe card? Deja sunt supoziţii astea. Radu Moraru: E o dezbatere, de asta am şi generat cele două emisiuni, pentru că în România nu a fost o dezbatere şi pentru că în România, în credinţa ortodoxă sunt foarte multe temeri legate de codul de bare. Gabriel Pandele: Sincer nu ştiu de unde au apărut atâtea discuţii? Se poate să fi fost o lipsă de informare suficientă, deşi prima dezbatere publică care a avut loc cu cei care se opun acestui document s-a desfăşurat în urmă cu o lună. Deci e destul timp. Radu Moraru: Ştiu, dar a fost după ce Guvernul a dat acea HG care, ghinionul lui Călin Popescu Tăriceanu, are numărul 1566. Dacă aduni 1 şi cu 5, ai HG 666. Gabriel Pandele: La asta nu m-am gândit niciodată. Radu Moraru: Noi suntem ziarişti, trebuie să ne gândim. Acest element… mai e vreun alt cip în afară de acesta? Gabriel Pandele: Numai elementul de siguranţă. Radu Moraru: Oare acel cip, într-o bună zi, care acum emite foarte puţin, cât să poată fi citit, dacă i se măreşte puterea…? Gabriel Pandele: În ce fel? De către cine sau cum? Radu Moraru: Dacă vom descoperi peste ani că este deja un sistem care din satelit poate să monitorizeze în orice secundă acest paşaport? Gabriel Pandele: Înseamnă că noi, toţi oamenii, suntem manipulaţi. Radu Moraru: Păi sunteţi, să ştiţi. Gabriel Pandele: Deci nu e vorba numai de România aici, e un document care nu circulă numai în România, circulă la nivel european, internaţional. Şi atunci ce facem? Nu mai punem paşapoarte, nu mai punem asta că se poate întâmpla ca să fim monitorizaţi? Radu Moraru: Nu credeţi în teoria asta? Gabriel Pandele: Prea punem răul în faţă. Radu Moraru: Telefonul mobil deja e un instrument. Gabriel Pandele: Dar ne putem debarasa de telefonul mobil? Eu nu. Radu Moraru: Pe de altă parte, aceste paşapoarte mulţi au spus că nu ne mai trebuie, că în Europa mergi cu buletinul. Gabriel Pandele: Da, dar dacă mergem în state terţe ce facem? Radu Moraru: Ne cer aşa ceva? Gabriel Pandele: Unele da. Radu Moraru: Dar este vreo specificaţie exactă, spre exemplu, Statele Unite au spus, din 2010 nu primim decât cetăţeni cu … Gabriel Pandele: Nu. O fi pe viitor, poate se va cere aşa ceva, dar încă nu. Radu Moraru: Ştiţi unde am o mare temere, unde statul român nu cred că are suficiente garanţii să spulbere această temere? Aici sunt date importante, spre exemplu, amprente. Astăzi, noi nu suntem în stare să ţinem un om în puşcărie. Un om e ceva fizic. Ai pus nişte gratii, nu prea are pe unde să scape. Nici pe geamul mic, nici prin gratii. Şi cu toate astea, aceşti oameni dispar din puşcării. Criminali periculoşi. Aceste date nu sunt ceva fizic. Ele le poţi lua pe o dischetă din astea mică, poţi să iei mii de paşapoarte de date. Şi întrebarea mea este, aşa cum s-au făcut cărţi de identitate false, dar arătau senzaţional, mâine se pot face asemenea acte şi eşti deposedat şi de amprente, şi de imaginea facială, de tot. Gabriel Pandele: Când vă referiţi la imaginea facială cred că aveţi în minte o operaţie estetică, că altfel cum să schimbi? Dumneavoastră vă referiţi la datele din mediul de stocare? Eu v-am arătat ce date sunt. În mediu se găseşte şi faţa persoanei. Radu Moraru: Ştiţi ce performanţe avem noi în televiziune? Cu puţin machiaj… şi pe bunica poţi să o faci să arate ca domnişoara de aici. Cine va păzi? Gabriel Pandele: Toate datele care sunt aici vor rămâne numai la nivelul Direcţiei Generale de Paşapoarte şi vor fi folosite numai în scopul eliberării documentelor. Radu Moraru: Dar cine… aveţi 50 de oameni înarmaţi care păzesc aceste date? Sistemul, computerele…. sunt securizate? Că şi de la NASA au dispărut date. Gabriel Pandele: Dar şi la nivel există structuri care se ocupă cu aşa ceva. Au fost probleme în România, probleme de scurgeri de informaţii legate de datele cetăţenilor? Eu nu am auzit de aşa ceva. Radu Moraru: Eu am văzut buletine false, inclusiv acele cărţi de identitate în care era schimbată şi poza. Gabriel Pandele: La actualul document nu se poate face aşa ceva. Şi în plus vorbeam de datele personale. Radu Moraru: Deci spuneţi că acest document nu poate fi falsificat şi că cei care vor utiliza se vor uita la aceste documente, se uită foarte bine la fotografia pe care o au în faţă. Gabriel Pandele: Eu vă spun că un astfel de document, pentru a fi falsificat, asupra lui trebuie acţionat în două direcţii. În sensul că trebuie făcute anumite modificări pe grila informatizată, iar aceleaşi modificări trebuie operate în mediul de stocare pentru că trebuie puse de acord. În momentul în care omul merge şi i se controlează documentul la frontieră, el pune şi cu degetul. E un control 1 la 1. Se caută ce e în document şi ce e în faţa lucrătorului de la graniţă. Radu Moraru: Deci cel de la graniţă trebuie să fie un pic spion? Ca în filme. Gabriel Pandele: Da. Ajungem la James Bond. Radu Moraru: Da. Păi ăsta de la Braşov, Serghei Gribenco, nu au zis că e James Bond? Gabriel Pandele: Eu cred că tot presa l-a ridicat. Radu Moraru: Avem nişte secvenţe. Deci deasupra paşaportului a pus un cip în care avea datele cu Elvis. Şi în terminal, când a trecut, practic afişa Elvis. Gabriel Pandele: Şi după ce a trecut de locul respectiv, unde se afişa paşaportul, nu a dat şi de un funcţionar? Radu Moraru: Nu. Eu aş face un cip, dacă aş fi infractor, aş face un cip, îl pun deasupra, care coroborat cu ce este aici să îmi modifice exact elementele de… adică să schimbe poza, amprentele… Gabriel Pandele: Nu cred. Radu Moraru: Deci e poezie? Gabriel Pandele: Da. Până la urmă, de câte ori apare imaginea fetei aici? Vedeţi dumneavoastră, eu de asta insist şi explic celor care stau de vorbă că e un paşaport care nu poate fi falsificat. Are atât de multe elemente de securitate şi atât de bine făcute, încât nu poate fi falsificat. Ce vedeţi aici, ceea ce reprezintă un acromat, sunt realizate în nanotehnologie. Radu Moraru: Deci o tehnologie la care nu au acces amărâţii? Gabriel Pandele: Absolut. Radu Moraru: Unde se fabrică aceste paşapoarte? Gabriel Pandele: Dumneavoastră aţi spus de 1566. Acolo scrie cine le fabrică. Radu Moraru: Am văzut, Imprimeria Naţională. Deci ei au tehnologia asta? Gabriel Pandele: Absolut. Şi ca să nu rămânem în urmă cu ideea, deci de câte ori apărare imaginea? De 4 ori. Ceea ce mi se pare greu de umblat, să schimbi 4 imagini, 4 vizibile şi una în mediul de stocare. Nu aţi văzut-o pe cea perforată. Radu Moraru: Da. Hai să o arătăm. Este ca o hologramă aşa. costă mai mult acest paşaport? Iată, avem elemente noi, sunt elemente pro mai multe. Şi sfântul sinod are o poziţie şi aţi văzut-o astăzi. Dacă vreţi paşaport biometric, da sau nu, sms. Ideea este că acest paşaport va fi singurul care vă va permite să vă deplasaţi în Statele Unite şi probabil şi în alte ţări care vor cere asemenea paşapoarte. Sunt convins că americanii vor condiţiona deplasarea sau vizele de acest paşaport, pentru că e acel program „Viza Waiver”. Costă mai mult acest paşaport? Gabriel Pandele: Costă, dar cred că elementele care sunt incluse în el compensează preţul. Radu Moraru: Dar pe cetăţeanul obişnuit, eu, care nu sunt nici terorist, nici infractor, mă deranjează că trebuie să plătesc mai mulţi bani. Nu simt nici o mândrie, mamă ce paşaport am eu! Gabriel Pandele: Eu chiar vă contrazic, pentru că întâmplător m-am deplasat la Ilfov când oamenii intrau în posesia documentului şi chiar erau încântaţi. Şi românul nu are ce pune pe masă, dar când e ceva nou, îşi ia. Radu Moraru: E adevărat aici. Acesta e un paşaport la maxim. Mai paşaport decât acesta nu există în Europa. Şi probabil că nici în lume. E unul din cele mai frumoase paşapoarte. Cât costă? Gabriel Pandele: 230 de Roni. Radu Moraru: Nu aveţi nevoie de el în Europa. Gabriel Pandele: Scuze, este 234. Radu Moraru: Acest paşaport însă s-a vorbit că va încălca demnitatea noastră, libertatea de mişcare, cum spun unii. Gabriel Pandele: În ce sens? Radu Moraru: Te obligă să îţi laşi amprenta. Gabriel Pandele: Eu v-am explicat, şi, sincer e ca simplu cetăţean, în momentul în care am un astfel de document ştiu că nimeni nu se poate folosi de identitatea mea, ceea ce pentru mine reprezintă un element de siguranţă. Eu aşa o privesc. Acum fiecare o priveşte prin prisma lui. Radu Moraru: Deci nu vă simţiţi deranjat? Gabriel Pandele: Absolut. Radu Moraru: Dar de ce ne-am simţit atât de deranjaţi când Italia a vrut să îi amprenteze pe rromi? Aţi fi fost de acord cu amprentarea lor? Gabriel Pandele: Nu aş putea să formulez o părere despre acest subiect pentru că nu ştiu realitatea de acolo. Radu Moraru: Deci nu credeţi că ar trebui să ne simţim jigniţi pentru că mergem acolo şi ni se ia amprenta? Gabriel Pandele: Nu. Radu Moraru: În Statele Unite, când te duci, îţi ia şi retina sau irisul. Gabriel Pandele: Unde anume? Radu Moraru: În Statele Unite. La intrare. Te pune să te uiţi într-o cameră. Gabriel Pandele: Eu când am fost nu m-a pus să fac aşa ceva. Adevărul că am fost puţin mai demult, dar nu m-au pus să fac aşa ceva. Radu Moraru: Poate pentru că eraţi de la Paşapoarte. Gabriel Pandele: Nu. Radu Moraru: De ce credeţi că sunt exceptaţi de la acest tip de document anumite instituţii? Gabriel Pandele: Care? Radu Moraru: Păi îmi arătase Victor Roncea. Senatul, Camera Deputaţilor, SRI, SIE. Gabriel Pandele: Şi cum sunt ei exceptaţi? Eu nu am auzit de aşa ceva până acum. Cred că nu e foarte bine informat. Radu Moraru: Şi paşapoartele diplomatice? Gabriel Pandele: Absolut. Nu s-au emis încă, dar se vor emite. Suntem oameni. Radu Moraru: Permisele de conducere, şi ele au un cip din ăsta? Gabriel Pandele: Vă spun că nu au, deşi revin la discuţia aceea, cu nişte băieţi tineri, care păreau şi ei citiţi, care afirmau că este. Nu este, domne. Dar i-am lăsat în pace pentru că nu avea sens să intrăm în polemici. Radu Moraru: E primul document de identitate din România care are cip? Gabriel Pandele: Da. Radu Moraru: Urmează şi CI-urile şi permisele? Gabriel Pandele: Nu aş putea să vă spun, nu ştiu ce fac alte instituţii. Radu Moraru: Am înţeles. Bun. Mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Cred că aţi lămurit toate aspectele. Ce ar mai fi fost de spus? Gabriel Pandele: Eu aş vrea să mai adaug un lucru, pentru că am constatat de multe ori că lumea nu cunoaşte anumite aspecte. Deci, România nu e singurul stat care a emis aşa ceva. Radu Moraru: Am spus şi aseară, suntem penultimii din Europa. Gabriel Pandele: Exact. România este alături de Germania, primul stat care a emis paşaport electronic în care sunt integrate în mediul de stocare ambele date biometrice, imaginea facilă şi amprenta. Dar la nivel european, 26 de state au eliberat acest paşaport, mai puţin Bulgaria, dar urmează şi ei. Radu Moraru: Am înţeles. Gabriel Pandele: Este reglementare a Uniunii Europene. Radu Moraru: Şi acest paşaport e mai mic decât celelalte şi e de fiţe, cum spuneau unii dintre colegii mei. Vrei să stai în faţă, vrei cip, ai un paşaport cu cip. Multe elemente de siguranţă. Mă bucur că harta României e prezentă ca să nu uităm conturul. Bun, mulţumesc pentru prezenţă. Maica Ecaterina are de înfruntate nişte atacuri. A devenit, aşa, un fel de inamic public. Mulţi au făcut trimitere la spusele din emisiunile noastre. În această seară Maica Ecaterina este la „Naşul”, împreună cu părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea. Iar la final ne vom bate cu nişte băieţi deştepţi pe care îi vom bate rău de tot, ca de fiecare dată. Ne întoarcem în direct în câteva clipe.