Teoretic, jurnaliştii selectează evenimentele în funcţie de importanţa fiecărui subiect. Să fie chiar aşa? Să vedem ce subiecte „importante” au fost prezentate publicului zilele acestea: „două fete au dansat pe mormântul bunicii”, „Mihai Ghimpu şi-a uitat mobilul la hotel”, „documente secrete ale lui Voronin”, „cruci mistice la Drochia”, „câinii din capitală sunt asasinaţi cu sânge rece” etc.
Se creează senzaţia că a demarat un adevărat proces de debilizare în masă a populaţiei. Instituţiile media sunt pline de „gunoaie informaţionale”, nimicuri cu ajutorul cărora se încearcă distragerea publicului de la evenimente care ar trebui să fie centrale în mod normal. Sunt create nişte probleme imaginare, absurde, care sunt prezentate publicului drept cele mai „stringente”: „cine va câştiga Eurovisionul anul acesta?”, „ce soartă va împărtăşi Pavel Turcu?”, „câţi bani a plătit Voronin artiştilor pentru concerte?”, „cine sunt fetele care au dansat pe mormântul bunicuţei?”. Publicului i se livrează prostii tot mai noi şi mai multe. Vă puteţi convinge de acest lucru analizând toate titlurile celor mai importante organe media: PROTV, Unimedia/PublikaTV, JurnalTV etc.
Autorităţile moldovene şi cele române fac primii paşi pentru unirea Republicii Moldova cu România, afirmă cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, evocând ajutorul de 100 de milioane de euro oferit Chişinăului si Acordul privind micul trafic la frontieră. O altă măsură spre unirea R. Moldova şi României invocată de publicaţia rusă o reprezintă scoaterea sârmei ghimpate … In articolul respectiv este consemnata si aparitia noului post TV de intoxicare a basarabenilor, provenit din panoplia mogulului filo-rus Sorin Ovidiu Vintu. Rusii mimeaza dezacordul cu deschiderea canalului Publika TV pentru a-si acoperi mai bine agentul. In ce priveste Unirea, aceasta se inscrie in acordul trilateral: Moldova intra in UE si Ucraina ramane in CSI, dupa cum au confirmat si rezultatele alegerilor. Alea jacta est.
Cat despre afirmatiile despre “imposibila unire” ale unuia sau altuia… sa le stea in gat!
de Corneliu Basarab Vlad Un ziarist rus numeste demersurile presedintelui Traian Basescu denormalizare si amplificare a relatiilor Bucuresti-Chisinau “ProiectulBasarab”. Figura de stil malitioasa, desigur, dar nu lipsita desemnificatie. Intr-un discurs recent, seful statului roman a amintit cadenumirea Basarabia provine de la voievodul Basarab, dar nu sunt uitatenici dificultatile prelungite pe care le-a intampinat un proiectedilitar bucurestean cu acelasi nume initiat de actualul presedinte invremea cand era primarul general al Capitalei. Proiectul de relatii intre cele doua state de pe Prut alpresedintelui Basescu este oricum mai temeinic si mai structurat decatorice intreprindere similara produsa in amendatele celor doi presedintide dinaintea sa. Seful statului a facut cunoscute, cu prilejul viziteiin R. Moldova, un program amplu de actiuni – de la legiferarea miculuitrafic de frontiera la accelerarea procesului de acordare a cetatenieiromane celor in drept din R. Moldova, de la investitii si proiectecomune la asistenta, prin fonduri UE, in domeniul infrastructuriieducatiei , de la reglementarea tratamentului aplicat in domeniulfortei de munca din cele doua state la finalizarea celor 12 acorduri denegociere intre cele doua parti, de la echivalarea diplomeloruniversitare la conectarea infrastructurilor energetice si feroviare,de la sporirea numarului de burse pentru tinerii moldoveni la – faptulcel mai important – semnarea unui Acord de parteneriat pentruintegrarea R. Moldova in UE. Toate acestea, a tinut sa remarce presedintele Romaniei, nu forteazain nici un fel mana noii conduceri de la Chisinau in ce priveste liniasi initiativele sale in politica, ci doar vin in intampinareaactiunilor hotarate ale Chisinaului desfasurate pe trei directiiprincipale si complementare: adancirea cursului de democratizare,normalizarea relatiilor cu Romania si apropierea de UE in finalitateaintegrarii. In discursul rostit la Cahul, seful statului a atrasatentia ca integrarea in UE presupune costuri si sacrificii, iar uniicomentatori de presa s-au grabit sa remarce ca Republicii Moldova i-arfi mai usor sa intre in Europa Unita daca s-ar uni cu Romania. Darpresedintele Romaniei nu a pronuntat peste Prut cuvintele Unire sauReintregire, desi in multime ele au fost scandate nu odata , ci s-areferit la mostenirea de limba, istorie, cultura, nu a uitat sa-i evoceca inaintasi pe Stefan cel Mare si Mihai Eminescu, a vorbit de “relatiide suflet”, de “proiect de suflet” si a apreciat ca, de fapt, estevorba de un singur popor. Ideea de baza a “Proiectului Basarab” este ca Romania si R. Moldovase pot regasi impreuna intr-o Europa Unita. Dar pentru a se ajunge aicisunt enorm de multe de facut. Intre altele, indeplinirea cerintelor deaderare de catre R. Moldova, disponibilitatea clasei politice si aopiniei publice din republica fata de integrare, rezolvarea intr-un fela problemei transnistrene si, nu in ultimul rand, asezarea relatiilordintre Chisinau si Rusia pe baze noi, tinand seama de relatiileistorice si politice specifice intre cele doua state. La relatiile cu Moscova, presedintele Basescu nu s-a referit in modamplu si explicit in exprimarile sale publice din timpul vizitei. Peaceasta tema au aparut insa comentarii , si la Chisinau, si la Moscova. Expertul rus Ghennadi Konenko a declarat, pentru Vocea Rusiei , ca“este important ca R. Moldova se integreaza in structurile europene,fie chiar si cu sprijinul Romaniei. Dar alta este cand se discutadespre alipirea la Romania”. Pentru politologul moldovean VitaliAndrievski, din punctul de vedere al Romaniei, R. Moldova este “un locconvenabil pentru dezvoltarea relatiilor cu Rusia”. Ziarul “VremiaNovostei” aminteste ca in ajunul integrarii Romaniei in UE,presedintele Basescu “momea R. Moldova in componenta Romaniei pentru aadera impreuna la UE”. Interesant este ca, in ultima vreme, unii politologi rusi au reluato idee exprimata in urma cu cativa ani chiar la Bucuresti de colegullor Stanislav Belkovski, ca pentru a se reunifica cu Romania, R.Moldova ar trebui mai intai sa renunte la Transnistria. In acest sens ascris si redactorul sef al revistei “Russia in Global Affairs”, FeodorLukianov, iar directorul adjunct al Institutului pentru statele dinCSI si baltice, Vladimir Jarihin, a declarat pentru Pravda: “Daca (R.Moldova-nn) vrea sa se reunifice cu Romania, atunci sa dea TransnistriaUcrainei”. Ipoteze de lucru sau baloane de incercare, lansate intr-o atmosferalabila si incerta, pe un subiect ce nu poate fi tratat doar cu emotiepersonala sau patriotica, ci, in primul rand, cu intelepciune politica. www.inforusia.ro
