Chişinău. Asociaţia Creştinilor Ortodocşi din Moldova „Fericita Maică Matrona” solicită Parlamentului modificarea legii cu privire la actele de identitate şi cele de stare civilă.
Elena Bîtcă, consilier juridic al Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove, a menţionat marţi în cadrul unei conferinţe de presă la INFOTAG că o bună parte a creştinilor din R.Moldova se împotrivesc deţinerii Codului de identificare din buletinul de identitate.
“Creştinii consideră această atribuire a Codului o asemănare vădită cu prorocirile apostolului Ioan Teologul despre pecetea antihristului şi o jignire a sentimentelor religioase. Creştinii consideră că atribuirea acestui Cod contravine concepţiilor religioase şi umilesc demnitatea umană”, a spus consilierul juridic al Mitroopoliei.
Potrivit sursei citate, în urma unul şir de proteste desfăşutate anterior, creştinii au reuşit să obţină o variantă de alternativă buletinului de identitate – Formularul Nr.9, eliberat de Ministerul Dezvoltării Informaţionale.
Protoiereul Anatolie Cibric, paroh al Bisericii “Cuvioasa Parascheva” din Chişinău, a menţionat însă că în acest condiţii creştinii care deţin Formularul Nr.9 sînt lezaţi în dreptul, aceştia fiind lipsiţi de posibilitatea de a obţine credite de la bancă, de a li se acorda primul ajutor medical, de a vinde sau cumpăra un imobil, de a naşte un copil în maternitate, a primi pensie sau a achita impozite.
„Reieşind din aceste împrejurări, cerem Parlamentului să modifice Legea cu privire la actele de identitate, astfel încît cei care nu doresc să deţină Codul de identificare, să primească buletinul de identitate, fără acest Cod. Totodată, cerem ca şi instituţiile abilitate în diferite domenii să ne permită să realizăm diverse tranzacţii fără a fi lezaţi în drepturi”, a spus protoiereul.
Potrivit Elenei Bîtcă, la moment circa 10 mii de persoane dispun de Formularul Nr.9.
Asociaţia a anunţat că miercuri dimineaţă creştinii se vor aduna în faţa Palatului Republicii pentru a cere Parlamentului să modifice legislaţia şi să nu-i îngrădească în drepturi.
Pe 4 noiembrie 2009, în faţa Parlamentului, se va desfăşura o actiune de protest anticod în forma stării de rugăciune.Creştinii din toată ţara se adună în faţa Catedralei „Naşterea Domnului” din capitală, la ora 9.30.
+ + +
Toţi cei care nu vor să-L trădeze pe Hristos şi să intre în lagărul electronic global să vină la Chişinău pentru a-şi cere drepturile ce li se cuvin în propria ţară. Ne cheamă spre această acţiune prorocirile făcute de însuşi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos şi de Sfinţii Părinţi despre vremurile cele de pe urmă şi semnele lor pe care le vedem peste tot.
Prin cipuri, coduri de bare cu cei trei de „6” pe toate produsele comercializate, carduri bancare, paşapoarte biometrice, coduri fiscale, experimente tot mai îngrozitoare cu implanturi de cipuri pe oameni şi multe altele, vedem că nu mai este vreme de pregetat pentru a ne cere dreptul la libertatea cea adevărată întru salvarea sufletului nostru şi al urmaşilor noştri.
Clerici şi mireni, de la mic la mare, să venim şi să ne arătăm fără temere îngrijorarea cea mare şi să protestăm contra dictaturii electronice ce se instaurează, să ne cerem dreptul pentru a ne trăi viaţa fără cu cod, să putem cumpăra şi vinde produse liber, să ne tratăm la medic, să primim salariul şi pensia, să naştem copii şi să-i dăm la grădiniţă şi la şcoală, să ne întreţinem casa, să conducem maşina, tractorul şi chiar să mînăm căruţa, şi multe altele.