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Avem şi un comunicat, sondajul continuă. Invitaţii mei sunt Maica Ecaterina, a devenit repede inamicul public numărul 1, alături de noi este şi părintele Ioan Sismanian, de la mănăstirea Petru Vodă, sărut mâna, părinte, şi colegul nostru, Victor Roncea. Discuţii aprinse. Cum vi se pare, că aţi fost pusă la zid după cele două emisiuni? Maica Ecaterina: Ce se întâmplă în scrierile sfinţilor părinţi. Vedem că sfinţii dădeau bani să fie ultragiaţi, să fie pomeniţi rău, să fie bătuţi, să fie scuipaţi, înjuraţi, batjocoriţi. E ceva anormal în zilele noastre, cum, cineva vrea să fie batjocorit şi mai şi plăteşte pentru asta? Radu Moraru: Dar de ce făceau? Maica Ecaterina: Pentru aducerea la zi a smereniei. Pentru că păcatul primordial, păcatul de la care s-a pornit, a fost mândria lui Lucifer, care s-a transmis în Adam şi apoi în Eva. Mândria a fost la baza întregii căderi umane, de la început până la sfârşit. Şi atunci eu mă bucur… sfinţii se bucurau. Radu Moraru: Dar nu sunteţi sfânt. Maica Ecaterina: Dar iau exemplul sfinţilor. E singurul lucru pe care mi-l pot permite în viaţa asta. Radu Moraru: Dar asta nu e o mică mândrie? Maica Ecaterina: De ce? Din contră… păcatele mele sunt ale mele, cuvintele sunt ale sfinţilor părinţi. Deci dacă eu am îndrăznit să fac acest pas, să ies din răcoarea chiliei… chilia mea de la Ierusalim, la demisolul mănăstirii, chiar o peşteră, dacă am îndrăznit să ies de acolo, să ies de aici, sigur nu am venit pentru acest subiect, am venit pentru o problemă de sănătate, cu picioarele nu stau foarte bine, dar văzând cele ce se întâmplă aici, evident că nu se poate. Acela care se va ruşina de mine, mă voi ruşina şi eu în veacul ce va să vie. Radu Moraru: Să vedem ce a transmis astăzi presei purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Stoica. Întâi fragmentul referitor la Maica Ecaterina şi apoi şi comunicatul. Reporter: Biserica se dezice? Constantin Stoica: Categoric. Nu vreau să facem un caz, dar inclusiv aseară am văzut o maică care n-are nicio legătură cu BOR, se numeşte Maica Ecaterina de la Ierusalim. În mod firesc o maică stă într-o mănăstire. Or, dânsa stă în Bucureşti, e foarte activă în toate aceste dezbateri, oferă presei ceea ce are nevoie, anume senzaţionalul de factură îndoielnică. Maica Ecaterina: Efectiv, îmi displace total să vin şi să vorbesc despre asta pentru că e ca şi cum o simt ca acuzare. Dar nu e o acuzare, e o realitate. Da, stimaţi telespectatori, sunt o biată păcătoasă, cei ce aţi mai citit din cărţile mele, ştiţi din ce iad am ieşit, şi cu ce minunăţii m-a binecuvântat Domnul la Ierusalim, acolo am locuit 16 ani, de 2 ani de zile sufăr de osteoporoză la genunchi şi la şold, încerc să mă tratez atât aici, cât şi în Israel. Iarna asta m-a prins absolut forţat aici, dar situaţia care s-a bulucit aşa ca tăvălugul peste noi… Radu Moraru: Eu am înţeles că n-ar trebui să ieşiţi la TV. Maica Ecaterina: Ce bucuroasă aş fi să mă duc eu la chilie şi să vină în locul meu reprezentanţii BOR să susţină punctele de vedere ale sfinţilor părinţi. De când sunt în România, de când am îndrăznit să pun pe piaţă câteva cărţi din gândirile mele… dacă e să vorbesc, sau să spun sau să scriu, nu o fac decât în lumina sfinţilor părinţi, în tradiţia ortodoxă care a pierit aproape complet din teritoriul românesc… Radu Moraru: Nu aş zice asta, poate e prea mult. Maica Ecaterina: Aproape complet. Domnul Radu Moraru, nu mergeţi prin sate să vedeţi cu ce tristeţe se prepară o supă ultramodernă între tradiţiile ţăranilor de la Burebista îmbinate cu tot felul de aduceri aminte din America, cu tot felul de imposturi satanice şi tot felul de împănări din alte tradiţii şi locaţii cât se poate de idoleşti, în zilele de sărbătoare ortodoxe. M-a speriat această chestie. Radu Moraru: Interesant. Părinte, aţi fost prezent la discuţiile cu autorităţile. Chiar acum o lună şi ceva s-a discutat pe marginea acestui document. N-aţi fost de acord nici atunci, nu sunteţi nici astăzi. De ce nu sunteţi de acord cu aceste documente cu cip, şi doi, dacă credeţi că ar trebui ca maicile şi călugării să stea în mănăstiri? Ioan Sismanian: Dar ei acolo stau. Dar în acelaşi timp ţin foarte bine minte, atunci când durerea e mare, şi când călugărului i se cere să iasă din pustia lui, şi să vină să arate lumii întregi, că durerea e mare… exemplul e minunat, atunci când a fost acea extraordinară manifestare de durere a sfinţilor pustiei, când au ieşit cu icoanele în mână, mărturisind erezia iconoclastă. Ce trebuia să facă călugării? Să stea acolo şi să rabde blasfemia lui Hristos, a chipului lui Dumnezeu? Păi doamne iartă-mă, dacă nu strig eu pietrele vor striga. Problema care se pune aici nu e nici pe departe de ce nu stau în mănăstire, că aşa bine e în mănăstire. Vin aici târându-mă, e greu, e o bucurie nespusă să stai acolo şi să plângi pentru păcatele tale şi ale neamului. Dar atunci când lumea însăşi, şi veţi vedea dumneavoastră acest raport al poziţiei omul de rând, omului laic, când el se frământă şi când el strigă, eu ce să fac? Stau acolo şi-mi văd de ale mele – nu se poate. Radu Moraru: Care e spaima cea mare legată de acest document care pentru unii pare complet inofensiv? Ioan Sismanian: Spaima cea mare nu se vede. Noi plecăm în această înţelegere de la un cuvânt care este un cuvânt în Dumnezeu. Sfânta Evanghelie ne învaţă, atunci când a fost Adam şi când a intervenit acea mare ispită a celui viclean, problema a fost nu atât că el s-a ispitit de poftă, ce gust o să aibă, ce savoare, pentru că şi asta a fost o latură a ispitei, dar marea ispită care o vedem e ispita părerii de sine, a ştiinţei. El a vrut să fie ca Dumnezeu, să fie ştiutor, să înlocuiască pe Dumnezeu. Radu Moraru: Dar astăzi nu e o lume puţin nouă? Nu cred că orice om care vrea să meargă la muncă în Anglia sau în altă ţară, credeţi că el vrea să fie asemeni lui Dumnezeu? Are nevoie de acest document, pentru că acesta e biletul de intrare. Ioan Sismanian: În asta constă marea problemă. Am să vă pun o întrebare tuturor. Avem două clădiri banale, două clădiri frumoase, mari, cu două centrale termice bine puse la punct. Şi doi fochişti. Acum, unul munceşte la un bordel, altul la un spital. Întrebarea este, sunt plătiţi la fel? Ca volum de bani, poate că da. Dar creştineşte vorbind, sunt plătiţi la fel? Radu Moraru: Nu, sursa banilor pentru unul e o sursă păcătoasă, pentru celălalt…. deşi păcătoşi sunt toţi, şi fetele de la bordel, şi şeful de la spital. Ioan Sismanian: Mă refer la ce ne învaţă Domnul, cui slujeşti? Problema nu e fapta în sine, ci scopul ei, sensul ei. Cui slujesc? Eu fac treabă la o centrală, dar e clar că pe mine mă va plăti diavolul acolo, pentru că el e stăpân. Radu Moraru: Credeţi că vom deveni slujitori ai diavolului prin acest document care are cip? Ioan Sismanian: A spus Dumnezeu clar, dă Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Adică dă-i statului treaba lui, banul, dar tu ţine-ţi restul, adică chipul tău, pe care Dumnezeu ţi l-a creat. Ce fac, mă duc până în Italia, Anglia, sau America. Muncesc. Când vin, zic părinte, am greşit, iartă-mă. Dar îmi dai voie să merg şi mâine, că eu ce să fac acum? Rămân copiii nemâncaţi. Radu Moraru: Păcatele până la urmă sunt păcate, dar eu cred că până la urmă oamenii păcătuiesc mult mai grav decât păcatul acestui cip? Ioan Sismanian: Păcatele cele mai grave sunt cele planificate. Că dacă eu … Radu Moraru: În lumea de astăzi planificăm numai păcate. Ioan Sismanian: Aici e problema. Că dacă eu zic că fac un păcăţel mic, şi îl accept, îl fac şi astăzi şi mâine, cum mă mai pocăiesc? Radu Moraru: Da, dar paşaportul e pentru pâine, zic unii, domne, mă duc să fac o pâine. Uitaţi ce spune Sfântul Sinod: „a avea un paşaport e un drept şi nu o obligaţie, paşaportul fiind un document eliberat la cerere pentru cei care doresc să călătorească în afara spaţiului Uniunii Europene. Fiecare cetăţean are dreptul de a cunoaşte în mod direct conţinutul datelor personale incluse în noul paşaport electronic care include date biometrice. Grupul european pentru ştiinţă, etică şi noile tehnologii e împotriva implantării în corpul uman a cipului electronic. Întrucât unele persoane au reticenţe faţă de paşapoartele biometrice, se va interveni pe lângă instituţiile statului român cu solicitarea de a se adopta măsurile necesare pentru modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă, paşaport temporal, şi la cazuri când din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice. Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii şi credincioşii să rămână statornici în credinţa în Isus, să sporească în rugăciune şi în fapte bune, vieţuind creştineşte în familie, mănăstire şi societate, fără a răspândi panică şi îngrijorare prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare. Astfel Dumnezeu ne va lumina, ne va apăra de tot răul, ne va ajuta să săvârşim binele.” Maica Ecaterina: E strigător la cer cum poate să fie un lucru trecător o polemică care e aruncată în derizoriu, despre care se vorbeşte de câteva zeci de ani pe întreg globul, despre care s-au scris sute de cărţi, pentru care au murit oameni. Am aici cartea unui ziarist canadian care a fost asasinat, el se numeşte Serge Monaste. Eu nu o am decât editată, ea se cheamă „Naţiunile Unite contra creştinismului”. Ideea e în felul următor: e speculativ pentru noi să aruncăm în eter şi în undele televizoarelor nişte cuvinte cu care să jonglăm pe o temă care se discută pe câteva sute de ani, dacă nu chiar mii. Cum putem să venim cu toate dovezile? Că de fiecare seară când mai urmează un telefon, eu încerc să mă gândesc, Doamne, în momentul acesta ce cuvânt să spun, ce argument să aduc din miile de filme, de cărţi, de lucruri adevărate, atunci…? Radu Moraru: Dar cum discernem adevărul de speculaţii? Că asemenea cărţi care s-au vândut în milioane de exemplare au mizat pe speculaţii tocmai pentru a se vinde. Maica Ecaterina: Dacă ele corespund cu sfinţii părinţi care au scris cărţi. Am aici o carte, „Stareţii despre vremurile din urmă”, în care sunt adunate zeci şi sute de texte ale sfinţilor părinţi de la 1400 până în zilele noastre, ultimul fiind, să zicem, părintele Serafim Roze, despre care toată lumea ştie că e propus pentru a fi canonizat, care spune următorul lucru… dânsul a murit în 1982. A trăit în America. A fost un convertit din protestantism la ortodoxie adevărată. A fost un luptător. În America zilelor noastre, care era plină de căderi şi aşa mai departe. El spune aşa: „Acum e mai târziu decât ni se pare. Apocalipsa se desfăşoară deja”. În bibliotecile din România cărţile lui Serafim Roze stau la prim rang, se vând cu sute de mii. Am dat doar un exemplu, sunt zeci… Radu Moraru: Spuneţi că tot ceea ce spuneţi, vorbiţi cu cuvintele sfinţilor părinţi? Maica Ecaterina: Absolut. Radu Moraru: Părinte, sunteţi la aceeaşi mănăstire cu părintele Iustin Pârvu. A mai spus ceva zilele acestea legat de aceste paşapoarte biometrice? Ioan Sismanian: Rugaţi-l. Atât. Pentru că asta înseamnă un singur lucru. Înseamnă ca omul prin rugăciunea aceasta să îşi poată descoperi depărtarea lui de Dumnezeu. Pentru că v-am spus, raportându-te corect la Evanghelie, aţi spus dumneavoastră, vezi din toate… mii de păcate. Un budist trăieşte după budismul lui, un hinduist e foarte strict, un mahomedan e la fel de strict… Maica Ecaterina: Atât de stricţi, încât dacă tu, ca şi creştin, în zilele de Ramadan, când se posteşte, îndrăzneşti să mănânci în faţa lui, el te atenţionează şi îţi face observaţie. Radu Moraru: Vreţi să spuneţi că noi ca ortodocşi cedăm…? Victor Roncea: Poate ar trebui să amintiţi şi despre evreii ortodocşi care i-au bătut cu pietre pe homosexuali la marşul din Ierusalim. Maica Ecaterina: Absolut. În Ierusalim trebuia să aibă loc zeci de marşuri, nu o dată. Radu Moraru: Aici nu e un exemplu. Eu sunt creştin ortodox, sunt tolerant, nu pot să arunc cu pietre. Maica Ecaterina: Sunt de acord. Ei sunt ultrareligioşi. Ioan Sismanian: Noi arătam ce înseamnă un om cu adevărat strict. Dar eu nu mă refer la asta, mă refer să mi dau seama de măsura păcatelor mele. Evanghelia înseamnă să ierţi, să rabzi, lucrurile sunt complexe. Radu Moraru: E adevărat, dar tot nu cred că până la urmă acest paşaport nu e nici cu cod de bare… dacă eram cu toţii amprentaţi, ni se băga dispozitivul ăla ca în lagărele naziste, şi fiecare, în loc să te mai strige Radu Moraru, te striga după numere… Victor Roncea: Domnul Radu Moraru, am un cadou din partea domnului Călin Popescu Tăriceanu pentru dumneavoastră. Radu Moraru: „Dispozitiv medical implantabile active”. Victor Roncea: Deci s-a dat şi această hotărâre pentru dispozitive implantabile pentru VeriChip, de care vorbeam ieri-seară. Radu Moraru: Medicale. Victor Roncea: Da, într-o primă fază. Dar citiţi instrucţiunile. Radu Moraru: „Orice instrument, aparat, echipament, software, material sau alt articol, utilizate separat sau în combinaţie împreună cu orice accesorii şi orice software făcut de fabricant pentru a fi utilizat în mod specific pentru diagnosticare şi/sau în scop terapeutic, şi necesar funcţionării corespunzătoare a dispozitivului medical destinat de către fabricant să fie folosit pentru om în scop de: diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament a unei leziuni, sau unui handicap, investigare, înlocuire sau modificare a anatomiei sau unui proces fiziologic, control al concepţiei.” Victor Roncea: Monitorizare. Ioan Sismanian: Vă pun o întrebare. Dacă, de exemplu, eu sunt potenţial bolnav psihic, mi se pune asta ca să vadă cum sunt eu? Victor Roncea: Dar Radu Moraru s-a oprit într-un punct foarte sensibil. Control al concepţiei. Deci aşa vor ajunge aceste cipuri foarte uşor în mâinile femeilor care vor dori să îşi controleze contracepţia. Deci în mâinile celor care nu sunt neapărat internaţi în spital. Şi încet-încet vor fi transferate şi altora. Deci e un prim pas, aşa cum sunt şi paşapoartele biometrice. Radu Moraru: Astăzi vorbeam cu mai mulţi cunoscuţi care spuneau că nu avem nicio şansă, evident că destinaţia finală e implantarea cipului. Ei vedeau chiar în următorii 5-10 ani introducerea acestui cip. Maica Ecaterina: Domnul Radu Moraru, ştiţi de ce a izbucnit toată povestea asta? Pentru că părintele Iustin a dat un comunicat pe care atât BOR şi Patriarhia Română, cât şi restul lumii l-au considerat anacronic, incendiar, nelalocul lui, pentru că în final făcea apel către toţi creştinii care au citit Evanghelia, care au ajuns la concluzia că suntem uşor către anii apocaliptici, să pornească la o luptă interioară pentru a se debarasa de patimi, de păcate. De gândire rea, de răutăţi… Radu Moraru: Adică sugeraţi că nu ne-ar strica puţină renunţare la viaţă… adică să renunţăm la paşaportul acesta, la cardul bancar…? Maica Ecaterina: În momentul în care 666, după tonele de materiale pe care o să vi le pun la dispoziţie cu toată dragostea, filme, documentare, din toate colţurile lumii, pe toate limbile, în toate colţurile lumii s-a discutat asta, ei, în clipa în care eu am dat cu ochii de aceste lucruri, am înţeles că există faţă de Sfânta Treime care a creat cerul, pământul, globul pământesc şi tot Universul, şi tot ce există, o luptă extraordinară din partea Satanei de a suprapune peste Sfânta Treime o altă treime. Şi acea treime e 666. Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că ar trebui ca tehnologia să se oprească la un moment dat. Adică e prea multă tehnologie cu aceste implanturi? Maica Ecaterina: Oricum e prea multă tehnologie. Radu Moraru: Pe de altă parte, tehnologia asta, numită televiziune, e un implant mai periculos? Maica Ecaterina: Categoric. Radu Moraru: Şi atunci în mod normal trebuia să ne opunem propagării mass-media. Victor Roncea: Sunt mişcări care avertizează asupra riscurilor, mai ales asupra copiilor, de vizionare excesivă a televiziunii. Radu Moraru: Televiziunea poate să fie şi bună, important e în mâinile cui se află această armă? Important e în mâinile cui se află paşapoartele biometrice, pentru că cineva spune că paşaportul emite într-adevăr la o distanţă mică, ca şi telefonul mobil de altfel, însă receptorii vor avea putere mare de recepţie. O întrebare pentru specialişti, dacă antenuţa emite la 10 cm, pot fi puşi receptori pe blocuri care să recepţioneze până la nivel de milimetru, ce emite acel paşaport? Maica Ecaterina: Eu vin din Israel unde s-a discutat tema asta că există o tehnologie în care din imediata apropiere, nu s-a spus de unde. Dar şi din satelit, se poate citi până la nivelul de 150 de metri la distanţă de om. Victor Roncea: Din punct de vedere medical se mai ridică o problemă. Am vorbit zilele trecute despre un studiu care arată că în procent de 10% animalele care au fost implantate pentru testare cu acest cip au făcut cancer. Dacă această tehnologie se bazează pe acelaşi principiu, RFID, cine ne garantează nouă că acest cip nu ne va afecta sănătatea? Ce m-a deranjat foarte tare la Patriarhia Română, e că părintele Constantin Stoica s-a transformat practic în purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne. În momentul în care ne-a dat exact aceeaşi explicaţie pe care o dă MAI, că paşaportul e un drept, nu o obligaţie. Păi despre ce vorbim aici? Ordonanţa de Urgenţă 184 pe 2008 prevede ca din 2011 să avem cu toţii cărţi de identitate cu cip biometric. Acelea sunt un drept sau o obligaţie? Ce vom face cu cărţile de identitate care sunt obligatorii? Maica Ecaterina: Domnul comisar-şef care a fost invitat înainte, ne-a confirmat că până în 2011 vom avea buletine… Radu Moraru: Deci în 2011 vom avea şi buletine şi permise. Maica Ecaterina: Şi de ce dânsul n-a recunoscut? Radu Moraru: A zis că e un alt subiect, nu se poate pronunţa. Am spus-o şi eu, noi ştim clar, odată paşaportul introdus, pasul 2 va fi buletinul, pasul 3 permisul auto, clar. Ioan Sismanian: Dacă o întreprindere cere paşapoarte de serviciu, alea cum sunt, tot la alegere? Radu Moraru: Nu. Maica Ecaterina: Pentru că eu am problema asta, eu am şi permis de conducere, am şi paşaport obligatoriu. Radu Moraru: Şi grecii, şi sârbii au aceste paşapoarte, şi din păcate pentru cei care nu vor asemenea cipuri, toţi cei cu care am vorbit astăzi mi-au dat nişte asigurări ferme că orice am face, ele vor fi. Victor Roncea: Nu e chiar aşa, poate Dumnezeu sau Diavolul, cineva a ales România ca piatră de încercare. De ce spun asta? Pentru că în ţările din ortodoxia răsăriteană, noi suntem ţara cu cei mai mulţi ortodocşi, practic. Poate pentru noi e această misiune să dăm înapoi o lege strâmbă făcută de Uniunea Europeană şi impusă de Statele Unite… e impusă, comisarul care a stat aici v-a minţit când a spus că nu e impusă. Radu Moraru: Deocamdată nu ştiu dacă sunt documente în care se vorbeşte de impunere. Victor Roncea: Luaţi scrisoarea dată de chestorul de Poliţie către patriarh. E, în răspunsul dânsului se afirmă din prima frază faptul că în cadrul programului Visa Waiver în care ne-am încadrat suntem obligaţi să impunem cip biometric. Radu Moraru: Dar România nu prea s-a încadrat. Victor Roncea: România e stat suveran, Statele Unite nu pot impune României acest lucru. Maica Ecaterina: Mulţumim Domnului că guvernanţii fură. Pentru că banii se trimit de la FMI grămezi pentru acest deziderat. Mereu se anunţă la radio şi la televiziuni sume alocate pentru computerizarea satelor din România, pentru computerizarea instituţiilor, pentru computerizarea spitalelor. De la FMI. Dar până acum nu s-a putut, pentru că s-a tot furat. Radu Moraru: Să fim sinceri, sunt multe avantaje pe care le aduce acest sistem computerizat. Tot ce e computer ne-a adus multe avantaje. Astăzi facem emisiuni ce nu făceam fără telefonul mobil. Şi doar atât vreau să spun, că sunt multe avantaje, sistemul sanitar şi aşa mai departe… deci au cu ce să ne atragă. De ce credeţi însă că până la urmă scopul final e ăla care îl spunea cel din Zeitgeist? De ce credeţi că scopul final e controlul tuturor oamenilor de pe acest pământ? Ioan Sismanian: O să vă spun eu de ce. Acesta a fost răspunsul, pentru că Hristos, care pentru noi înseamnă lumină, viaţă, adevăr, spune asta. Aşa va fi. Şi e şocant pentru noi acum să gândim că un părinte, într-o vreme de demult, aproape 2000 de ani, Sfântul Ioan ne avertizează că atunci va veni problema când nu o să mai poţi cumpăra sau vinde decât cei ce au această pecete. Problema nu e acum, pecetea nu e aceasta. Pecetea e o fiarizare a tot ce înseamnă pregătire pentru… Radu Moraru: Dumneavoastră sugeraţi că acest paşaport e un prim pas pentru a pecetlui toţi oamenii prin acel implant? Ioan Sismanian: Nu e un prim pas, au fost mulţi paşi înainte. Radu Moraru: E destul de logic. Din momentul ce acest cip va putea înlocui 7 documente, carduri bancare, permisul de conducere, buletinul, carnetul de sănătate, şcoli şi aşa mai departe, cu siguranţă vor merge oamenii ca turma să îşi bage acest implant. Ioan Sismanian: O să ai acest implant. Ce folos? Păi folosul e că el nu e numai un deţinător de informaţii, el are şi un efect activ. Victor Roncea: Uitaţi, contracepţia, e prevăzută în HG. Radu Moraru: Ai cipul ăla, şi la un moment dat cineva zice, hai să îi manipulez pe oamenii respectivi. Ioan Sismanian: Eu vă spun un lucru simplu, dacă de exemplu astăzi în mod banal se pun astfel de cipuri pe simplele bagaje… şi bagajul îl pui acolo pe bandă, îi pune cipul, dă-i. Radu Moraru: Şi noi, omenirea, trebuie să fim aceste bagaje pe bandă. Şi banda are grijă şi te duce unde trebuie. Ioan Sismanian: Exact. Numai că eu vreau să spun nu. Radu Moraru: Eu le dau o veste proastă tuturor celor care au asemenea scenarii, invitaţii mei… unul din cei care vine, Ovidiu Bojor, academician, a descoperit reţeta tinereţii fără bătrâneţe şi a spus că el nu va muri niciodată. Nu cred că pot face ăştia cipuri care să reziste atât cât putem noi să rezistăm. Ioan Sismanian: Vin şi cu noi. Radu Moraru: Omul la 70 de ani era pe Himalaya… Victor Roncea: Există şi credinţa. Ioan Sismanian: Vă mai spun ceva interesant. Pentru creştinism nu lungimea vieţii e problema, ci viaţa veşnică. Radu Moraru: Eu cred însă ca un creştin ortodox, că nu mă păcăleşte pe mine acest paşaport biometric. La implant şi la cip, acolo cred că ne ducem uşor în pădure. Maica Ecaterina: Întrebarea este dacă rezistaţi, după ce aţi avut toate bunătăţile la dispoziţie, un studio bun, o bucurie de meserie… Radu Moraru: Astea sunt trecătoare. Maica Ecaterina: Păi da, dar le lăsaţi pe toate deodată în clipa în care vine microcipul în mână? Aici e întrebarea. Radu Moraru: Credeţi că o să-mi pună condiţia, n-ai microcip nu poţi să faci televiziune? Maica Ecaterina: Exact. Radu Moraru: Îi mănânc. Ioan Sismanian: Nu, condiţia o să fie aşa: nu puteţi intra pe uşă. Radu Moraru: Eu înţeleg ce spuneţi. S-ar putea ca într-o bună zi să fii izolat dacă nu ai cip. Ioan Sismanian: Să vă pun o întrebare simplă: acum 10-15 ani, când au apărut cartelele de telefon? Radu Moraru: În România acum vreo 20 de ani. Ioan Sismanian: Uitaţi-vă, a început să spună, să nu poţi cumpăra, să nu poţi vinde, cei care au… Radu Moraru: Card aveţi? Ioan Sismanian: Nu. Radu Moraru: Eu am şi nu-l folosesc, şi vreau să îl dau înapoi. M-am plictisit de băncile astea care… nu vedeţi că nu mai rezistă băncile? Noi rezistăm, nu rezistă băncile. Maica Ecaterina: Trebuie să dispară banul, ca banul să fie inclus în microcip. Radu Moraru: Vă dau o veste bună, încă în România se poate trăi fără card de supermarket, fără card de farmacie… încă. Ioan Sismanian: Dar studenţii au card, că nu se poate altfel, din păcate. Radu Moraru: Au, dar se poate trăi şi fără. Maica Ecaterina: Numai două minute vreau să citesc un lucru, referitor la acuzaţiile sau intenţiile de acuzaţii, sau cuvintele răstălmăcite despre care s-a discutat în legătură cu numele meu. Eu nu vorbesc de la mine niciodată, vorbesc din cuvintele sfinţilor părinţi. Şi cuvântul spune aşa, fericitul Teodoret povesteşte despre Alfa Afrat, din Pustia Siriei, şi zice aşa: Împăratul cel de tot nebun, Valence, l-a văzut odată când mergea la locul exerciţii ostăşeşti, că acolo se adunau cinstitorii Treimii. În timp ce umbla pe malul râului, cineva l-a arătat împăratului care privea din patul său, şi acesta l-a întrebat încotro merge cu atâta grabă? Răspunzând el că merge să se roage pentru lume, pentru împărăţie, împăratul l-a întrebat din nou: „Şi de ce, dacă ai făcut făgăduinţele călugăreşti, umbli aşa fără frică prin piaţă, părăsind liniştirea chiliei?” La care Afrat răspunde: „Spune-mi împărate, dacă aş fi fost o fecioară care stă închisă în iatac şi aş fi văzut că cineva dă foc casei tatălui meu, ce m-ai fi sfătuit să fac la vederea casei în flăcări? Să stau înăuntru şi să trec cu vederea pârjolul? Întrucât după sfatul pe care l-ai fi dat unei fecioare închise în iatac, sunt silit să fac şi eu, care am făcut făgăduinţele călugăreşti. Iar de mă mustri că las liniştea, mustră-te mai degrabă pe tine care dai foc casei lui Dumnezeu şi mă sileşti pe mine să îl sting. ” Ioan Sismanian: Un cuvânt din Evanghelie spune aşa: „Ieşiţi, osebiţi-vă, zice Domnul, de ce e necurat nu vă atingeţi, şi eu vă voi primi pe voi. Şi vă voi fi vouă Tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice”, zice Domnul. Maica Ecaterina: Şi nu uitaţi că suntem popor creştin de 2000 de ani. Victor Roncea: Şi eu aş vrea să spun că din punct de vedere al unui jurnalist, trebuie să ne dăm seama că e şi o măsură de impunere a unui stat poliţienesc şi trebuie să ne apărăm libertatea câştigată. ORA: 20:00 DATA: 26-02-2009 EMISIUNEA: NAŞUL Cu multumiri pentru postul B1TV si Monitoring Media
Despre Ucraina, am zis si eu ca ucrainenii parca ar fi baietii de Ferentari: dupa ce li s-a taiat curentul ca n-au platit s-au legat la cablul de electrictate publica – in cazul Ucrainei, la conducta UE. Si-acum cred ca Barroso e Becali sa le achite nota. Ia sa plateasca!…
La exact patru ani de la investirea sa ca presedinte al Romaniei, ieri, 22 decembrie 2008, Traian Basescu, aflat la aniversarea a sapte ani a emisiunii “Nasul”, pe langa faptul ca a lansat impreuna cu Radu Moraru cartea “Traian Basescu pe Calea Victorie” a dat si o serie de mesaje dure la adresa stapanilor unor domenii financiar-politice si a unor cadre din Armata, Justitie si Interne. Transcrierea integrala a emisiunii mai jos:
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, suntem în direct, este ultima emisiune din acest an, vă mulţumesc încă o dată că sunteţi alături de noi, telespectatorilor, celor care au contribuit fiecare cu propria lui cărămidă de audienţă la această emisiune ca să devină în acest an cel mai urmărit, bun, talk show din România. Pe statistici. Vă mulţumim. E o mare satisfacţie şi o onoare că vă uitaţi în număr atât de mare la noi. Pot să spun fără multe introduceri că în această seară vine cel mai puternic dintre oamenii politici ai României de astăzi, omul care, printr-un discurs de acum câteva minute, speră ca ţara asta să reintre pe un alt făgaş, să aibă parte de un nou început. Cel puţin asta am înţeles eu. România după 19 ani la un nou început şi cred că trebuie să îl invităm în scenă să vedem ce ne spune în această seară după aceste săptămâni de foc, aceste săptămâni de negocieri, de lupte. Probabil nu vom afla niciodată ce a fost acolo în spate, ce negocieri, ce compromisuri, ce cedări şi ce renunţări. Cert e că avem în această seară Guvern, preşedinte avem demult şi să sperăm că avem şi o ţară cu locuitori de care să aibă grijă în sfârşit statul român. Îl invit în scenă alături de noi pe preşedintele României, domnul Traian Băsescu.