Astazi se implineste un an de la Decizia
istorica a Curtii de la Haga privind spatiul maritim din zona Insulei Serpilor,
ocazie cu care diplomatul Bogdan Aurescu va lansa la Libraria Carturesti, la
orele 18, lucrarea sa „Avanscena si culisele Procesului de la Haga”. Din pacate,
Curtea internationala nu a judecat si statutul Insulei {erpilor, stravechi pamant
romanesc, obtinut prin rapt de catre fosta URSS si preluat ilegal de catre una
din succesoarele fostei Uniuni Sovietice, actuala Ucraina. {i aceasta nu este
singura disputa care incinge relatiile romano-ucrainene. Mai presus de toate,
ar trebui sa arda insa problematica romanilor din nordul Bucovinei, Tinutul Herta
si Basarabia istorica, Bugeacul, poate cea mai asuprita si uitata minoritate
din Europa la ora actuala. Ca atare, publicam in exclusivitate pentru
„Curentul”, cateva repere istorico-geografice privind Bucovina, Tinuturile Herta,
Hotin, Bugeac si Insula {erpilor, inclusiv date aflate la zi, sintetizate intr-un
studiu mai special de reputatul prof. Univ. Dr Traian Valentin Poncea. (Victor
Roncea)
Bucovina istorica – Evolutie geopolitica
Bucovina istorica era, la data anexarii ei de catre
Habsburgi, o parte constitutiva a Principatului Moldovei. Toponimul slav
„Bucovina“ = „Tara Fagilor“, preluat ulterior de catre austrieci cu aceeasi
semnificatie („Buchenland“), este atestat documentar pentru prima data intr-un
document emis de cancelaria domneasca a Moldovei din timpul lui Roman I (la 30
martie 1392). Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte
integranta din istoria principatului moldav, de la intemeierea tarii si pana la
anexarea provinciei de catre Imperiul Habsburgic.
Desi trupele austriece au ocupat Bucovina inca
din toamna anului 1774, din punct de vedere juridic ea va deveni oficial
provincie austriaca la 7 mai 1775, printr-o conventie incheiata intre Imperiul
Habsburgic si Sublima Poarta – sub a carei suzeranitate se afla Moldova. Delimitarea
granitelor s-a perfectat prin Conventia din 12 mai 1776. Timp de 12 ani (intre
1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administratie militara austriaca, fiind
condusã de guvernatorii militari Gabriel Fleiherr von Splény (1774-1778) si
Karl Freiherr von Enzenberg (1778-1786).
Intre anii 1786-1848, Bucovina a fost incorporata
Galitiei, drept cel de-al 19-lea cerc (Kreis). Aceasta perioada este considerata
de istoriografia romana drept cea mai nefasta din istoria Bucovinei, opinie impartasita
si de o serie de istorici austrieci de prestigiu, precum si de unii istorici
ucraineni contemporani.
Dupa revolutia de la 1848-1849, imparatul Franz
Joseph I a hotarat separarea Bucovinei de Galitia, recunoscandu-i autonomia
prin Constitutia din 1849. In urma alegerilor din 1861 s-a constituit prima
Dieta a Bucovinei, iar un an mai tarziu imparatul a acordat Marelui Ducat al
Bucovinei stema proprie: bourul moldovenesc pe fond tricolor (rosu, albastru si
auriu). Cu prilejul proclamarii monarhiei austro-ungare (1867) Bucovina a
intrat in componenta Cisleitaniei, depinzand direct de Viena, iar incepand din
anul 1873, Episcopia Bucovinei a fost ridicata la rang de Mitropolie, cu
denumirea de Mitropolia Bucovinei si Dalmatiei.
La 23 octombrie 1918, Adunarea Constituanta,
convocata de Adunarea Nationala a Romanilor, sub presedintia lui Iancu Flondor,
a hotarat desprinderea Bucovinei de Austria si Unirea cu Regatul Romaniei,
lucru infaptuit la 28 noiembrie acelasi an, cand Consiliul National Roman din
Bucovina a votat cu o majoritate impresionanta de voturi unirea acestui stravechi
pamant romanesc (10.442 kmp) cu Romania, in granitele sale istorice, de la
Nistru pana la Ceremus si Colacin.
La 28 iunie 1940, in urma ultimatum-urilor
sovietice si ca urmare a aplicarii in practica a prevederile secrete ale
Pactului Ribbentrop-Molotov, nordul Bucovinei (circa 6.000 kmp), impreuna cu tinutul
Herta si Basarabia au fost anexate de U.R.S.S.
Eliberate de Armata Romana (iulie 1941-martie
1944), aceste teritorii vor fi reocupate de Armata Rosie si inglobate in cadrul
Uniunii Sovietice. Ulterior, Bucovina de Nord, tinuturile Herta si Hotin,
precum si Bugeacul, adica a partea de sud a Basarabiei, la care, in anul
1948 va fi adaugata si Insula serpilor, vor fi incluse in componenta R.S.S.
Ucrainene.
In prezent, Bucovina de Nord constituie o
provincie a Ucrainei cunoscuta sub numele de regiunea Cernauti, care cuprinde
fostul judet Cernauti, parti importante din judetele Suceava si Radauti, judetul
Hotin si tinutul Herta. Suprafata totala a regiunii grupeaza 8.100 kmp (din
care circa 6.000 kmp nordul Bucovinei) cu o populatie de 940.801 locuitori, din
care romanii, datorita deportarilor, dislocarilor, refugierilor, executiilor
sumare sau colonizarilor (prin imigrari) de elemente alogene, indeosebi
ucrainene sau rusofone, reprezinta doar 20%.
In sinteza, situatia Bucovinei a fost urmatoarea:
* 1359-1775 (416 ani) ea a facut parte din
Principatul Moldovei.
* 1775-1918 (143 ani) s-a aflat sub dominatia
Habsburgilor.