P. Paisie Aghioritul spunea:
Dar lucru ciudat este că mulţi oameni duhovniceşti, pe lângă faptul că fac tâlcuirile lor proprii, se mai şi tem cu o frică lumească de „punerea la dosar”, în timp ce ar fi trebuit să se neliniştească duhovniceşte, să-i ajute pe creştini cu neliniştea cea bună şi să le întărească credinţa, şi astfel să simtă mângâierea dumnezeiască.Mă mir cum toate aceste evenimente nu le creează probleme de conştiinţă! De ce nu-şi pun măcar un semn de întrebare la tâlcuirile minţii lor? Şi, dacă îl ajută pe antihrist la pecetluirea lor, de ce mai trag şi alte suflete la pierzare? Căci la aceasta se referă: „ …ca să înşele, dacă este cu putinţă, şi pe cei aleşi” (Mc. 13, 22). Sursa: Moldova Noastra
Deputatii au adoptat cu 209 voturi favorabile, unul impotriva si doua abtineri, OUG 36 din 2009 pentru modificarea Legii cetateniei prin care este usurata modalitatea de redobandire a cetateniei romane pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicata fara acceptul lor, relateaza Newsn. Legea de aprobare a ordonantei a beneficiat de sprijinul tuturor grupurilor parlamentare din Camera fiind considerata drept un act reparatoriu fata de cei care si-au pierdut cetatenia romana din cauza circumstantelor istorice. “Legea este sustinuta de toti membrii grupului minoritatilor nationale care vad in adoptarea legii drept un progres important in democratia romaneasca”, a apreciat deputatul Aurel Vainer, reprezentantul comunitatii evreiesti. La randul sau, liderul grupului UDMR, Marton Arpad a salutat adoptarea legii. “Legea este o lege care poate fi data ca exemplu demn de urmat pentru toate tarile din Uniunea Europeana”, a spus Marton atragand insa atentia ca autoritatile guvernamentale trebuie sa faciliteze considerabil procedura de redobandire a cetateniei pentru ca normele actuale sunt descurajante pentru doritori. Legea a suferit cateva modificari in Comisia juridica fata de forma adoptata de Senat. Astfel, persoanele care au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor precum si descendentii lor pana la gradul III nu reprimesc cetatenia prin recunoastere, ci la cerere. In al doilea rand, numarul membrilor comisiei din Ministerul de Justitie care analizeaza dosarele de redobandire a cetateniei a fost crescut de la 12 la 15 plus presedinte. In cazul respingerii cererii de redobandire a calitatii de cetatean roman, deputatii juristi au dat posibilitatea unui recurs chiar si in cazul in care contestatia a fost anterior judecata de catre o curte de apel. Astfel nemultumitii pot face recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. (Z.O.) Reclamati abuzurile la adresa [email protected] sau la adresa Senatorului : [email protected] www.urbaniulian.ro
Cine îşi mai aminteşte de eroii români îngropaţi în pământul Basarabiei
În Republica Moldova există aproximativ 200 de cimitire – de fapt, gropi comune sau locuri neîmprejmuite, părăginite, fără cruci – în care au fost aruncate unele peste altele şi acoperite superficial cu pământ, trupurile a zeci de mii de soldaţi români care au căzut în timpul celui de-al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei.
Unele dintre ele au fost restabilite sau amenajate la iniţiativa unor primari sau consilieri locali sau a unor simpli creştini din localitate, cu sprijinul financiar al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) din România, instituţie care continuă tradiţia Aşezământului Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor din perioada interbelică. Majoritatea mormintelor eroilor români au fost îngrijite în tăcere în perioada sovietică de preoţii satelor, altele au fost distruse – cum este cazul celui din Chişinău, situat în cartierul Botanica. Chiar şi în ziua de azi există cazuri când sunt profanate locurile unde au fost înhumaţi ostaşi români, un caz recent în acest sens fiind cel al „Cimitirului Dragalina” din Tighina, care a fost ras de pe faţa pământului de buldozerele transnistrene.
Am scris de fiecare dată, pe parcursul anilor, atunci când, cu voia lui Dumnezeu şi a oamenilor de bună credinţă, s-a reuşit restabilirea onoarei şi demnităţii de ostaş a celor care şi-au sacrificat viaţa pentru Ţară, fiindu-le amenajate, după rânduiala creştinească, mormintele unde li se odihnesc trupurile.
Am decis să revenim la cazurile relatate în trecut şi să-i mai trecem o dată în revistă pe cei care au depus eforturi pentru restabilirea acestor cimitire, mai ales că pentru unii dintre ei cinstirea memoriei eroilor români a devenit un scop al vieţii. Este important de reţinut numele acestor oameni întrucât, de obicei, după consumarea evenimentelor de inaugurare şi sfinţire a acestor locuri, cei care merită toată aprecierea şi preţuirea noastră rămân oarecum în umbră.