Traian Băsescu. Bună seara.
Radu Moraru: Bună seara.
Radu Moraru: Doamnelor şi domnilor, am crezut că vine un preşedinte obosit, dar e proaspăt, e aici şi va fi cu noi în această seară. Eu anunţ celebra rubrică de publicitate, ne întoarcem în câteva minute. Traian Băsescu la Naşul.
Radu Moraru: Am revenit. Suntem în direct. Astăzi a fost o zi lungă, poate cea mai lungă zi a anului, dar nu atât de lungă ca acel 22 decembrie din urmă cu 19 ani, când România spera să renască. Şi în mare parte zic eu că a reuşit. Noi mai mici, în urmă cu 7 ani, în decembrie, porneam la drum cu această emisiune în condiţii destul de neobişnuite, dintr-un spital. De acolo a început Naşul. Avem, zic eu, cei 7 ani de acasă şi aceasta e ultima noastră emisiune din acest an în direct şi ne-am gândit că ne-ar face onoare dacă preşedintele României ar veni la Naşul să facă un bilanţ al acestor zile nebune. Mulţumim, domnule preşedinte. Noi 7 ani de acasă, dumneavoastră 4 ani de guvernare şi un Guvern nou.
Traian Băsescu. Da. Pe 22 se împlinesc 4 ani de la depunerea jurământului.
Radu Moraru: Dar atunci nu aţi spus că se întâmplă ceea ce aţi visat, astăzi aţi spus… şi mi s-a părut poate puţin mult, „mi-am văzut visul cu ochii”, aşa aţi spus.
Traian Băsescu. Da. Nu era legat de structura politică a Guvernului, ci de majoritatea parlamentară. Dacă vă aduceţi aminte, în campania mea din 2004 s-a vorbit de mărirea salariilor, de mărirea pensiilor, de mai ştiu eu ce alte promisiuni. În general, pe ele Guvernul Călin Popescu Tăriceanu le-a îndeplinit, nu sunt restanţe aici, dar marea problemă rămâne la reforma statului, unde sunt restanţe. Avem aceeaşi organizare administrativă ca în 1968, organizare care, pe de o parte, birocratizează foarte mult România, iar pe de altă parte, nu permite dezvoltarea regională. Nu mai poţi să dezvolţi România pornind de la organizarea cu judeţe din 1968, care era destinată la vremea aia supravegherii populaţiei. Cu partid, cu miliţie, cu Securitate, cu toate structurile statului.
Radu Moraru: Să fie poporul controlat.
Traian Băsescu. Controlat. Şi dacă se întâmpla ceva să poată fi casetată imediat zona, să nu mai mişte nimic, să nu se mai ştie nimic. Or, acum, România, organizarea administrativă împiedică dezvoltarea regională a României, pentru că autoritatea regională practic nu există.
Radu Moraru: Dar de ce aţi spus că trebuie să avem curajul să admitem lucrul acesta? Făceaţi trimitere către anumite exagerări, sau anumite autonomii? Acesta să fie pericolul?
Traian Băsescu. Nu, nici vorbă de aşa ceva. Ai fundamentul Constituţiei, stat unitar suveran independent…
Radu Moraru: Asta au jurat toţi miniştrii astăzi.
Traian Băsescu. Iar acest articol nu poate fi modificat în Constituţia României nici măcar prin referendum. E articol de nemodificare, a acestui articol.
Radu Moraru: Deci credeţi că această reorganizare, modificarea Constituţiei…
Traian Băsescu. Modernizarea sistemului de educaţie…
Radu Moraru: Astea sunt frânele care au ţinut România?
Traian Băsescu. Lipsa de forţă politică. Da, categoric. Iar clasa politică sau guvernele n-au avut majorităţi suficient de consistente să facă reformele de profunzime care au rămas nefăcute. Fie că vorbim de educaţie, de organizarea administrativă, de debirocratizarea României, care e altă… alt unghi care trebuie abordat de guverne puternice, cu susţinere puternică în Parlament. Revizuirea Constituţiei. Vreau să fiu foarte bine înţeles. Faptul că avem o alianţă PD-L – PSD nu mă poate face să renunţ la nişte adevăruri. Constituţia noastră are deficienţe majore în zona care a vizat prima Constituţie, relaţia Petre Roman – Ion Iliescu, Constituţia revizuită în 2003, relaţia dintre Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Deci lucrurile astea trebuie clarificate în interes naţional şi îţi trebuie o majoritate să modifici Constituţia.
Radu Moraru: Deci nu interes prezidenţial?
Traian Băsescu. Nu, nu, nu… ca să fie foarte clar, nu sunt un adept al republicii prezidenţiale, nu e specifică României. Nu e specifică Europei.
Radu Moraru: Vă gândiţi că cine ştie, cine o să vină preşedinte după dumneavoastră…
Traian Băsescu. Nu, dar nu e bine să ai republică prezidenţială. O republică semiprezidenţială cu atribuţiunile clar distribuite între puterile statului e ce ne trebuie, dar pentru asta îţi trebuie majorităţi largi. Iar eu am avut tentativa în 2005, dacă vă aduceţi aminte, deşi aveam o majoritate la limită cu Guvernul Alianţei, am avut tentativa organizării unor alegeri anticipate nu de dragul de a avea alegeri anticipate, ci îmi dădeam seama că fără o majoritate puternică nu poţi să reformezi statul român. Şi nimeni nu poate fără o majoritate foarte puternică.
Radu Moraru: Dar până acum de ce clasa politică n-a vrut să reformeze statul? S-au complăcut, n-au putut, au vrut alţii să ne ţină aşa?
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă luăm guvernarea 1996-2000, a fost o guvernare a CDR, la care a fost şi PD de la vremea aceea, care avea o majoritate la limită. Şi a şi pierdut-o. Pe urmă a venit guvernarea PSD, 2000-2004, care a fost cu guvern minoritar şi cu susţinerea UDMR din Parlament. Cu UDMR-ul făceau 50% plus 1 vot. A venit guvernarea Alianţei DA, 2004-2008, care a început cu o majoritate la limită, după 3 luni pierdusem majoritatea în Senat, şi atunci a fost momentul la care popularitatea era destul de ridicată a Alianţei, ne înţelesesem să lansăm alegerile anticipate, dându-ne seama că nu putem reforma…
Radu Moraru: Cine n-a vrut atunci?
Traian Băsescu. Premierul de atunci, iniţial a fost de acord, pe urmă n-a mai vrut.
Radu Moraru: Şi de atunci v-aţi gândit la un plan sau la o soluţie ca România să aibă o majoritate?
Traian Băsescu. Da… este obiectivul meu din 2005, ca mai devreme sau mai târziu să ajungem la o majoritate care să poată reforma România.
Radu Moraru: Şi aţi reuşit acum, dar din păcate sunt acuzaţii grele…
Traian Băsescu. La sfârşit de mandat, din păcate.
Radu Moraru: Acuzaţii grele că ar fi ba refacerea FSN, ba… un compromis de neacceptat între stânga şi dreapta. Au opoziţia prea fragilă.
Traian Băsescu. Eu aici am problemele mele politice categoric. Din 1992 şi până acum am fost un adversar neîmpăcat al PSD. Şi ei ai noştri şi noi ai lor. Poate că în intervalul acesta de 16 ani ne-am epuizat potenţialul de ură şi nu mai avem ce ne spune rău. Şi om face şi ceva bun.
Radu Moraru: S-or îndrăgosti acum PSD-ul cu…
Traian Băsescu. Dragoste nu o să fie niciodată. Conjunctura ne-a adus aici, pe un program care încă mai trebuie ajustat, dar politic sigur e greu de explicat.
Radu Moraru: Dar totuşi aţi crezut că e guvernul pentru ţară. Aţi spus că e un guvern pentru România, nu al cuiva.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu aveam varianta să mă duc cu guvern minoritar PD-L – UDMR, un guvern minoritar care să intre în criză, în perioada de criză. Sau aveam varianta să mergem cu un guvern PNL – PD-L – UDMR, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Nu am putut avea încredere, asta a fost exigenţa liberalilor. După ce a scos o dată PD-L de la guvernare, cum puteam avea încredere să spun, domnul Călin Popescu Tăriceanu, mai ia o dată mandatul şi a doua zi după ce ţi-l dau fugi la Dinu Patriciu repede, pupă-te cu el, şi vezi ce faceţi împotriva lui Traian Băsescu.
Radu Moraru: Asta a fost teama dumneavoastră?
Traian Băsescu. Da.
Radu Moraru: Nu sunteţi prea dur aici?
Traian Băsescu. Nu sunt deloc dur, doar proştii nu învaţă din greşeli. Deci i-am dat mandatul în 2004, în 2007 a scos de la guvernare PD-L, pe înţelegere cu PSD, pe susţinere din Parlament, şi a dat toată… a mers pe suspendarea preşedintelui. Deci ce încredere puteam să am în propunerea domnului Călin Popescu Tăriceanu?
Radu Moraru: Deci, nu aţi avut de ales.
Traian Băsescu. Am avut de ales. Puteam să mă duc cu PD-L guvern minoritar, are 38%. Călin Popescu Tăriceanu a guvernat cu 20%. Cu tot cu UDMR. Are 38% PD-L în Parlament, puteam să mă duc numai cu PD-L, sau să mai adaug cele 7% ale UDMR să merg cu un guvern de 45% în Parlament. Dar trebuia să uităm de vreun proces de reformă, pentru că aveai în Parlament majoritatea PSD-PNL care ar fi blocat activităţile guvernului, îl lăsa să supravieţuiască sau îl împingea la compromisuri uriaşe. Şi în situaţia asta am spus… şi pentru mine a fost o soluţie cu pierderi enorme. Electoratul meu e anti-PSD. Cred că în momentul de faţă 80% din electoratul meu nu mai e electoratul meu, văzând în mine omul care a făcut maximul compromis politic. Pe de altă parte, obligaţia mea era să dau un guvern solid României şi în perspectiva intrării în perioada de criză, 2009 şi 2010, şi nu o spun… o spun cu destulă informaţie, 2009 şi 2010 vor fi ani de criză, probabil vom ieşi din criză… de criză economică, începând cu 2011, şi să las ţara cu un guvern minoritar sau un guvern nesigur ar fi fost deasupra interesului public. Putea fi interesul meu să continui să îmi scot ochii cu PSD-ul, sau să spun, măi oameni buni, veniţi încoace, faceţi un guvern puternic cu care să treceţi criza, dar în paralel să reformaţi ţara. Asta e gândirea, ştim foarte bine că pentru mine pierderile politice sunt uriaşe.
Radu Moraru: Care au fost momentele grele din 30 noiembrie până astăzi, depunerea jurământului la Cotroceni, când puteaţi deja să fiţi sigur că ţara are guvern?