* 1918-1940 si 1941-1944, prin vointa nationala
a majoritatii locuitorilor ei, Bucovina s-a unit cu Romania.
* 1940-1941 si 1944-1991 (aproape 48 ani), prin
rapt, Bucovina de nord si tinutul Herta au fost anexate la U.R.S.S.
* Din anul 1991, nordul Bucovinei (regiunea
Cernauti) impreuna cu sudul Basarabiei si Insula serpilor (inglobate in
regiunea Odessa) fac parte din Republica Ucraina, ca stat succesor al fostei
U.R.S.S.
Evolutia demografica a
Bucovinei si mistificarile ucrainene
Schimbarea structurii etnice a populatiei
Bucovinei in perioada 1774-1918 se poate explica prin mai multe cauze, intre
care cea mai importanta a constituit-o migratia – de fapt, atit emigrarile cat
mai ales, imigrarile in Bucovina, precum si asimilarile, deci deznationalizarea
elementului autohton romanesc.
Ca o consecinta a razboiului ruso-turc dintre
anii 1768-1774, densitate populatiei Bucovinei, la data anexarii ei de catre
Austria era de circa 7 locuitori/kmp, fapt ce a determinat autoritatile de la
Viena sa incurajeze imigratia elementelor germane, slovace, maghiare, poloneze si
ruso-lipovenesti.
Bogatiile Bucovinei au exercitat o atractie
deosebita si asupra altor etnii, in special ruteni si evrei. Referitor la
colonizarea rutenilor, s-a scris mult pe aceasta tema, formulandu-se o serie de
teze fara substrat stiintific, dar cu puternica implicare politica si ideologica.
Astfel, istoriografia sovietica si, mai nou, cea ucraineana, au batut moneta pe
apartenenta intregii Moldove (prestatale) la Rusia kieveana, apoi la
principatul Haliciului care, in viziunea pseudoistoricilor de la Moscova,
respectiv, Kiev, s-ar fi intins pana la Dunarea de Jos. Aceiasi specialisti in
falsificarea adevarului istoric sustin ca, atat Dragos Voda cat si Bogdan I,
descalecand Moldova, ar fi gasit aici o populatie compacta ucraineana care in
decurs de patru secole (1359-1774) ar fi fost romanizata, in timp ce ucrainenii
din Galitia, aflati sub dominatie poloneza, s-ar fi polonizat.
Mergand pe linia mistificarii istorice, s-a
ajuns la afirmatia hilara dupa care Bucovina ar fi leaganul poporului
ucrainean, in timp ce manastirile celebre de la Voronet, Arbore, Sucevita,
Moldovita, cu frescele lor, ar fi opera ucrainenilor (…).
Caracterul eminamente romanesc al Bucovinei
Referitor la procesul de asimilare a populatiei,
acesta a fost biunivoc, el facandu-se atat prin asimilarea de catre romani a
rutenilor, cat mai ales in sens invers, adica a romanilor de catre ruteni
(ucraineni).
In ceea ce priveste hotarele Bucovinei
istorice, apartenenta ei la Principatul Moldovei si caracterul eminamente romanesc
al locuitorilor sai, sunt realitati care nu pot fi negate decat de rauvoitori.
Astfel, referitor la hotarele Bucovinei, mentionam faptul ca ele au fost
dintotdeauna pe Ceremus, Colacin si Nistru. Intr-adevar, vechiul hotar dintre
Moldova si regatul Poloniei a fost statornicit definitiv pe cursurile de apa
amintite cu prilejul intelegerii dintre regele Poloniei si logofatul Tautu,
reprezentantul domnitorului Moldovei, prilej cu care demnitarul moldovean a
fost „daruit“ cu sase sate de catre craiul lesesc, fapt amintit si de Ion
Neculce in cronica sa. Ca hotarul moldo-polon era pe Nistru rezulta si dintr-un
document mai putin cunoscut, Conventia polono-otomana din 14 octombrie 1703, incheiata
intre reprezentantii regatului Poloniei si cei ai Inaltei Porti, ultima in
calitate de putere suzerana a Moldovei, in care partea polona declara ca:
„Inter nos et Valachiam ipse Deum flumine Tyra dislimitavit“, adica „Intre noi si
Valahia (Moldova, n.n.) insusi Dumnezeu a pus granita fluviul Nistru“.
Compozitia etnica a provinciei indica faptul ca
la data ocuparii Bucovinei de catre Habsburgi populatia era preponderent romaneasca,
fapt recunoscut si de autoritatile austriece in monografia oficiala amintita
anterior si publicata in anul 1899: „Dupa nationalitate, majoritatea
locuitorilor (in anul 1775, n.n.) apartineau neamului romanesc («rumänischer
Volksstamm»)“.