Monumentul eroilor din comuna Carahasani
Un caz mai mult decât impresionant este cel al Victor Boian, pensionar din comuna Carahasani, raionul Ştefan-Vodă, care a construit fără ajutorul financiar al nimănui un monument dedicat ostaşilor care au murit pe câmpul de luptă în cel de-al doilea Război Mondial. Monumentul a fost inaugurat în anul 2006, după hramul satului, care este sărbătorit la 14 octombrie, fiind sfinţit pe 5 iunie 2008. Ideea de a construi un asemenea monument i-a venit lui Victor Boian cu mulţi ani în urmă, el fiind şi martor al evenimentelor din perioada 1941-1945. Şi-a realizat visul cu propriile forţe, nefiind ajutat de nimeni. Pe locul unde a fost ridicat monumentul au fost îngropaţi peste 300 de ostaşi români, 400 de ostaşi nemţi şi ostaşi ai armatei sovietice.
Cimitirul eroilor de la Ţiganca
Despre Cimitirul Ostaşilor Români de la Ţiganca din Republica Moldova a început să se vorbească acum câţiva ani. Acolo, pe o colină de pe malul stâng al Prutului îşi dorm somnul de veci câteva mii de ostaşi români, căzuţi în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei. O eliberare care nu a fost pe placul sovieticilor, care au ras de pe faţa pământului toate amenajările specifice unui cimitir şi aşa a rămas acel loc mai bine de 6 decenii: părăsit şi uitat. Câţiva ani în urmă pe această colină s-au sihăstrit doi călugări de la Mănăstirea Neamţ, părinţii Nifon Ilie, şi Casian, ucenicul său. Ei au vrut să atragă atenţia românilor că istoria nu poate fi îngropată în uitare. Părintele Nifon dormea într-un sicriu şi le explica vizitatorilor de ce o face: “Ei (ostaşii români căzuţi în luptă – n.n.) n-au putut să doarmă în unul de ăsta, au fost aruncaţi ca animalele în gropi. Ca drept creştin, am spus: îmi iubesc morţii şi vreau să mă rog pentru ei. Când plouă, bagă oile şi se face de nu putem trece, e numai noroi. Dacă vreţi, luăm un hârleţ şi vă arătăm cum scoatem oasele, sunt la suprafaţa pământului. Nu plecăm de aici, că strigă aceia ca să-i ajutăm. Dacă n-or striga ei, o să strige pietrele, norii”.
Cimitirul eroilor de la Ţiganca a fost inaugurat pe data de 1 iunie 2006, la eveniment participând înalte oficialităţi din România şi Republica Moldova, printre care şi Majestatea Sa, Regele Mihai.
Cimitirul de Onoare de la Cania
De Ziua Eroilor Români, pe 1 iunie 2008, când creştinii ortodocşi au sărbătorit Înălţarea Domnului, în satul Cania, raionul Cantemir, a fost inaugurată o Troiţă în memoria martirilor Armatei Române, care şi-au pierdut viaţa pe aceste meleaguri în timpul celui de-al doilea război mondial. Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei în frunte cu părintele Vasile Burduja, parohul bisericii din Cania. Troiţa care a fost amplasată pe locul unde şi-au găsit odihna de veci cei ostaşii români şi a fost adusă pe aceste locuri de Asociaţia din Maramureş „România din inima mea” şi a fost edificată cu surse din donaţiile adunate de Grigore Caraza, fost deţinut politic în închisorile de la Ajud şi Jilava, care acum locuieşte la Piatra Neamţ. În Cimitirul de Onoare de la Cania au fost înhumaţi, în gropi comune, 936 de eroi români, morţi în luptele purtate în vara anului 1941, la Ţiganca. Proiectul de reabilitare a acestui loc de veci aparţine Parohiei Bisericii Ortodoxe din Cania.