Traian Băsescu. Au fost cele 11-12 zile din ziua votului până la anunţarea premierului Theodor Stolojan. A fost într-o miercuri. Deci o săptămână plus luni, marţi, miercuri. 10 zile. Pentru că în acea perioadă au fost negocieri intense şi eu am încercat să îi conving, să îl conving pe Călin Popescu Tăriceanu să renunţe la ideea de a fi premier. N-a vrut. N-am mai avut ce să fac, a trebuit să anunţ premierul miercuri, pentru că nu ne încadram în obiectivul de a avea guvern pe data de 22. Iarăşi, era un lucru în neregulă să las să se deruleze negocierile peste Sărbători, să ne prindă Anul Nou, să intrăm în 2009 fără guvern ar fi fost…
Radu Moraru: Deci, a fost şi contracronometru?
Traian Băsescu. Da, dar asta se întâmplă. Uitaţi-vă la Belgia, a stat 6 luni în negocieri şi acum a căzut guvernul după o lună de funcţionare. Aduceţi-vă aminte de Germania. Tot la o coaliţie de guvernare care, între creştin-democraţi şi socialişti, au stat două luni şi jumătate în negociere. Deci nu neapărat negocierea a fost imperativul major care m-a determinat la rămânerea în program, ci nevoia ca România să aibă un guvern puternic susţinut în Parlament nu numai pentru perioada de criză, ci şi pentru a reforma instituţiile astea care trebuie reformate. Inclusiv educaţia ca sistem.
Radu Moraru: Spuneaţi aici în urmă cu ceva timp de o lovitură de stat, că unii încearcă şi că nu veţi mai tolera. În noaptea de 30 noiembrie au fost chiar declaraţii publice deja că ceva s-a încercat. Adică pe 30 noiembrie la 21:21, ore din astea, aşa, conspirative, trebuia să se întâmple ceva. Ştiaţi de acest lucru?
Traian Băsescu. Sigur că ştiam, şi v-am spus de când am fost la emisiunea dinainte că ştiam. O înţelegere făcută, şi acum putem vorbi şi de paşii făcuţi iniţial. Pentru că ştiam de înţelegerea de a se anunţa majoritatea, neconstituţional… că o majoritate nu se confirmă decât în Parlament. Nu poţi să vii la preşedinte cu un proces-verbal să spui, noi doi şefi de partid ne-am înţeles să avem o majoritate în Parlament. Singura realitate care… singurul mecanism care îţi probează majoritatea e votul în Parlament, în rest procese-verbale între partide nu pot funcţiona ca argument constituţional. Constituţional, argumentul e votul de învestitură pentru guvern în Parlament. Ştiam de acest lucru şi dacă vă aduceţi aminte, pentru că ştiam am luat decizia să anunţ calendarul înainte de alegeri. Exact pentru a descuraja această acţiune care fusese prevestită nu numai de domnul Dan Voiculescu, dar şi de domnul Nicolae Văcăroiu la Argeş, într-o declaraţie despre care lumea a uitat. Cu puţin timp înainte de declaraţia domnului Dan Voiculescu, care viza suspendarea preşedintelui României, aceeaşi declaraţie o făcuse domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului la acea vreme, la Piteşti. Sigur, se puteau lăsa lucrurile să meargă aşa, dar ar fi însemnat cel puţin un scandal politic major, eu încercând să explic Constituţia asta este… şi atunci am luat decizia să anunţ înainte de alegeri, cu două zile, calendarul. Afirmând că nu încep nicio consultare cu partidele decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Ceea ce făcea inutil gestul PNL şi PSD de a-şi anunţa vreo majoritate în noaptea alegerilor, pentru că pur şi simplu nu aveau cu cine să dialogheze. Decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Sigur că ştiam şi de… tot dumneavoastră ar trebui să daţi puţin filmul înapoi să vă aduceţi aminte că dumneavoastră, presa, aţi fost cea care a confirmat că a existat şi un plan de a se aduce 30 de mii de oameni în Bucureşti care să susţină noua majoritate. Anunţarea programului a descurajat orice astfel de acţiune. Şi vă mai pot spune un lucru, spre ruşinea celor două instituţii care au făcut exit-poll-urile, INSOMAR-ul pentru trustul Realitatea şi CCSB pentru Antena 1, şi-au corelat rezultatele. Să fie anunţate. Şi le-au corelat în aşa fel, încât să creeze acea atmosferă, iată, câştigătorii, deci ce nevoie mai avem să aşteptăm numărătoarea voturilor, că vă spunem noi din sondajele corelate între INSOMAR şi CCSB, vă spunem noi care e rezultatul adevărat.
Radu Moraru: Pentru a ajuta anunţul respectiv.
Traian Băsescu. Pentru a ajuta intoxicarea populaţiei cu câştigătorii. A fost un joc făcut de oameni politici neinspiraţi. Eu nu acuz partidele şi cu atât mai puţin electoratele acestor partide, electoratele n-au nicio vină.
Radu Moraru: Dar n-au fost şi oameni politici inspiraţi?
Traian Băsescu. Da, eu am fost inspirat.
Radu Moraru: A mai fost cineva? Că se vorbea că unii n-au achiesat în final.
Traian Băsescu. Da, nu toţi, de aceea a şi fost posibilă demontarea cu uşurinţă a acestui joc. Eu când am văzut, dacă aţi observat ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, au dat discursul celui declarat câştigător de INSOMAR…
Radu Moraru: Adică Mircea Geoană. Traian Băsescu. Şi în mod normal, orice element de decenţă te obligă ca al doilea discurs să fie al acelui pe care îl declari pe locul 2. Dar s-a trecut direct la locul 3, la PNL, PD-L fiind uitat de la transmisiunea în direct. Ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, s-au dus de la discursul domnului Mircea Geoană la discursul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Omiţând să preia în direct discursul celui pe care spui tu în sondaje că e pe locul 2. Pe urmă au venit în reluare, dar trebuia să pronunţe cuvinte magice acolo la 21:21, cum spuneţi dumneavoastră.
Radu Moraru: Da, domnul Viorel Hrebenciuc ne-a dezvăluit că era la 21:21.
Traian Băsescu. Aşa este. Dar nu toţi oamenii politici au acceptat să intre în jocul acesta. Nu numai că eu am ştiut cum să-mi dozez ieşirile şi afirmaţiile în aşa fel, încât să fac inutil orice anunţ în aşteptarea numărătorii voturilor. Şi pe de altă parte, s-a făcut o numărătoare paralelă perfectă. Dacă vă aduceţi aminte, PD-L a anunţat cu o zi înainte că are cu 2 mandate în plus. Au fost 3, pentru că undeva în judeţul Arad s-au dat două mandate. Şi avem un colegiu de acesta în care sunt doi parlamentari, doi deputaţi.
Radu Moraru: Dar mai sunt nişte momente delicate. Spuneaţi că cele mai delicate au fost până la numirea lui Theodor Stolojan. Şi chiar un coleg de-al dumneavoastră de politică, vă simpatizaţi foarte mult, Adrian Năstase, spunea Guvernul Traian Băsescu 1, Guvernul Traian Băsescu 2. Mi-a plăcut poanta.
Traian Băsescu. O să fie şi Traian Băsescu 3, ca să se înfurie.
Radu Moraru: Asta ce înseamnă, că veţi mai fi preşedinte 5 ani?
Traian Băsescu. Cine ştie? Vă daţi seama ce supărare ar fi, dar cine ştie? Cred că e un moment în care după ce avem guvernul instalat oficial, cred că ar ajuta foarte mult să îndepărtăm orice dubiu legat de prima desemnare. Am vrut să fiu extrem de corect cu toate partidele. Puteam, dacă vă aduceţi aminte, joi s-au anunţat rezultatele oficial, iar eu vineri am convocat partidele la consultări. Unul câte unul au intrat toate partidele şi au fost trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD şi PD-L. Eu puteam să închei consultările vineri. Era procedura constituţională îndeplinită, pentru că aveam de ieşit public să spun, sunt trei partide, înregistrările acestor discuţii există, deci e de netăgăduit, sunt trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD, PD-L. Dintre aceste trei partide, cel mai mare număr de locuri în Parlament îl are PD-L. Ca atare, am luat decizia desemnării premierului de la PD-L. Şi încheiam subiectul vineri. Am spus că este bine pentru sănătatea democraţiei să las şi partidele să se întâlnească în week-end, sâmbătă şi duminică, şi am anunţat că voi avea o nouă rundă de consultări luni. Şi am făcut această nouă rundă de consultări luni. La consultările de luni am constatat că nu s-a declanşat nicio altă soluţie. Dacă ar fi găsit o soluţie eram dispus să o discutăm. Ca atare, la sfârşitul consultărilor celei de-a doua runde de consultări, după ce au avut două zile jumătate în care s-au petrecut acele întâlniri care s-au văzut, dar şi foarte multe care nu s-au văzut public, la terminarea consultărilor, luni am informat partidele că, menţinându-se status quo al celor trei partide care toate vor să aibă premierul, am luat decizia desemnării unui premier de la PD-L. Cred că n-am făcut public luni acest lucru. Am mai lăsat până miercuri desemnarea premierului, dintr-un motiv simplu. Am sperat până în ultima clipă ca un partid, şi ar fi o minciună să nu spun, ca PNL să se flexibilizeze. Pentru că ştiam, dacă l-aş fi desemnat pe Theodor Stolojan luni după consultări, practic închideam eu uşa pentru PNL. Sau exista riscul să o închid. Şi atunci am mai amânat anunţul public al numelui premierului până miercuri, în speranţa că se produce o flexibilizare la PNL.
Radu Moraru: De ce a fost atât de rigid PNL-ul? Aveţi vreo explicaţie?
Traian Băsescu. Numai ei o pot explica. Îmi dădeam seama că opţiunea de a-l desemna pe Theodor Stolojan premierul desemnat ar fi închis accesul PNL la flexibilizare şi am mai stat până miercuri. Miercuri însă nu mai puteam întârzia, pentru că intram în acel calendar în care la 10 zile de la desemnarea premierului trebuie să te prezinţi cu guvernul şi programul în Parlament, şi în acelaşi timp să îmi menţin şi obiectivul de a avea guvern pe 22, aşa cum anunţasem înainte de alegeri. În acel anunţ, cu două zile înainte de alegeri am fixat un calendar care avea două variante, guvern pe 22 sau pe 29. Şi mi-am dat seama că pot să conduc lucrurile de aşa natură, încât să îl am pe 22. Pentru că pe 29 să ai guvern nici nu apucă să deschisă uşile ministerelor până pe 1 ianuarie, să înceapă să facă evaluările.
Radu Moraru: Dar era să nu vă iasă.
Traian Băsescu. Era, dacă nu era voinţă politică. Dar miercuri, odată cu anunţarea premierului, s-a produs şi opţiunea mea de a nu mai aştepta PNL-ul şi de a spune, domne putem face o majoritate cu PSD-ul. O majoritate care nu e dorită. Dacă mi-e permis să spun, poate, de oameni care nu mi-ar fi plăcut să o dorească. Dinu Patriciu nu o voia, Sorin Ovidiu Vântu nu o voia, Fenechiu nu o voia, domnul Ion Iliescu nu o voia, domnul Adrian Năstase nu o voia, domnul Viorel Hrebenciuc nu o voia. Şi am ajuns la concluzia că e o alianţă nedorită exact de cine aş vrea să nu o dorească.
Radu Moraru: Dar parcă lui Viorel Hrebenciuc i-a plăcut în final?
Traian Băsescu. Eu vă spun, poate că nu e bine ca un om politic să spună ce gândea în acele momente. Şi eu i-aş ruga pe toţi cei care se aud nominalizaţi să nu se supere. Dar până la urmă poate că pentru dumneavoastră, pentru cei care vor să ştie cum a gândit un preşedinte… că oricum, nu spun tot, domnul Radu Moraru.
Radu Moraru: Nu spuneţi, să ştiţi că am constatat.
Traian Băsescu. Dar ceea ce cred că se poate spune, că vorbesc despre mine, nu despre alţii. Ce am gândit eu. Nu cred că e un lucru rău să spun ce am gândit. E, asta am gândit. Am zis… deci cine spune că refacem FSN-ul… Păi Petre Roman e la PNL, Ion Iliescu nu are nicio funcţie decât preşedinte de onoare, dar nu vrea această alianţă, Mircea Geoană a intrat în PSD după mandatul CDR, a intrat în PSD ca ministru de Externe în Guvernul 2000-2004, deci nu avea nicio legătură cu FSN-ul. Şi atunci am spus, e o şansă să avem un guvern puternic în care nu sunt implicaţi în negociere exact cei care ar putea fi expresia începutului democraţiei.
Radu Moraru: Deci credeţi în independenţa miniştrilor faţă de ceea ce clamaţi dumneavoastră, grupurile acelea de interese, grupurile oligarhice?
Traian Băsescu. Acum da. Îmi doresc din tot sufletul să rămână miniştri ai Guvernului României până la capăt şi să nu ajungem iarăşi, ăştia trei miniştri de la naşul Fenechiu, la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, ia de aici. Ia Adomniţei, ia ăla la Interne, mai ia şi… se livrau la snopuri de câte trei miniştri. Ăştia sunt ai lui Fenechiu, ăştia ai lui Sorin Ovidiu Vântu, ăştia ai lui Dinu Patriciu. Fiecare cu stăpânul lui. Îmi doresc din tot sufletul, şi sper să fie aşa, ca oamenii ăştia să rămână miniştri în Guvernul României. Şi nu oamenii lui X şi ai lui Y.
Radu Moraru: Trebuie să aplaudăm, aici merită. Sună frumos, miniştri în Guvernul României.