Un act de dreptate naţională, aşa trebuie considerată decizia, venită după 20 de ani, de înfiinţare a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prin care se vor soluţiona rapid cererile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru fraţii noştri ajunşi în iadul sovietic în urmă cu 65 de ani. 20 de ani, 20 de ani au fost necesari pentru a se demara un proces de minimă reparaţie istorică faţă de românii abandonaţi fără voia noastră în ghearele bolşevicilor şi, apoi, ale comuniştilor de la Chişinău şi ale extremiştilor de la Kiev, dirijaţi atent de la Moscova. Semnalul l-a dat Traian Băsescu, după ce a primit de la societatea civilă românească preocupată de soarta Basarabiei şi a Bucovinei un apel privind simplificarea procedurii recunoaşterii dreptului natural la cetăţenie română a celor deposedaţi abuziv de ea. Apelul a fost semnat, la solicitarea Civic Media şi a asociaţiilor foştilor deţinuţi politici, atât de personalităţi importante ale rezistenţei şi culturii române, cât şi de patrioţii români anticomunişti închişi 12 şi 15 ani la Tiraspol, Alexandru Leşco şi Tudor Popa. Anul trecut, la 14 aprilie, în plenul Parlamentului, preşedintele României a dat glas oficial proiectului, anunţând că va cere promovarea de către Guvern a unei Hotărâri de urgenţă în vederea oferirii cetăţeniei române pentru toţi basarabenii care solicită acest drept răpit prin efectele pactului Hitler-Stalin: „Cei care se consideră români vor fi sprijiniţi şi nu-i vom abandona pe cei care ne vorbesc limba, nu acceptăm ca generaţia tânără să nu aibă şansa accesului la cultura şi spiritualitatea românească, la afirmarea identităţii româneşti. La două decenii de la revoluţia anticomunistă din 1989, afirm valorile supreme ale acesteia: libertatea nu poate fi negociată, nu există justificare pentru înjosirea fiinţei umane în numele unei false raţiuni de stat şi de partid. Fac un apel către toate partidele şi toţi liderii de opinie să se alăture într-un moment al solidarităţii naţionale cu basarabenii. Avem o datorie morală, legală faţă de românii din Basarabia“. Înaintea adresării din Parlamentul României, bătrânii foşti deţinuţi politic, în frunte cu Părintele Justin Pârvu, urmaţi de reprezentanţii generaţiei anticomuniste de la 1989, i-au cerut public preşedintelui să-i salveze pe tinerii basarabeni oferindu-le în regim de urgenţă cetăţenia română. Semnatarii îşi ofereau chiar propria cetăţenie, dacă nu se găsea altă soluţie: „Vă rugăm să acordaţi o şansă acestei generaţii, oferiţi-le dreptul la care râvnesc, dreptul opţiunii la identitatea românească. Aceşti tineri de la Chişinău, prigoniţi de regim, trebuie ajutaţi şi singura protecţie care le poate fi oferită şi la care au dreptul de altfel, este cetăţenia, în regim de urgenţă, la care au dreptul oricum, deoarece majoritatea celor patru milioane de basarabeni sunt români din cei mai curaţi, neaoşi, un adevărat tezaur uman românesc. Ca şef al statului român sunteţi direct responsabil de strategia de protejare şi afirmare a identităţii româneşti, la protejarea congenerilor şi etnicilor români, oriunde s-ar afla aceştia“. Procesul de redobândire a cetăţeniei române a fost blocat din 2002 de către guvernarea PSD şi aşa a rămas până de curând. Înfiinţarea Autorităţii, anunţată de Băsescu şi la deplasarea sa excepţională peste Prut, în cel de-al doilea stat românesc, este începutul mult-aşteptat al restabilirii normalităţii în spaţiul etnografic românesc. Cu siguranţă, piedici majore externe vor fi puse de autorităţile extremiste de la Kiev sau de către pionii Moscovei, oriunde s-ar afla ei. Primele reacţii din partea duşmanilor din interior ai României s-au şi auzit. Gyorgy Frundo, acelaşi tovarăş anti-român care s-a opus în Senat acordării patrioţilor de la Tiraspol a statutului firesc de eroi ai României, astăzi afirmă că acordarea cetăţeniei românilor din fosta URSS trebuie împiedicată pentru că este în folosul… Rusiei. Sunt convins că, dacă trăia în urmă cu 65 de ani, ar fi spus că deposedarea românilor de dreptul lor natural este, evident, tot în folosul Rusiei, aplaudând cu fervoare decizia tătukului Stalin. Oare cam ce le-ar trebui autorităţilor române ca să observe câţi cetăţeni ai României aflaţi în funcţii importante ale statului acţionează împotriva ţării şi a fiinţei naţionale? Sau, în ciuda numărului şi a fondurilor uriaşe ale celor care trebuie să apere Constituţia, trădarea de ţară nu se mai pedepseşte şi trebuie să ne mulţumim doar cu pedepsirea lor la Judecata de Apoi? https://www.curentul.ro/
Printr-undecret emis de preşedintele interimar al Republicii Moldova, MihaiGhimpu, la Chişinău s-a constituit la 14 ianuarie 2010 “Comisia pentrustudierea şi aprecierea regimului comunist din Republica Moldova”.Aceasta trebuie să-şi dea verdictul rapid, până la 1 iunie!
Instituţiaeste oare o formă de legitimare a noii puteri basarabene sau oiniţiativă civică şi ştiinţifică autentică? O imitaţie a “ComisieiTismăneanu” sau o documentare solidă şi nepărtinitoare referitoare lacomunismul de peste Prut? Comisia de la Chişinău este formată din 30de istorici, specialişti în drept, filosofi, sociologi şi filologi carevor lucra sub conducerea lui Gheorghe Cojocaru, doctor în istorie.Acesta îi are în echipa de conducere pe Igor Caşu şi Sergiu Musteaţă,doctori în istorie, de asemenea. Până la 1 iunie 2010, preşedinteleMihai Ghimpu aşteaptă de la echipa sa de specialişti un studiu, oculegere de documente şi un raport analitic privind “apreciereaistorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar”. Prindecret prezindenţial, cei 30 de specialişti au datoria să studiezedocumentele şi materialele privind “activitatea principalelorinstituţii implicate în instaurarea şi menţinerea regimului comunisttotalitar” şi să informeze periodic societatea despre activitatea lor.Ministerele şi celelalte autorităţi administrative centrale şi localesunt îndrumate să acorde asistenţa necesară cercetătorilor. LaChişinău deja au început să apară primele îndoieli privind scopurile şiposibilităţile tehnice ale “Comisiei Cojocaru”. În primul rând, s-a pusîn discuţie timpul scurt pe care îl are la dispoziţie echipa. În maipuţin de şase luni, “cei 30” trebuie să lămurească activitateacomunistă în Basarabia din 1917 şi până în zilele noastre! Nu cumvaMihai Ghimpu doreşte să folosească comisia ca “armă electorală” laalegerile generale anticipate din acest an? Ce garanţii oferă acesta cănu va folosi studiul pentru a-i compromite pe adversarii din PartidulComuniştilor? Pe de altă parte, intelectualii apropiaţi lui IurieRoşca afirmă că în “Comisia Cojocaru” au fost incluşi foşti membri aiCC al PC din RSS Moldovenească, precum şi autori de propagandăsovietică cu caracter antiromânesc. Se vor “condamna” pe ei înşişi? Problemele”morale” ale comisiei sunt cele mai mici, în raport cu dificultăţiletehnice. Este vorba în primul rând de accesul la arhivele instituţiilormilitarizate. Mihail Taşcă, secretarul “Comisiei”, estimează că înarhiva Ministerului de Interne se află circa 170.000 dosare, iar îndepozitele Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), alte 80.000.Majoritatea sunt considerate “secret de stat” şi nu se ştie în cemăsură vor ajunge pe masa membrilor “Comisiei Cojocaru”. Spre exemplu,în anul 2008 SIS a dat doar 58 de dosare în cercetare, la cerere.Într-un interviu pentru ziarul “Timpul” de la Chişinău (din 19ianuarie), Gheorghe Cojocaru a recunoscut că arhivele vor fi “oproblemă” a comisiei sale, dar are deja “semnale încurajatoare”. Însădoar de la Arhiva Naţională, unde speră că va putea accesa dosarele dinfondurile care interesează comisia. Preşedintele acesteia nu a răspunsîncă la întrebarea privind modalităţile prin care va primi dreptul de acerceta arhivele MI şi SIS! Referitor la metodologie, GheorgheCojocaru a anunţat că s-a adoptat deja un plan de lucru, s-au stabilitgrupele de lucru, precum şi regulamentul de activitate. Astfel,raportul final are în vedere cercetarea perioadei 1917-1991.Documentarea nu se va limita la graniţele Republicii Moldova, întrucâtse va studia problema refugiaţilor şi deportaţilor din România, Ucrainaşi Rusia. Un capitol final va face referire la perioada 1991-2009.