Onoarea ostaşilor români, cinstită la Neculăieuca
În satul Niculăieuca, raionul Orhei, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe data 8 iunie 2008, Cimitirul de onoare al ostaşilor români, care au luptat şi au căzut pe câmpurile de luptă din această localitate încă în vara anului 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Iniţiativa de renovare a cimitirului a aparţinut primarului PPCD din localitate, Claudia Bejenaru. Iată ce a declarat atunci Claudia Bejenaru: „De mai mult timp am aşteptat această zi, pentru a vedea împlinit visul de a amenaja şi în Neculăieuca un cimitir al ostaşilor români necunoscuţi. Mă bucură faptul că în această zi s-au adunat mai mulţi creştini pentru a cinsti memoria ostaşilor care 67 de ani în urmă şi-au sacrificat viaţa pe altarul păcii, apărând valorile naţionale româneşti”. Până la amenajarea cimitirului, locuitorii satului Neculăieuca îngrijeau cu sfinţenie această parcelă şi mormintele ostaşilor pentru a păstra memoria lor veşnică. Totodată, primul semn pentru ostaşii români a fost adus în anul 2006, în august, atunci când a fost sfinţită troiţa de lângă actualul cimitir.
În satul Neculăieuca, în vara anului 1941, în timpul luptelor duse dintre armata română şi cea sovietică, şi-au pierdut viaţa peste 1.000 de soldaţi români care au crezut în cauza pentru care au luptat şi au apărat valorile naţionale. În acelaşi timp, în urma cercetării mai multor documente, a fost stabilit faptul că în cimitirul inaugurat şi-au găsit odihna de veci peste 100 de ostaşi români, însă, din păcate, aceste surse documentare au identificat doar 42 de nume ale ostaşilor români căzuţi pe moşia satului Niculăieuca.
Cimitirul eroilor de la Micleuşeni
Cimitirul Eroilor Români din localitatea Micleuşeni, Străşeni, a fost inaugurat, după ce a fost îngrijit şi reconstruit, de ziua Armatei Române, pe data pe 25 octombrie 2008. Iniţiativa şi toate demersurile care au urmat aparţin reprezentanţilor Partidului Popular Creştin Democrat din Străşeni, consilierul raional Nicolae Stratulat şi vicepreşedintele raionului, Constantin Ioniţă. Cimitirul eroilor de la Micleuşeni a fost înfiinţat în data de 17 iulie 1941. În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care au fost înhumaţi 223 militari români aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie. Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate prin 28 însemne de căpătâi şi printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul text: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara 1941. Veşnică fie-le pomenirea”. Pe latura de est a cimitirului a fost amplasată o troiţă, donată de către Asociaţia „Ginta Latină”.
Cimitirul de onoare al ostaşilor români din satul Feşteliţa
În localitatea Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe 7 iunie 2008 Cimitirul de onoare al ostaşilor români. Aici au căzut în luptă peste 40 de ostaşi români. Iniţiativa de a restaura cimitirul aparţine primarului PPCD din localitate, Nicolae Tudoreanu care, solicitat de FLUX, a declarat: „Timp de mai mulţi ani, această bucată de pământ, în locul unde se află acum cimitirul de onoare al ostaşilor români, a fost lăsată de izbelişte, deoarece motivele politice predomină asupra intereselor creştineşti şi omeneşti. Astăzi participăm la un eveniment istoric, pentru că istoria este scrisă de învingători. Acest cimitir este cu adevărat o carte de vizită pentru localitatea Feşteliţa”.
Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni” în memoria eroilor români căzuţi la Ialoveni
Pe data de 10 decembrie 2005, în orăşelul Ialoveni a fost sfinţit locul unde va fi construită Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni”. „Sfinţii Martiri Brâncoveni” este o parohie a Mitropoliei Basarabiei şi va fi înălţată în memoria şi cinstea celor peste 20 de eroi români căzuţi şi înmormântaţi pe colina din centrul Ialoveniului, în timpul celui de-al doilea război mondial. După ocupaţia sovietică, în locul cimitirului a fost construit un punct de colectare a vitelor. La ceremonia de sfinţire au participat liderii PPCD Iurie Rosca, Vlad Cubreacov şi ex-deputatul creştin-democrat, Adriana Chiriac. Pe colină au fost înălţate patru cruci, care marchează locul unde va fi construit sfântul lăcaş. Persoanele care au făcut toate demersurile şi au reuşit să obţină autorizaţiile de construcţie sunt foştii consilieri raionali din partea PPCD, Valeriu Ţurcanu şi Vasile David, care au insistat în faţa autorităţilor locale cărora le-au cerut „să nu mai pângărească acel loc sfânt şi să cinstească creştineşte memoria ostaşilor români îngropaţi acolo”.