Traian Băsescu. Pe de o parte. Pe de altă parte, am observat că se încercă o chestiune, sunt miniştrii baronilor… Acest lucru trebuie să îl înţelegem odată pentru totdeauna. Oamenii politici fără susţinere nu pot ajunge miniştri. Ca să fie desemnat, şi în PD-L şi în PSD s-au dat nişte voturi. Voturile acelea vin de la oameni politici. Cei care sunt membri ai structurilor de conducere. Nu e niciun rău pentru un om politic că voturile vin de la oameni politici. Fie ei mai mult sau mai puţin agreaţi, dar legitim prezenţi în structurile de conducere…
Radu Moraru: Întrebarea e cât ne costă pe noi, românii, că dacă ne costă enorm, atunci nu merită.
Traian Băsescu. Costul enorm e atunci când cei care împing miniştrii în guverne nu sunt oameni politici, ci sunt oameni din afara politicii, care exercită control pe câte un grup de miniştri. Eu sper ca oamenii ăştia să rămână toţi susţinuţi de oameni politici. Şi vă mai spun un lucru, domnul Radu Moraru, nu poate fi concepută conducerea unei ţări cu tehnocraţi nesusţinuţi politic. Sunt perioade, am avut începuturile democraţiei când a funcţionat… nicăieri în lume miniştrii nu sunt tehnocraţi, ci sunt oameni politici. Pentru că meseria oamenilor politici este exercitarea puterii. Un tehnocrat va face socoteli. Un om politic, chiar dacă ştie să facă mai puţine socoteli decât un tehnocrat, ştie să stabilească obiective şi să mobilizeze instituţia să-şi atingă obiectivele. Pentru că ăştia sunt oamenii politici. Ei nu fac politică, pentru a nu contribui la putere într-un fel sau altul.
Radu Moraru: E adevărat, pentru ei jocul o fi palpitant. Întrebarea este dacă pentru noi se va simţi chestia asta? Că negocierile ăstea care fac parte din jocul politic sunt spectaculoase, dar pentru oamenii politici care înving, reuşesc să ajungă în guvern, sunt miniştri, premieri, dar pentru noi, oamenii … ştiţi ce i-am întrebat înainte? Ce probleme aveţi? Toţi mi-au arătat, banii. Deci…
Traian Băsescu. Păi da, dar tot deciziile oamenilor politici vor fi cele care uşurează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Sau dacă sunt proaste şi nu sunt cele care sunt în interes public, sunt cele în interesul… nu mai spun grupuri de interese că deranjează, văd asta. În interesul domnului Fenechiu sau a domnului Dinu Patriciu.
Radu Moraru: Asta nu deranjează.
Traian Băsescu. Nu pe atât de mulţi. Dacă sunt în interesul lor, sigur că nu face acel minim măcar pe care îl poţi face. Pentru că într-o ţară, cum e România, e clar că nu există suficientă performanţă economică să faci din toţi românii oameni fericiţi din punct de vedere material. Dar măcar ai obligaţia să încerci să împingi lucrurile către o zonă de trai decent. Vă dau un exemplu de abordare pe care eu am şi criticat-o, am şi încercat să o explic. Dacă discutăm de pensii vreau să cred că noul guvern va avea o altă abordare. Dau numai exemplul măririi de pensii de la 1 octombrie. Cu 20% s-au mărit pensiile. Şi la cel care avea pensie de 10 mii de lei noi şi la cel care avea pensie de 300 de lei noi i s-a dat tot 20%.
Radu Moraru: Nu e rău…
Traian Băsescu. Numai puţin. Ce a însemnat 20% pentru cel cu pensie de 10 mii? 2000 de lei. Deci de vreo 6 ori pensia de 300 de lei. Iar ăstuia cu 300 de lei i-a dat 60 de lei, deci i-a făcut 360 de lei. Încă ar fi bine dacă aceşti bani se luau din fondul de pensii. Pentru că în fondul de pensii principiul trebuie să fie pensie după cât ai contribuit. Dar doar circa 4% erau din fondul de pensii. Restul erau bani din bugetul de stat, iar fondul de pensii trebuie să funcţioneze pe principiul contributivităţii. Ai 4%, poţi să măreşti pensiile, foarte bine, 4% de sus până jos. Dar ce aduc din bugetul de stat, de ce nu dau după principiul solidarităţii? Pentru că ăştia sunt bani colectaţi de la toţi. Deci cred că tipul acesta de abordări, un guvern responsabil…
Radu Moraru: Ar putea modifica rapid?
Traian Băsescu. Nu numai, după părerea mea trebuie să o facă. Pentru că numai pentru anul viitor se iau din bugetul de stat pentru fondul de pensii 1,2 miliarde de euro. Aceşti bani nu sunt bani care se cuvin pe criteriul contributivităţii. Ci ei pot fi adăugaţi la pensiile mici. Celui cu pensie de 10 mii, că avem moda asta a pensiilor de 10 mii de la regii, de la agenţii, când se pensionează oamenii, cu pensiile astea se pensionează. Lui îi dau 4% că atât îmi permite venitul din fondul de pensii, iar miliardul acesta şi jumătate…
Radu Moraru: Sau nu îi dau.
Traian Băsescu. Nu, a contribuit, trebuie să îi dau.
Radu Moraru: A contribuit printr-o şmecherie de asta de 2-3 ani.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă le luăm pe toate o să constatăm foarte multe de astea. Şi atunci dacă pot să îţi dau 4% din fondul de pensii, dau 4% de sus până jos. Dar miliardul jumătate pe care îl aduc din bugetul de stat, acesta spun pensie plus din bugetul de stat, ca să trăieşti onorabil. Cât ar trebui să ai o pensie onorabilă? 480 de lei. Deci ce aduc din bugetul de stat trebuie să meargă pe principiul solidarităţii, pentru că nu a contribuit nimeni pentru acei bani, ci contribuie 22 de milioane la aceşti bani. Nu cei care sunt la pensie au contribuit la formarea acestui venit. Deci iată o măsură pe care un om politic responsabil poate să o ia. Şi cel cu 10 mii pensie să ştiţi că nu va face decât să îşi mai pună mai mult în cont dacă îi dai 20% şi lui, pe când cel cu 360 de lei pensie îi îmbunătăţeşti viaţa indiscutabil.
Radu Moraru: Vreau să vă întreb şi de profesori, că e o miză. În timpul opoziţiei, PD-L susţinea mărirea salariilor pentru profesori, PSD mai abitir. Acum sunt la guvernare. Vor onora această promisiune? Şi sunt mai multe, dar astea două mi se par mari, pensiile şi salariile profesorilor.
Traian Băsescu. Eu cred că dacă educaţia e o prioritate naţională, aşa cum o definim toţi, indiferent cât de grea ar fi situaţia bugetului, a deficitului, trebuie să găsim soluţii. Nu ştiu dacă neapărat şi profesorilor universitari. Ei intră la categoria aceea cu pensia de 10 mii. Că au mulţi dintre ei câte 2-3 catedre. Două ore pe lună, câştigă bani mulţi. Dar profesorul care vrei să îţi predea limba engleză, să predea copilului IT, să predea matematică-fizică, nu poţi concepe că îl aduci pentru 700 de lei să predea în şcoli. Şi din cauza asta avem 9000 de suplinitori, deci oameni numai cu liceu, în sistemul de educaţie. Deci cred că după ce guvernul priveşte la resursele bugetare trebuie să rămână o prioritate soluţia pentru salariile profesorilor.
Radu Moraru: Veţi sprijini premierul să reducă agenţiile guvernamentale?
Traian Băsescu. Total.
Radu Moraru: Pentru că eu o spun de juma de an, acolo sunt 6 miliarde de euro economie dacă restructurăm salariile ălea mari. Veţi avea forţa asta? Că acolo sunt interese mari, sunt salarii mari. Sunt barosani care câştigă de ani de zile.
Traian Băsescu. Nu or să mai câştige, domnul Radu Moraru. Nu or să mai câştige. O să vă mai spun un lucru care iar trebuie spus. Avem două categorii: agenţiile, dar şi justiţia. Mă uitam ieri, şi astăzi am semnat decretele pentru trecerea la pensie a 75 de magistraţi. Pensiile cu care ies sunt mult mai mari decât salariul meu, domnul Radu Moraru. Am văzut pensie de procuror militar de 13 mii de lei şi mai ia şi pensia de la Armată. Aţi văzut-o pe doamna aceea care a fost găsită sub influenţa băuturilor alcoolice în maşină şi a făcut mare scandal la Dâmboviţa? Acea doamnă iese la pensie cu pensie mai mare decât salariul meu. Deci aici trebuie să venim într-o realitate a aşezării salariilor. Şi dacă Guvernul Călin Popescu Tăriceanu n-a avut curaj să înfrunte judecătorii, e timpul să o facem. Şi este timpul să o facem, cum?
Radu Moraru: Dar poate unii merită totuşi?
Traian Băsescu. Nu, despre altceva discutăm aici, nu despre cei care îşi merită banii. Eu am semnat, obligat de Constituţie, încadrarea în 2007 a circa 30 de oameni în magistratură. Ca urmare a Hotărârii CSM. 2007 sau 2006. Mi-a venit o hotărâre a CSM pentru 30 de judecători selectaţi fără concurs să fie angajaţi în instanţele noastre. Proveneau din jurişti consulţi, din avocaţi, din orice. Am trimis Hotărârea CSM înapoi, spunând măi oameni buni, aceşti oameni au 52, 55, 56, 59 de ani, mi-i trimiteţi în magistratură după ce o viaţă întreagă s-au ocupat de altceva, îi facem judecători la capăt de carieră pentru pensie. Acum câteva zile am semnat decretele de pensionare exact a acestor oameni care au venit câteva luni în magistratură ca să ia pensie de 7-8 mii de lei. Aşa ceva nu mai poate fi tolerat într-un stat democratic. Sunt cel care susţine ca magistraţii să aibă salarii mari pentru a nu avea tentaţii. Dar de aici până la a te juca de-a justiţia bătându-ţi joc de banii publici fără măsură e cale lungă. Agenţiile şi magistratura… şi vă spun ce se întâmplă, în momentul de faţă avem şi alt fenomen, iese la pensie, după care vine şi se angajează din nou ca judecător. Sunt realităţile noastre. La fel cum…
Radu Moraru: Deci tipul acesta de şmecherie trebuie desfiinţat.
Traian Băsescu. La fel cum în MApN s-au pensionat domnii generali… eu am mult respect pentru armată. Dar când îi vezi pensionaţi, după care se duc la domn ministru şi se angajează, şi au şi pensie, şi salariu pentru funcţia din MApN, şi sunt numai vreo 400 de oameni în situaţia asta, numai în MApN. Deci sunt lucruri asupra cărora acest guvern trebuie să acţioneze. Această clientelă din aparatul public al statului trebuie să dispară imediat. Nu spun că de aici va veni bunăstarea românilor, dar puţină echitate trebuie să existe. Agenţiile nu mai vorbim, le-aţi prezentat dumneavoastră mult mai bine decât aş putea să o fac eu aici.
Radu Moraru: Agenţiile, cu şefi, secretare, maşini, sunt miliarde de euro.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, în concluzie, aceste lucruri pot fi făcute de oameni politici, nu de tehnicieni. Oamenii politici pot să facă mizeriile care sunt acum în sistemul de salarizare, cum tot oamenii politici pot să spună stop acestui dezmăţ din salarizarea publică.
Radu Moraru: Şi credeţi că aceşti oameni politici din Guvernul României, că e ministrul Justiţiei care nu mai e susţinut de liberali, evident, e renegat, dar ceilalţi au susţinerea necesară în partid ca lucrurile să se mişte către bine?
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu sunt convins că o au, mai ales că aş vrea să înţelegeţi un lucru care a tot fost vehiculat. Din punctul meu de vedere, guvernul trebuie să uite că sunt alegeri prezidenţiale în 2009. Am tot văzut bătându-se monedă, preşedintele vizează alegerile prezidenţiale. Nu vreau să existe niciun fel de influenţă, în primul rând habar n-am dacă eu voi candida sau nu în 2009. Ceea ce m-a interesat însă, m-a interesat un guvern puternic care să ia măsuri dure, pe de o parte, în această zonă a administraţiei publice, iar pe de altă parte, să poată să ia măsuri care să diminueze şocul crizei economice. Pentru că nu e o criză generată aici, băncile noastre sunt solide, dar societăţile româneşti nu au piaţă, nu au unde să vândă. Degeaba produci aluminiu la ALRO Slatina, dacă nu ai unde să vinzi, produci o lună. Se face producţia pe stoc, ai rămas cu banii blocaţi…
Radu Moraru: Agricultură, putem să exportăm.
Traian Băsescu. Agricultură putem să facem, se va mânca, vom mânca probabil şi în continuare, deci e o chestiune de reorientare. Infrastructură, IMM-uri care să valorifice producţia agricolă. Dar aici a fost intenţia mea să vă dau câteva elemente care să vă arate că oamenii politici sunt cei care pot lua astfel de decizii, şi nu tehnicienii. De aceea eu m-am bucurat văzând că în ambele partide a fost o competiţie internă. La unii exprimată mai stângaci. La alţii mai ascuns, dar a existat şi acolo.
Radu Moraru: Stângaci, vă referiţi la capete în gură?
Traian Băsescu. Mai stângaci, cu stat în spate, unul-altul, unul avea interes că nu ştiu ce să facă pe litoral, a susţinut un om, s-a asociat cu alte organizaţii…
Radu Moraru: Iată că a fost competiţie.
Traian Băsescu. A fost competiţie şi oamenii s-au bătut pentru proiecte, nu pentru a fi omul lui…
Radu Moraru: E adevărat, dar domnul preşedinte, eu vreau să nu lăsăm lucrurile neclare. Eu, cred că îşi aduc aminte telespectatorii, am spus despre Emil Boc în urmă cu două luni, într-o emisiune în direct cu el, am spus, domne, mie-mi place de dumneata, că mi se pare că aşa ar trebui să fie omul politic. Nici foarte uns cu toate alifiile, nici să mă aburească. El e constant de când e om politic. Dar atunci n-am spus şi am să spun acum, eu cred că el ar putea să reuşească dacă ar avea curajul vieţii. Adică să înţeleagă că el ajuns în această poziţie va trebui să aibă curajul vieţii. Ori… ori se duce la culcare de tot. Credeţi în Emil Boc din punctul acesta de vedere, că va avea momentul acesta?