Sergiu Musteaţă, vicepreşedinteal “Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist dinRepublica Moldova”, dezvăluie împrejurările în care a apărutinstituţia, si posibilitatile de aevita controversele“Comisia Tismăneanu”. Cititi interviul la Ilarion Tiu – Blogul unui fost optimist
Aşacum era de aşteptat, reacţiile adverse faţă de Comisia Cojocaru, pentrualte motive decât cele de fond, nu au întârziat să apară. Primul care aieşit în scenă este o persoană cu vederi comuniste, unul dintre lideriiPartidului Comuniştilor din Republica Moldova, Mark Tkaciuk. Acesta i-aacordat un amplu interviu unui canal de televiziune din Chişinău,concentrându-şi reproşurile şi ironia asupra unor membri ai Comisieipentru studierea şi aprecierea crimelor regimului totalitar comunistdin Republica Moldova.
Scriamsăptămâna trecută în FLUX că nou-creata Comisie Cojocaru, a căreiinstituire am salutat-o călduros, are totuşi, spre regretul nostru,unele puncte slabe. Avem în continuare convingerea că această Comisiear fi avut doar de câştigat dacă preşedintele interimar Ghimpu nu ar fidesemnat în componenţa ei persoane care în perioada regimului totalitarcomunist de ocupaţie au deţinut înalte calităţi şi funcţii în PartidulComunist al Uniunii Sovietice. Mai arătam, fără a da nume, că cel puţinunul dintre membrii Comisiei Cojocaru a fost membru al ComitetuluiCentral al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Îl aveam învedere atunci pe domnul Alexandru Moşanu. Constatam, de asemenea, căunii dintre membrii Comisiei Cojocaru sunt autori ai unor producţii cucaracter propagandistic sovietic şi antinaţional (adică antiromânesc),iar alţii s-au arătat defavorabili unui eventual proces de lustraţie.Atrăgeam atenţia asupra acestor vulnerabilităţi ale Comisiei, arătândcă nu am dori ca unii membri ai Comisiei să ofere, prin simpla lorparticipare, motive şi pretexte viitoare de criticare a Raportuluiacestei Comisii. În acelaşi timp, eram şi rămânem de părere cămajoritatea membrilor Comisiei Cojocaru sunt oameni de înaltă probitateştiinţifică, având şi până acum contribuţii de valoare la cercetareafenomenului totalitar din Republica Moldova şi a perioadei de ocupaţiesovietică.
Ce spune Mark Tkaciuc?
Istoricde formaţie şi comunist convins, Mark Tkaciuk nu formulează reproşuriîn legătură cu întreaga componenţă a Comisiei Cojocaru. El contestăprobitatea ştiinţifică şi morală a doar unora dintre cei desemnaţi înComisie prin decretul prezidenţial din 14 ianuarie. Este bine săreţinem punctul de vedere al unuia dintre conducătorii PartiduluiComuniştilor, întrucât această atitudine se pare că va oferi, înparte, eşafodajul poziţiei respectivului partid faţă de viitorul Raportal Comisiei Cojocaru.
Potrivit lui Tkaciuk, pornind de lascopul declarat al Comisiei Cojocaru, numită de el impropriu “ComisiaGhimpu”, aceasta “ar trebui să includă disidenţi notorii, luptătoriîmpotriva comunismului, a totalitarismului, persoane care au cutreierattundra, care ştiu ce înseamnă GULAG-urile, “Vertuhai”-ul, şi întregcompletul regăsit în scrierile lui Varlam Şalamov sau Soljeniţin”, caimediat să adauge că “membrii respectivei comisii sunt bine cunoscuţiîn societate ca ideologi serioşi ai ceea ce ei numesc perioadătotalitară a istoriei moldoveneşti”. Tkaciuk opinează, de asemenea, căunii membri ai Comisiei Cojocaru “au demonstrat că nu au nici poziţiecivică, nici politică şi nici ştiinţifică”, fiind “nişte vârcolaci”.
Tkaciuk îi vizează pe patru membri ai Comisiei Cojocaru: Pavel Parasca, Anatol Petrenco, Alexandru Moşanu şi Demir Dragnev.
Pavel Parasca
Liderulcomunist susţine că „Parasca Pavel Fiodorovici, istoric medievalist,poate contribui în Comisie doar cu propriile-i amintiri despre modul încare scria denunţuri la Comitetul Securităţii Statului (KGB – n.n.) dinRepublica Moldova despre colegii săi istorici. A existat un caz apartela începutul anilor 80, cazul istoricilor disidenţi. Acei tineriistorici au avut atunci multă bătaie de cap. Unii dintre ei sunt astăziexperţi şi politologi cunoscuţi, de altfel, critici ai PartiduluiComuniştilor. Pe aceştia îi stimez, întrucât sunt consecvenţi. Ei aufost anticomunişti şi la începutul anilor 80, sunt anticomunişti şiacum. Apropo, ei critică însuşi faptul apariţiei Comisiei Ghimpu şiscopurile pentru care a fost creată, cu toate că ei înşişi au făcutobiectul celor mai adevărate represiuni. Dacă aş avea acorduldumnealor, le-aş pronunţa aici numele. Iată însă că tovarăşul ParascaPavel Fiodorovici, un membru al Partidului Comunist al URSS şi membruactiv al biroului de partid (comunist – n.n.) al Institutului (deIstorie – n.n.), scria denunţuri împotriva acestor oameni, cerândcurăţarea Institutului de gunoaiele anticomuniste.”
Anatol Petrenco
Tkaciuknu-l scapă din vedere nici pe Anatol Petrenco, despre care spune: „Lasfârşitul anilor 80, domnul Petrenco, de asemenea membru al PartiduluiComunist din Uniunea Sovietică, şi-a susţinut o teză de doctor, cutitlu secret, la unul dintre Institutele din Moscova. O teză secretă,cu un conţinut piperat, care nu trebuia să devină cunoscută societăţiide atunci. Cazul este de-a dreptul clinic pentru ceea ce ei numescregim totalitar: cercetare ştiinţifică secretă, care, evident, nu eraposibilă fără participarea serviciilor secrete de atunci.”