Traian Băsescu. Eu cred, pentru că Emil Boc e un om drept. Sigur, nu luăm în consideraţie disputele politice. Atunci oamenii îşi spun orice de multe ori. Dar Emil Boc e un om extraordinar de corect. N-a auzit nimeni de Emil Boc să fie suspectat de nu ştiu ce afaceri şi uite că a făcut un mandat de 4 ani la Primăria Cluj. Are reputaţia intactă. E un om care lucrează cu legile în mână. Nu face compromisuri de la lege sub nicio formă, de la proceduri… şi e un om care simte nedreptăţile, le vede. Şi sunt convins că va face tot ce ţine de el şi îşi va obliga guvernul să restabilească elemente de echitate în foarte multe domenii. Inclusiv în salarizarea din sistemul bugetar.
Radu Moraru: Întrebarea este, aveţi încredere în el, aşa cum spuneaţi că veţi numi un premier de încredere, şi pentru faptul că i-aţi dat partidul, practic, în urmă cu 4 ani, şi a rămas la cârma partidului?
Traian Băsescu. Ştiţi că am avut o premoniţie atunci? Dacă daţi filmul înapoi, i-am spus la un moment dat, domnule Emil Boc, astăzi îţi dau partidul şi cândva o să îţi dau ţara. Uite că a venit şi …
Radu Moraru: Aşa este, aţi zis-o atunci.
Traian Băsescu. Da, am încredere că acest om e format sănătos, s-a format el…
Radu Moraru: Dar nu e prea apropiat, spun mulţi că e vocea dumneavoastră, o spun şi mai urât…
Traian Băsescu. Cred că e o exagerare. Veţi vedea că Emil Boc nu e un om pe care să-l manipulezi. În schimb, Emil Boc e un excelent partener. Poţi să ai încredere în Emil Boc ca partener. Vreau să cred că nu o să mă dezic niciodată de aceste cuvinte.
Radu Moraru: Publicitate.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Domnule preşedinte, aţi văzut ce face publicul, ce fac românii atunci când au impresia că ocolim ceva.
Traian Băsescu. Stolojan! Radu Moraru: Da. Dar aţi avut doar impresia, aţi văzut?
Traian Băsescu. Deci aici lucrurile au fost extrem de simple din punctul meu de vedere, probabil mult mai complicate din punct de vedere al domnului Theodor Stolojan. Sigur, dânsul ştia că este şi opţiunea mea şi fusese şi opţiunea PD-L în timpul campaniei. Ştia, de asemenea, foarte bine ceea ce nu-i spusesem, dar înţelegeam amândoi, că ar fi extrem de dificilă o desemnare a dânsului în cazul în care se face o alianţă cu PNL. Din acest motiv a avut răbdare din ziua alegerilor şi până miercuri, când nu se mai putea întârzia desemnarea, acest om nu a deschis, deşi am avut multe întâlniri cu dânsul… nu a deschis niciodată subiectul desemnării până miercuri, deci de la ziua votului până miercuri când l-am desemnat. Niciodată, deşi m-am întâlnit cu dânsul de 5-6 ori în acest interval. Miercuri l-am invitat la mine, ne văzusem şi marţi, dar nu am spus nimic, încă mă gândeam poate vine o ofertă de la liberali, poate miercuri dimineaţă, mai ales că nu au fost numai discuţiile care s-au văzut la TV, au fost şi alte discuţii legate de o alianţă PD-L – PNL. Miercuri l-am invitat la mine, i-am spus că îl desemnez, am avut o discuţie destul de lungă înainte de desemnare, am ieşit la presă, am anunţat numele miercuri. După anunţul public în care am avut eu anunţul şi dânsul o scrută intervenţie de la Cotroceni, ne-am retras din nou în birou…
Radu Moraru: Rece, scurtă acea secvenţă. Nu a avut emoţie.
Traian Băsescu. Aşa am şi spus în programul de după alegeri că este un anunţ şi nu o conferinţă de presă. Mai ales că eu m-am ferit în această perioadă să am vreo nuanţă în declaraţiile publice, care să altereze cumva atmosfera dintre partide. Am mai stat de vorbă după anunţ, după care dânsul s-a dus la partid, începuse negocierile cu PSD-ul, dacă nu mă înşel, în după-amiaza aceea, eu mi-am văzut de treburile mele, seara am plecat acasă, a doua zi dimineaţă am plecat la Bruxelles. Deci miercuri anunţul la prânz, joi dimineaţă nu m-am mai întâlnit cu dânsul până la plecare. Joi şi vineri am fost la Bruxelles, am revenit vineri seara. Nu m-am întâlnit cu nimeni, m-am dus acasă. Doar am avut o discuţie cu Emil Boc cu privire la stadiul negocierilor cu PSD. Sâmbătă am avut o întâlnire cu Colegiul Director al PD-L, întâlnire care a fost profund deformată, plecată pe surse. Vă pot spune că printre cele ce au ieşit public a fost şi referirea la critica pe care am adus-o conducerii PD-L şi am adus-o cu dragoste. Le-am spus de ce! L-am criticat şi pe Vasile Blaga şi pe Adriean Videanu pentru Bucureşti şi pe Radu Berceanu pentru preşedinţia CJ Dolj şi câţiva membri vechi pe care îi văzusem eu aşa purtaţi prin toate organizaţiile şi proptiţi la candidaturi la sectorul 3, că acolo ieşi, deşi el era preşedinte de organizaţie în sectorul 5, dar nu a candidat la el în organizaţie. Şi aşa am ajuns la afirmaţia şi mai era un exemplu, l-am dat şi pe acela, am spus, măi oameni buni, dacă mergeţi pe principiul să vă duceţi la guvern cu clienţii, nu faceţi nimic, daţi şansă… în guvernare ne trebuie experienţă, dar daţi o şansă şi tinerilor. Probabil acesta a fost mesajul. Niciodată nu am pus problema excluşi din guvernare cei vechi, să vină numai noi, cum să guvernezi pe vremuri de criză cu oameni noi? Numai cu oameni fără experienţă! Nu e posibil aşa ceva. Deci mesajul meu a fost nu cumva să aduceţi alături de voi în guvern prietenii voştri şi prietenii prietenilor voştri. Luaţi oamenii pe performanţă electorală. A primit vot de la electorat? Ăla e om care poate fi luat în consideraţie să meargă în guvern. Dar prietenul tău care nu poate face mare lucru nu are ce să caute în guvern numai pentru că îl susţii tu. Deci aceasta a fost discuţia la PD-L şi au mai fost şi altele legate de probleme, pentru că toţi descoperim bugetul pe măsură ce trece timpul. Situaţia bugetului a fost o enigmă şi pentru preşedintele României, pentru că s-a refuzat transmiterea de informaţie corectă.
Radu Moraru: Dar acum ştiţi bugetul?
Traian Băsescu. Nici acum, doar din declaraţiile lui Varujan Vosganian, care văd că a mai lăsat la deficit la 4%. Probabil o să îl găsim 5 ca să… dar vă spuneam filmul cu Theodor Stolojan. Deci miercuri l-am desemnat, joi, vineri am fost plecat, sâmbătă am avut întâlnirea de la Clubul Diplomaţilor cu Colegiul Director al PD-L. După această întâlnire, care s-a terminat la 13, eu nu am stat mult, doar le-am spus ce aveam de spus şi am plecat, şi o să mă întrebaţi de ce îi spui PD-L-ului? Îi spun pentru că din partidul acesta am plecat şi mi-e drag, iar de la mine se vede mai bine ce e la ei în partid, decât de la ei când se uită unul la altul.
Radu Moraru: Aţi văzut că nu v-am întrebat. Bănuiam!
Traian Băsescu. Deci joi, vineri întâlnire. S-a terminat întâlnirea la Clubul Diplomaţilor şi am plecat la birou. La 5 minute a venit domnul Theodor Stolojan şi mi-a pus pe masă hârtia scrisă că predă mandatul.
Radu Moraru: Sâmbătă deci?
Traian Băsescu. Sâmbătă. Sigur, rugămintea mea a fost la dânsul să nu fie o discuţie definitivă, să o mai analizeze şi să mă informeze duminică asupra deciziei finale.
Radu Moraru: Ce motiv v-a spus?
Traian Băsescu. Nu mi-a dat nici un motiv domnul Theodor Stolojan. Mi-a spus că e decizia dânsului, de altfel nici în depunerea mandatului nu există un motiv.
Radu Moraru: Dar trebuie să fi existat şi mă gândesc că eraţi foarte curios?
Traian Băsescu. Am fost foarte curios, dar nu am aflat mai mult decât aţi aflat dumneavoastră de la mine, nimic adică!
Radu Moraru: Da. Poate că e unul din lucrurile pe care nu le puteţi spune sau nu le spuneţi.
Traian Băsescu. Singurul care are dreptul să vorbească despre motivul pentru care a depus mandatul de prim-ministru este domnul Theodor Stolojan. Altfel eu aş putea doar să fabulez, să presupun. Cel care ar vorbi este domnul Theodor Stolojan şi nu aş încerca să fac nici o speculaţie şi din respect pentru dânsul.
Radu Moraru: Dar şi domnia sa din respect pentru noi toţi şi pentru dumneavoastră că l-aţi desemnat trebuie să spună ceva.
Traian Băsescu. Când va considera oportun o va face. Deci sâmbătă mi-a depus mandatul. Rugămintea mea a fost, şi dânsul a fost de acord cu asta, să îmi reconfirme duminică. Am spus, domnule prim-ministru, vă mai gândiţi şi la noapte, ne auzim… relaţia mea cu dânsul nu este una… vă mai gândiţi! Pur şi simplu l-am rugat să reflecteze.
Radu Moraru: Să stea până a doua zi, duminică.
Traian Băsescu. Da. A fost de acord să stea până duminică şi să îmi confirme duminică. În aceste condiţii, eu nu am înregistrat depunerea mandatului pentru că rămăsese depunerea sub rezerva confirmării duminică. O să şi vedeţi dacă vreodată va fi publică depunerea mandatului data documentului scrisă de dânsul este 13, iar înregistrarea la cabinetul preşedintelui României este 14 exact, pentru că fusese această înţelegere cu confirmare duminică. Duminică mi-a reafirmat decizia dânsului că e irevocabilă. Eram într-o situaţie foarte dificilă, pentru că duminică se semna protocolul între PD-L şi PSD. Şi atunci am luat decizia să-i invit pe cei doi preşedinţi de partide să îi informez înainte de semnarea protocolului, lucru pe care l-am făcut cu circa o oră înainte.
Radu Moraru: Asta e o mare dezvăluire.
Traian Băsescu. Dar cei doi preşedinţi de partid au spus dar să vorbim şi noi cu dânsul. Luni dimineaţă a fost o discuţie în trei: eu, domnul Theodor Stolojan… în patru, Mircea Geoană şi Emil Boc, toţi încercând să renunţe la depunerea mandatului. De ce era extrem de dificil pentru mine? A fost sâmbătă şi duminică. Pentru că nu poţi într-o astfel de situaţie să spui prim-ministrul desemnat mi-a depus mandatul, dar eu nu pot să vă anunţ că am dat mandat altcuiva. Se intra într-o nebunie politică. Nici nu au fost structurile partidului. Am avut discuţia dimineaţă cu cei patru, Emil Boc a plecat să îşi convoace Biroul Permanent Naţional, dar nu era suficient, îi trebuia şi Colegiul. Birou avea lunea, dar trebuia să îşi convoace Colegiu Director. Norocul a fost că a reuşit să adune peste jumătate din Colegiul Director, să informeze, să ia decizia desemnării lui. În ce situaţie a fost Mircea Geoană, care exact pentru a prezerva o situaţie dificilă, pentru că nu întotdeauna în dificultate trebuie să fie făcute publice sau care creează tensiuni, dezbatere inutilă. Eu ştiam că soluţia este tot în acest grup, preşedinte – preşedinte PD-L – preşedinte PSD. Deci nu avea rost să generez o dezbatere publică până când nu găseam soluţia înlocuitorului. Soluţia o aveam şi puteam, dar trebuia să parcurgă nişte etape statutare din punct de vedere PD-L. Şi atunci a fost decizia, Emil Boc a plecat la partid şi a convocat structurile să legalizeze desemnarea, iar la prânz ceea ce aţi văzut după ce şi Mircea Geoană a rezolvat problemele în interiorul PSD, informându-i, convingându-i că nu e un joc, o cacealma.
Radu Moraru: Da. Pe fondul pe care media făcea speculaţii.
Traian Băsescu. Eu l-am şi rugat să transmită PSD scuzele mele pe incident, pentru că nu aveam ce să fac. S-a stabilit un timeing astfel încât în momentul în care anunţ public depunerea mandatului de către domnul Theodor Stolojan, să pot să spun şi cine e înlocuitorul şi că nu se modifică graficul de instalare a guvernului, că rămâne valabil tot 22. Aici chiar am avut sentimentul că, într-un moment extrem de dificil pentru mine, Mircea Geoană şi echipa din jurul lui au fost extrem de corecţi, pentru că puteau să genereze o dezbatere inutilă.
Radu Moraru: Nu mai avem foarte mult timp. Vreau să vă întreb repede înainte dacă după acest moment atât de dramatic până la urmă cum a ieşit acest guvern? A mai fost în pericol guvernul, coaliţia în momentul întreruperii activităţii în Parlament, în cele două Camere?
Traian Băsescu. Nu. Nici o clipă.