Alexandru Moşanu
Trecândla Alexandru Moşanu, Tkaciuk susţine: „Alexandru Constantinovici Moşanua condus Catedra de Istorie Nouă şi Contemporană în cadrul Institutuluide Istorie al Universităţii din Moldova, pe atunci „Universitatea dinChişinău”. Dânsul s-a ocupat foarte serios şi profesionist, bunăoară,de chestiunea mişcării socialiste şi muncitoreşti din România, fiind,de asemenea, coautor al monografiei „Agresiunea României fascisteîmpotriva URSS”. Această carte a apărut cu doar câţiva ani înainte caMoşanu să declare că Republica Moldova are o singură soluţie – unireacu România.”
Demir Dragnev
Înîncheiere, Mark Tkaciuk se referă la Demir Dragnev în următoriitermeni: „Un personaj nu mai puţin strălucit în această comisie esteDemir Mironovici Dragnev, altminteri un istoric bun care s-a ocupat deperioada pre-sovietică. Dar a fost un membru zelos al PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice şi un cenzor dur chiar şi în raport cuscrierile despre perioada medievală din Moldova, ca, ferească Dumnezeu!ca cineva de dincolo de Prut, adică din Republica Socialistă România deatunci, să poată utiliza în favoarea acesteia vreun argument oferit deistoriografia moldovenească. Cei care au vârsta de 40 de ani şi maimult şi-l amintesc foarte bine pe Demir Mironovici din acea perioadă.”
Multe, foarte multe sunt problemele încare avem poziţii nu doar diferite şi divergente, dar de neîmpăcat cuMark Tkaciuk. În special chestiunile de ordin istoric, doctrinar şiidentitar. Dar când vine vorba de trecutul sovietic şi de istoriaPartidului Comunist al Uniunii Sovietice, este greu să-l combatem. Maiales când ştim că acesta se situează pe poziţiile ideologiei comunisteşi ale istoriografiei sovietice. Reacţia sa faţă de cei patru membri aiComisiei Cojocaru este mai degrabă una marcată de dispreţ sincer şiironie colegială faţă de nişte foşti membri ai Partidului Comunist dinUniunea Sovietică şi este lipsită complet de o argumentaţie solidăîmpotriva necesităţii de condamnare a crimelor regimului totalitarcomunist din timpul ocupaţiei sovietice.
În încheiere, reiterăm convingerea căam fi avut cu toţii de câştigat dacă în Comisia pentru studierea şiaprecierea crimelor regimului totalitar comunist din Republica Moldovanu ar fi fost desemnată nici o persoană care să fi deţinut calităţi şifuncţii în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, în serviciilesecrete ale URSS şi în oricare alt mecanism al ceea ce altădată senumea banal de simplu – frontul ideologic sovietic.
Scris deCorneliu Vlad Se confirmă, din nou, că pentru preşedintele Traian Băsescu relaţiilecu Republica Moldova sunt prioritatea nr. 1 în politica externă aRomâniei. Ca şi în primul său mandat, cea dintâi vizită oficială pecare a făcut-o a fost peste Prut. De data aceasta, contextul este multmai favorabil, dar şi unul mai complex, mai incert. Noua conducere dela Chişinău, parcă pentru a recupera timpul pierdut, înaintează temerarpe cel puţin trei direcţii salutare: adâncirea democraţiei, relaţiifireşti cu România şi apropiere de structurile europene. În toateaceste direcţii, de altfel complementare, Preşedinţia României, dar şicelelalte instituţii ale statului român, răspund cu promptitudineiniţiativelor Chişinăului şi, element foarte important, nusupralicitează. Bilanţulvizitei şefului statului român şi a multor miniştri la Chişinău e maiconsistent decât al oricărei alte vizite la un asemenea nivel. Acordulpentru micul trafic de frontieră intră în funcţiune şi vor fi deblocatetoate cele 12 acorduri în negociere şi de la un moment dat îngheţate,acordarea cetăţeniei române celor în drept va depăşi inerţiile şitărăgănările birocratice, vor fi lansate proiecte comune prin cele 130de milioane de euro care vin de la UE, se preconizează un acord departeneriat pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană şi listapoate continua. Bucureştiul a găsit, în sfârşit, cheia în relaţiilecu Chişinăul: cele două state de pe Prut se pot regăsi printr-oapartenenţă comună la Uniunea Europeană. Soluţie logică, dar nu simplă.Pentru că mai este o cheie ce trebuie să funcţioneze: relaţiilespecifice ale R. Moldova cu Federaţia Rusă. Poziţia Rusiei, dar şi aUcrainei, nu pot fi ignorate în demersurile europene şi de reglementarea problemei transnistrene ale Chişinăului. Apoi, chiar dacă, lainiţiativa României, la Bruxelles s-a creat Grupul de acţiune europeanăa R. Moldova, UE ezită încă să acorde acestui stat un tratament similarcelui aplicat ţărilor aspirante la integrare din Europa de sud-est. Drumulspre Europa Unită al R. Moldova nu este aşadar neted. Nici situaţiapolitică internă nu este pe deplin stabilizată, nici problemeleeconomice şi sociale ale republicii nu sunt uşoare. Forţeleconservatoare, deşi în regres, nu şi-au spus ultimul cuvânt. Darîncrederea reciprocă, la nivel oficial, între cele două state cevorbesc aceeaşi limbă s-a restabilit, există obiective şi proiectecomune. Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu au fost evocaţi cu evlavie şide această dată, dar, spre deosebire de perioada euforică de laînceputul anilor 1990, liderii politici ai celor două state sunt multmai pragmatici, deşi preşedintele României nu a ezitat să mărturiseascăfaptul că are cu republica vecină o „relaţie de suflet“. Legăturileemoţionale cu vecinii de peste Prut nu pot şi nu ar putea fi reprimate,dar ele trebuie dublate de înţelepciune politică în demersul delicat deapropiere firească a două state marcate în continuare de consecinţelepactului Ribbentrop-Molotov. În această chestiune, şeful statului românşi-a explicitat din nou, în modul cel mai clar, poziţia. www.curentul.ro
Traian Băsescu a spus că istoria îl va judeca pe Vladimir Voronin
Scris deNicolae Bucur Ceade-a doua zi a vizitei desfăşurate de preşedintele Traian Băsescu înRepublica Moldova s-a dorit a fi una mai puţin politică şi mai multaplecată spre partea spirituală a legăturilor dintre Bucureşti şiChişinău. Dacă în prima zi a vizitei, şeful statului s-a întâlnit cutoţi reprezentanţii forurilor de conducere de peste Prut, cu care adiscutat aspecte bilaterale politico-economice, cea de a doua zi a fostrezervată cinstirii memoriei soldaţilor români căzuţi în cel de-alDoilea Război Mondial pentru apărarea acestui teritoriu, dar şigeneraţiei tinere, în care autorităţile române s-au declarat dispuse săinvestească. Româniase va axa în cadrul strategiei pentru sprijinirea Republicii Moldova pepromovarea valorilor din tânăra generaţie de peste Prut. În acest sens,România va mobiliza din nou importante resurse financiare, dar şiumane, pentru ca elevii şi studenţii basarabeni să beneficieze deasistenţă financiară şi pedagogică în vederea finalizării studiilorpreuniversitare, dar şi a celor postuniversitare. „Cea mai mare parte adeciziilor României vizând Republica Moldova au în vedere tânărageneraţie, în sensul că tinerii din ţara vecină trebuie să aibă şanseegale cu tinerii europeni“, a declarat ieri Traian Băsescu în aulaUniversităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Cahul. Şeful statuluiromân a mai spus că locurile pentru tinerii care doresc să înveţe înRomânia vor fi suplimentate în 2010 cu circa 1.600, pentru ca ele să seridice la 5.000, de la 3.400, atâtea câte sunt alocate în prezent.Traian Băsescu a mai adus în discuţie şi rezolvarea problemei legate desemnarea Acordului privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor deînvăţământ dintre Bucureşti şi Chişinău. După discursul ţinut laUniversitatea din Cahul, Traian Băsescu şi omologul său moldovean,Mihai Ghimpu, au mers împreună pentru a vedea în ce stadiu se aflăamenajarea Consulatului României de la Cahul, care urmează să fie datîn folosinţă după 31 martie 2010.
Omagiu militar
Încursul dimineţii zilei de ieri, şeful statului român a depus în memoriaostaşilor români căzuţi pentru apărarea Basarabiei în cel de-al DoileaRăzboi Mondial o coroană de flori la Cimitirul Românesc de Onoare de laŢiganca, judeţul Cahul. Cu acest prilej, cei adunaţi la acest evenimentau ţinut un moment de reculegere, după care au fost intonate imnurilede stat şi s-au tras salve de arme. Conform datelor oferite de OficiulNaţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), cimitirul de la Ţigancaadăposteşte osemintele a 1.020 de soldaţi români ucişi în timpulcampaniei de Est din vara lui 1941, dintr-un total de 71.000 demilitari români căzuţi la datorie între iunie 1941 şi august 1944.
Iertarea lui Voronin
TraianBăsescu a mai afirmat miercuri seară, cu ocazia unui interviu oferitpostului PRO TV Chişinău, că personal îl poate ierta pe fostulpreşedinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, darproblema reală este atitudinea sa duplicitară chiar şi în momentulîncheierii mandatului pentru care va fi judecat de istorie.Referindu-se la declaraţiile făcute de Mark Tkaciuk, sforarul ideologicdin spatele lui Voronin, care a declarat despre vizita lui TraianBăsescu că „infractorul s-a întors la locul faptei“, şeful de laCotroceni a catalogat aceste vorbe drept „propagandă bolşevică“. Înîncheierea interviului, Băsescu a mai spus că regretă faptul că Româniaa fost parte la formatul de negocieri privind situaţia dinTransnistria, dar că s-a retras dintr-o greşeală a Guvernului român din1991. În această privinţă, şeful statului a mai adăugat că nu estemulţumit de cum se implică UE în problema transnistreană în momentul defaţă.
Slujbă decomemorarea la cimitirul eroilor de la Ţiganca, oficiată de un sobor depreoţi de la Mitropolia Basarabiei, în frunte cu mitropolitul PetruPăduraru Preşedintele României Traian Băsescuşi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, audepus, în prima jumătate a zilei de joi, 28 ianuarie 2010, coroane deflori la mormintele eroilor români înhumaţi la cimitirul din comunaŢiganca, raionul Cantemir. Un sobor de preoţi de la MitropoliaBasrabiei, în frunte cu ÎPS Petru Păduraru, au oficiat un serviciudivin de pomenire ale ostaşilor români, între care şi basarabeni, careîn 1941 au căzut în luptele duse în împrejurimile comunei Palancapentru eliberarea Basarabie de sub ocupaţia sovietică.
Dupăslujba de pomenire, preşedintele Traina Băsescu a discutat cu preoţiiMitropoliei Basarabiei şi i-a întrebat care sunt problemele cu care seconfruntă. Traian Băsescu i-a mai întrebat pe preoţi dacă au cetăţenieromână şi i-a asigurat că îi vor ajuta să o obţină dacă o vor solicita.ÎPS Petru Păduraru i-a mulţumit preşedintelui României pentru atenţiape care o manifestă faţă de românii din Republica Moldova şi şi-aexprimat încrederea că Mitropolia Basarabiei se va bucura şi încontinuare de sprijinul statului român. Preşedintele României a fost întâmpinat cu flori de cătreadministraţia satului Ţiganca în frunte cu primarul localităţii PetruGandrabur, care i-a decernat lui Băsescu titlul de cetăţean de onoareal comunei Ţiganca. Primarul l-a asigurat pe Băsescu că oricând estebinevenit să revină la Ţiganca. La slujba de pomenire de la cimitirul comunei Ţiganca s-au adunatcâteva mii de oameni din această localitate şi din împrejurimi care auvenit să-l vadă şi să-l salute pe Traian Băsaescu. Acesta a discutat, adat mâna cu ei şi a oferit autografe. În momentul de faţă cortegiulprezidenţial se îndreaptă spre oraşul Cahul unde delegaţiile română şimoldoveană vor vizita universitatea Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul,după care vor vizita sediul viitorului consulat român de la Cahul. Vom reveni cu alte detalii. www.Flux.md
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu acordatProTV Chişinău, că este creştin, aşa că l-a iertat pe Vladimir Voronin,apreciind totodată că a dat dovadă de naivitate crezând că fostul lidermoldovean “face ceea ce spune”.
“Problema domnului Voronin este cu istoria”, a adaugat Traian Basescu,spunand ca acesta va ramane in istoria Republicii Moldova fie ca unlider care a blocat progresul tarii sale spre Europa, fie drept “o figura luminoasa, care a spus una si a facut alta”. Basescu a spus ca nu a existat vreo intelegere intre el si Vladimir Voronin sa nu se discute subiecte sensibile: “Euintotdeauna i-am spus presedintelui Voronin ca suntem doua stateindependente, dar un singur popor. Iar acest lucru, doar daca nu vreisa recunosti realitatea istorica, nu-l recunosti.”