Radu Moraru: Atunci, pentru că suntem la final…
Traian Băsescu. V-aş putea spune că practic ceea ce am spus pot fi lucruri care să genereze oarecare senzaţie, dar ele au arătat două lucruri foarte clar: că era voinţa să respectăm graficul de instalare a guvernului pe 22 şi în acelaşi timp că într-o situaţie dificilă, cum a fost aceea a depunerii mandatului de către domnul Theodor Stolojan, ambele partide au găsit soluţia ca lucrurile să meargă înainte. Ceea ce e foarte important! A arătat maturitate la nişte oameni politici. Probabil în toate vremurile nu am fi ştiut cum să ne dăm în cap unul la altul, că uite ce a păţit preşedintele.
Radu Moraru: Nu, dar era şi nevoie. În criză aşa face orice ţară normală pe lumea asta, oamenii încearcă să rezolve situaţia.
Traian Băsescu. Exact. Adică toţi ne-am dat seama că era realitatea crizei care vine, că nu avem nevoie şi de o criză politică şi că trebuie să rezolvăm lucrurile.
Radu Moraru: Suntem la final. Domnule preşedinte, suntem la 19 ani de la 22 decembrie, de când un dictator a fugit. A fost ajutat să fugă, a fost luat cu forţa. O să aflăm poate odată şi odată. Suntem în anul 20, anul lui Brucan. Credeţi că s-a epuizat toată ura din societate, pentru că eu mai văd în societate, şi în presă, şi pe bloguri, şi în noi încă ură. Am putea să ajungem să avem o singură ţară şi doar mai multe idei?
Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, eu am făcut tot ce a ţinut de mine pentru ca această ură să se diminueze şi v-aş aduce aminte, am condamnat crimele comunismului. Nu oameni, crime, acţiuni, oameni duşi în lagăre, deportaţi, oameni scoşi din şcoală pentru că tatăl său era chiabur, morţii de la canal. Am condamnat crimele comunismului. Interdicţia de chiuretaje, înfometarea, frigul din perioada lui Nicolae Ceauşescu, le-am considerat crime ale comunismului împotriva românilor. Acest lucru l-am făcut! Ce altă mare problemă, care era un lucru de dezbatere, dosarele Securităţii, tot ce am găsit s-a predat. Este public, poate să meargă oricine să vadă. Arhivele Comitetului Central al PCR le-am deschis, are acces cine vrea în ele. Apar şi poze cu Nicolae Ceauşescu şi tot ce vreţi. Nu cred că ar trebui să… că mai am ceva de făcut din punct de vedere al responsabilităţii preşedintelui. Generalii vechii Securităţi nu mai sunt în SRI, în SIE.
Radu Moraru: Deci instituţional credeţi că aţi făcut…
Traian Băsescu. Ce a ţinut de mine am făcut. Sigur erau şi altele, dar nu ţin de preşedinte. Astăzi sunt 19 ani de la revoluţie. Astăzi! Se instaurează un guvern nou la 19 ani. Ce mi-aş dori din tot sufletul, acea fractură care a fost între electoratul PD-L, PD şi electoratul PSD poate începe să se cicatrizeze. Dacă noi politicienii am reuşit să ne înţelegem, poate că şi suporterii noştri fără menajamente, nucleele dure vor spune, frate, totuşi au trecut 16 ani de când s-au despărţit ăştia, hai să vedem dacă mai avem atât de multe de împărţit. Ştiţi ce ar putea să fie? Se poate să îl contrazicem pe Brucan cu un an. El a spus 20, poate am ajuns la democraţie după 19, şi nu după 20 de ani.
Radu Moraru: Şi ultima întrebare.
Traian Băsescu. Este esenţial, nu sunt un adept al ideii să uităm tot, să ştergem tot! Nu. Realităţile nu se şterg, dar nici nu putem merge la nesfârşit să ne tot acuzăm unii pe alţii. Dosarele Securităţii sunt, crimele comunismului sunt condamnate.
Radu Moraru: Dar vă întreb aşa ca cetăţean şi ca preşedinte, ce ştiţi despre revoluţie şi ce ne puteţi spune? Mai sunt secrete clasificate?
Traian Băsescu. Nu. Nu există nimic clasificat, pentru că revoluţia însăşi nu a fost o revoluţie documentară.
Radu Moraru: Deci noi am putea să încercăm să aflăm totul măcar anul acesta, să ştim ce a fost?
Traian Băsescu. De la oameni, de la oamenii care au participat la ea. Toate documentele care ţineau de unităţi militare, ordinele pe care le-au primit, ordinele date de comandanţii lor sunt depuse la Parchet. Nu e nici un jurnal de luptă ascuns din perioada revoluţiei. Toate sunt depuse la Parchet, deciziile care s-au luat, văd că acum nişte condamnări au apărut la Chiţac şi Stănculescu. Nu îmi dau seama ce este în aceste dosare, nu ştiu ce este şi nici cum le apreciază procurorii şi judecătorii, dar am convingerea că în momentul de faţă, cel puţin la nivelul Parchetului General, există voinţa să se finalizeze odată ce e de finalizat. Dacă vor fi vinovaţi în viaţă sau morţi nu mai ştiu.
Radu Moraru: Dar mai e o spaimă că în anii în care eu cred, şi dacă mă credeţi pe mine ziarist, presa a fost… mai liberă de atât nu cred că a fost vreodată şi o spun uitându-mă şi în cameră către telespectatori şi publicul nostru, totuşi mulţi se tem de o dictatură instaurată de Traian Băsescu.
Traian Băsescu. Ţara asta e protejată de dictatură de Constituţia ei. Povestea asta cu dictatura care vine… Păi ce instituţie a statului ar răbda un preşedinte care uită de Constituţie şi începe să facă abuzuri de putere? Ce instituţie a statului?
Radu Moraru: Atunci dacă nu se poate, de ce sunt unii aşa de speriaţi?
Traian Băsescu. Pentru că încă mai cred în puterea propagandei de tip bolşevic. Minte, spune frecvent pentru că până la urmă aşa o să fie. Domnule Radu Moraru, Ion Iliescu, care e un om format de vechiul sistem, a avut toate structurile în mâna lui în trei mandate. A instaurat Ion Iliescu dictatură în România? Nu, pentru că nu se mai poate constituţional.
Radu Moraru: Eu zic că nu i-a ieşit, dar mă rog!
Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, şi dacă a vrut sistemul constituţional, nu îşi mai permite aşa ceva.
Radu Moraru: Are România anticorpi pentru…
Traian Băsescu. Are! Are instituţii care…
Radu Moraru: M-am prins! O să zic bine aţi venit la emisiunea Naşul, anticorpul dictaturii. Domnule preşedinte, ne-aţi făcut onoarea să scoatem această carte, „Traian Băsescu pe Calea Victoriei la Naşul”. Şi dacă nu ne dădeaţi voie tot o scoteam. Noi am considerat că avem 7 ani de acasă şi e prima carte din colecţia Naşul. Vom mai scoate. Sunt câteva emisiuni care cu adevărat au făcut istorie şi eu vă mulţumesc. Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, cred că cele cu Gigi Becali sunt mai pline de haz!
Radu Moraru: S-ar putea! E o carte care fără falsă modestie o recomand tinerilor mei colegi din presă, foştilor, actualilor, viitorilor politicieni, studenţilor, istoricilor, fanilor emisiunii Naşul, fanilor talk-show-ului acestui gen, care nu cred că e pe cale de dispariţie în România, pentru că îl veţi găsi aici pe Traian Băsescu aşa cum este. Nu am cenzurat nimic şi vă mărturisesc că şi mie mi-a plăcut această carte. Sunt cele 10 emisiuni, din 12 am ales noi 10 emisiuni interesante şi spre bucuria noastră Traian Băsescu a acceptat ca toate drepturile de autor, toate beneficiile să fie donate pentru nişte copii mai săraci care să meargă la şcoală. Cartea se găseşte în Orhideea de astă-seară la Carrefour, dar şi în ţară în librării, în Bucureşti în librăriile Sofia, Cărtureşti, Eminescu şi începând cu anul viitor în toată ţara. O carte populară, domnule preşedinte. E a dumneavoastră, pentru că aţi vorbit mult!
Traian Băsescu. Şi a dumneavoastră, domnule Radu Moraru.
Radu Moraru: Mulţumesc mult, domnule preşedinte, o să mergem să lansăm această carte în sală.
Traian Băsescu. Şi eu vă mulţumesc mult şi vă doresc „La Mulţi Ani!” astăzi când aţi împlinit 7 ani de la lansarea emisiunii Naşul.
Radu Moraru: Vă mulţumim! Avem Traian Băsescu pe Calea Victoriei, o carte cu autograf, o carte de interviuri cu Traian Băsescu! Poze din timpul emisiunii şi e prima carte de la Naşul pentru dumneavoastră, domnule preşedinte. Să fiţi iubiţi şi să trăiţi bine!
Traian Băsescu. La revedere! Sărbători cu bine! Eu pot să plec la munte de poimâine că mi-am făcut treaba, să rămână guvernul acum să îşi facă şi ei treaba. La revedere!
Radu Moraru: O seară bună, La Mulţi Ani!
Prin amabilitatea B1TV si Monitoring Media Foto: Cristina Nichitus
Radu Moraru: „De ce nu a făcut nimic Ion Iliescu, dar Adrian Năstase?” „Adrian Năstase cum să îl dea pe Dinu Patriciu în gât, cum, că erau pe aceeaşi mână. Chiar nu se sesizează”, spunea domnul Ioan Talpeş. „Chiar vreţi să ştiţi cum s-a făcut şmecheria aia?” Reporter: „Iar mă manipulaţi cu vreo poveste mică?” „Să vezi ce poveste mică îţi dau”, spune Ioan Talpeş. „Cea mai mare şmecherie de după revoluţie. Eram la Washington, domnul Ion Iliescu, eu şi domnul Mihai Tănăsescu. Şi mă trezesc dimineaţa cu un funcţionar american care spune: „Aveţi un fax“. Mă uit, „dar nu îmi este adresat. Nu sunt eu Tănăsescu“. „Ştim cine sunteţi, de aceea vi l-am adus”. Ce eraţi atunci, domnule Ioan Talpeş? Ioan Talpeş: Eram şeful Administraţiei prezidenţiale şi consilier pe probleme de apărare şi securitate. Radu Moraru: Deci americanul ştia cui i-l duce. I se cerea lui Tănăsescu acordul de a semna ordonanţa în favoarea lui Dinu Patriciu. Trebuia semnat pe loc ca să se rezolve în aceeaşi zi problema lui Dinu Patriciu. În ce an eram? Ioan Talpeş: În octombrie 2003. Radu Moraru: Deci octombrie 2003 – Washington, Adrian Năstase – Dinu Patriciu. Ioan Talpeş: Nu, ei erau în afara Washington-ului. Radu Moraru: Da, dar era vorba de ordonanţa de urgenţă… Ioan Talpeş: Numărul 118 din 2003, 24-10-2003. Radu Moraru: Staţi că mai am de citit. „Trebuia semnat pe loc pentru ca să se rezolve în aceeaşi zi problema lui Dinu Patriciu. Mă duc la Tănăsescu, spune domnul Ioan Talpeş. „Domne, gândeşte-te, nu semna!” Ioan Talpeş: Da. I-am dat-o în mână, s-a uitat la ea şi am văzut că vrea să semneze. Şi i-am spus, domnule Tănăsescu, eşti tânăr, domne, cum să semnezi asta, e păcat de dumneata! Nu vezi ce înseamnă? Înseamnă că scoţi din ceea ce ar trebui să fie al românilor 600 de milioane de dolari. Cu ce drept?
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, sunt tot Radu Moraru şi mă gândesc că în urmă cu foarte mulţi ani aici realizam acele emisiuni de la Pro TV, eram producător. Şi uite viaţa m-a dus tot aici. Campanie electorală era şi atunci, campanie electorală este şi astăzi, dar astăzi nu vă dăm nici un premier. Aţi văzut ce a spus Traian Băsescu, nu se ştie cine va fi premierul. Şi încercăm în această seară să aflăm împreună cu dumneavoastră dacă are un as în mânecă preşedintele, pentru că ştiţi foarte bine, domnia sa spune că el va numi premierul României. Şi poate că are deja un nume sau mai multe. Sunt multe întrebări care probabil în această seară îşi vor găsi răspunsul şi vă invit să fiţi alături de noi, o oră, două, trei, patru… niciodată nu se ştie, Traian Băsescu este un preşedinte imprevizibil. Îl avem alături de noi şi îl invit pe scenă pe preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Traian Băsescu: Bine v-am găsit!
Am doua emisiuni. De la 20.00 la B1 TV si de la 22.oo la TVR International. Revin cu amanunte. UPDATE: Voi posta mai sus inregistrarile si/sau transcrierile.
July 24th, 2009 
VR 
Intr-o emisiunea a Lianei Stanciu de la B1TV au aparut si cei doi frati patati Riceard Tarziu si Adolf Vasile pentru a-si pune in practica cursurile Scolii de la Baneasa urmate de colegiul lui Plesu. Cei doi au sustinut sus si tare ca piatra de temelie a “complexului” de la Aiud a fost pusa chiar de episcopul locului, Inaltul Andrei Andreicut; si asta e suficient. Dar doctor in istorie Emilia Corbu (foto dreapta), organizatoarea expozitiei itinerante despre martirii inchisorilor, le-a replicat celor doi, care au ramas perplexi – cam ca Gelu Voican Voiculescu, intre metafizica si ce a mai ramas din revista Rost – ca nu este de ajuns: Ar fi trebuit sa puna aceasta piatra persoane sfinte asupra carora nu poate plana nici o banuiala, ca Parintele Justin, Parintele Arsenie sau Inaltul Anania, le-a spus dr Corbu; si nici una dintre aceastea nu au fost invitate. In schimb a fost adus un… Puric (vezi foto). Dupa fetele celor doi in urma acestei puneri la punct am inteles ca, intradevar, prostia doare. Felicitari dr Emilia Corbu! Felicitari Liana Stanciu ca ai pomenit si de pozitia Parintelui Justin exprimata foarte clar in interviul sau din ZIUA, Manastirea Sfintilor Inchisorilor!
Posted in Uncategorized 
Tags: 