CURENTUL: Aproape 200.000 de basarabeni isi vor redobandi cetatenia româna în 2010
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, în cadrul conferinţei depresă susţinute la Chişinău împreună cu omologul său de peste Prut,Mihai Ghimpu, că Executivul de la Bucureşti va lua o decizie în bazacăreia va fi înfiinţată o agenţie specială în vederea accelerăriiritmului de acordare a cetăţeniei romåne pentru locuitorii RepubliciiMoldova care doresc să posede şi această calitate. Această nouăstructură care va funcţiona pe långă Guvernul României va avea un sediucentral la Bucureşti, la care vor fi ataşate cinci unităţi teritoriale(la Iaşi, Galaţi, Cluj, Suceava şi Timişoara – n. red.), care vor aveamisiunea de a îmbunătăţi substanţial mecanismul de redobåndire acetăţeniei romåne pentru locuitorii de pe celălalt mal al Prutului. Luåndîn considerare datele oferite de preşedintele Băsescu, ziarul„Curentul“ a calculat numărul celor care şi-ar putea redobåndi, peparcursul anului 2010, cetăţenia romånă. Plecånd de la suma de 20.000de dosare, atåt cåt a declarat liderul de la Cotroceni că ar fi fostdepuse în 2009, în condiţiile în care aceste dosare nu puteau fi depusedecåt la Consulatul Romåniei de la Chişinău, în anul 2010 vor existaîncă opt astfel de centre care vor procesa asemenea de cereri, ceea cear consemna, într-o logică identică cu cea din 2009, că vor fi depuseîn 2010 circa 180.000 de astfel de dosare. În acest calcul am inclustoate centrele de primire pentru astfel de solicitări, şi anumeConsulatul Romåniei de la Chişinău, cele două consulate de la Cahul şiBălţi, care urmează să fie funcţionale din 31 martie 2010, şi Agenţiaspecială cu cele cinci unităţi teritoriale din Romånia desfăşurate încele mai mari centre universitare. În total, nouă astfel de instituţiicare vor prelua, procesa şi apoi finaliza mecanismul de redobåndire acetăţeniei romåne pentru cetăţenii de pe malul stång al Prutului. Înciuda unui an 2009 destul de dificil din punct de vederepolitico-economic pentru cetăţenii Republicii Moldova, Romånia a reuşitsă finalizeze procedurile pentru 14.000 dintre cele 20.000 de dosaredepuse la Consulat. Băsescu a dat asigurări ieri că cele 6.000 dedosare restante vor fi rezolvate pånă în luna iunie, conform unuiangajament asumat de Ministerul Justiţiei de la Bucureşti.
Redobândire în cinci luni
Şefulstatului romån a mai adăugat că un astfel de dosar întocmit „corect şicomplet“ va avea maxim cinci luni ca termen de soluţionare pentru ceicare fac parte din categoria cetăţenilor celor care au pierdut abuzivcetăţenia romånă, precum şi rudele lor pånă la gradul III. Prindeclaraţiile făcute ieri la Chişinău, Traian Băsescu a dorit săclarifice situaţia redobåndirii cetăţeniei, oferind explicaţiilenecesare unor voci din cercurile conducătoare ale Republicii Moldova,care au contestat dorinţa Bucureştilor de a realiza în practică acestdeziderat. La råndul său, preşedintele interimar al Republicii Moldova,Mihai Ghimpu, a afirmat că Romånia ar mai putea deschide încă unconsulat pe teritoriul din stånga Prutului în scopul accelerăriiprocedurilor, în cazul în care acest lucru va fi necesar. Şefulstatului a mai spus că Romånia nu va semna niciodată tratatul defrontieră care să redefinească graniţa dintre ţara noastră şi RepublicaMoldova. „Romånia nu va semna niciodată un tratat care săredefinească frontiera dintre Romånia şi Republica Moldova. Romånia arecunoscut frontierele de stat ale Republicii Moldova aşa cum erau elemoştenite de la fosta Uniune Sovietică“, a declarat Băsescu.
Interconectare economică
Romåniaa decis să acorde Republicii Moldova un credit nerambursabil de 100milioane de euro. Această sumă va fi alocată în patru tranşe anuale,pånă în 2013, banii fiind destinaţi proiectelor de infrastructurălocală, a mai anunţat şeful statului. Creditul va fi destinatproiectelor de infrastructură în educaţie, modernizarea şcolilor, cuprecădere, şi proiecte de infrastructură de importanţă locală, la nivelde administraţii locale. Totodată, preşedintele Băsescu a subliniatieri importanţa conectării infrastructurilor Romåniei şi RepubliciiMoldova, atåt în domeniul energetic, cåt şi cel feroviar. www.curentul.ro
Antena 3: Eugen Tomac, numit de Emil Boc sef al Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului Romaniei Premierul Emil Boc a semnat deciziile de numire a democrat-liberaluluiValentin Iliescu, actual secretar de stat în Departamentul pentruRelaţia cu Parlamentul, la conducerea instituţiei cu rang de ministru,şi a secretarului de stat pentru românii de pretutindeni din cadrulMAE, Eugen Tomac în fruntea Departamentului de profil din Guvern. EugenTomac a ocupat în timpul campaniei electorale şi funcţia de coordonator al organizării alegerilor pentruromânii din străinătate în noiembrie 2009, fiind acuzat în repetaterânduri că face campanie pentru Traian Băsescu pe bani publici. Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a fost trecut, la sfârşitul anului trecut, din subordinea MAE în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru şi a redenumit ca Departamentul pentruRomânii de Pretutindeni. Executivul a mai decis atunci ca Departamentulpentru Relaţia cu Parlamentul să fie condus de un secretar de stat curang de ministru.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIMUL-MINISTRU
DECIZIE
privind numirea domnului Eugen Tomac înfunctia de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
În temeiul art.15 lit. c) si al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea sifunctionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările sicompletările ulterioare,
primul-ministru emite prezenta decizie.
Articol unic. – Pe data intrării în vigoare a prezenteidecizii, domnul Eugen Tomac se numeste în functia de secretar de stat laDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni.
February 26th, 2010 
VR 
Teoretic, jurnaliştii selectează evenimentele în funcţie de importanţa fiecărui subiect. Să fie chiar aşa? Să vedem ce subiecte „importante” au fost prezentate publicului zilele acestea: „două fete au dansat pe mormântul bunicii”, „Mihai Ghimpu şi-a uitat mobilul la hotel”, „documente secrete ale lui Voronin”, „cruci mistice la Drochia”, „câinii din capitală sunt asasinaţi cu sânge rece” etc. 
Posted in 
Tags: 