Oficiul National pentru Cultul Eroilor: De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Epureni, în Republica Moldova, UN PIOS OMAGIU CELOR CĂZUŢI ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Sâmbătă, 24 octombrie a.c., între orele 12 00 – 15 30, în Republica Moldova, are loc inaugurarea Parcelei de Onoare Româneşti din comunaCania şi a Troiţei Eroilor Români din Dealul Epureni, la circa 50 km nord de vama Oancea – Cahul. La ceremonii şi-au anunţat prezenţa reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe şi ai societăţii civile, precum şi înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Finanţate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, prin Consiliul Raional Cantemir şi Parohia Ortodoxă Română „Toţi Sfinţii Români“ din Cania, cele două obiective comemorative realizate la Cania şi Dealul Epureni se adaugă celor realizate, între anii 2005 – 2008, la Ţiganca, Micleuşeni, Neculăieuca, Vărvăreuca şi Feşteliţa. Duminică, 25 octombrie a.c., din partea Oficiului se va depune o coroană de flori şi la Cimitirul de onoare românesc de la Ţiganca (Raion Cantemir), care a fost reconstruit şi inaugurat la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Eroilor României. Aceste momente comemorative sunt înscrise în programul manifestărilor organizate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi dedicate cinstirii eroilor neamului căzuţi în războaie, în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României. Prin înfiinţarea, în anul 2004, a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, s-a creat cadrul juridic necesar reluării şi continuării tradiţiei, întreruptă vreme de peste jumătate de veac, în scopul nobil al readucerii în memoria colectivă a jertfei celor peste 900.000 români căzuţi în războaie (1877 – 1945), din care 132.000 peste hotarele ţării. Printre proiectele cele mai importante ale Oficiului, în cei cinci ani de activitate, sunt, pe lângă cele menţionate în Republica Moldova, cele din ţară (Cimitirul Internaţional de la Mircea Vodă – Constanţa), din Armenia (Erevan), Bulgaria (Sofia), Franţa (Kotzingue şi Blaesheim), Germania (Haltingen şi Zwickau), Federaţia Rusă (Liublino, Kameşkovo, Krasnogorsk, Taliţî şi Oranki), Slovenia (Branik), Ucraina (Cernăuţi şi Kurgan) şi Ungaria (Budapesta şi Prügy). Păstrarea vie a memoriei eroilor căzuţi pentru ţară reprezintă o obligaţie a fiecărui stat, aşa cum decurge din Convenţiile de la Geneva din 1949 privind victimele de război şi Protocoalele adiţionale la acestea, precum şi din Recomandarea 1859 şi Rezoluţia 1652 ale Adunării Parlamentare reprezentând statele membre ale Consiliului Europei, dar şi o datorie creştinească a fiecăruia dintre noi. * Parcela de Onoare Românească din localitatea Cania a fost amenajată în cadrul cimitirului civil. Cuprindea cinci gropi comune, dintre care una, de mari dimensiuni (aproape 25 m) cu 904 eroi şi alte patru mai mici în care erau înhumaţi (câte 3-4 într-un mormânt) 12 ofiţeri. În total, 916 militari îngropaţi, doar 114 dintre aceştia fiind identificaţi. Soldaţii înhumaţi aici luptaseră în regimentele 1/2 şi 6 vînători gardă (din Divizia 1 gardă), 11 şi 12 dorobanţi (Divizia 21 infanterie) şi 30 artilerie. Troiţa Eroilor Români ridicată pe Dealul Epureni a fost realizată din fondurile ofiţerilor Regimentului 12 dorobanţi Bârlad, în amintirea militarilor din acet corp căzuţi pe aceste dealuri, în anul 1941. Zidită pe un soclu de beton, troiţa era realizată exclusiv din fier, cu frumoase ornamente, iar acoperişul era placat cu aramă. Inaugurarea şi sfinţirea au avut loc în data de 11 iulie 1943, evenimentul fiind prezidat de către generalul de corp de armată N. Dăscălescu (cavaler al ordinului „Mihai Viteazul”). După război, atât parcela cât şi troiţa s-au deteriorat treptat. Dacă în parcelă s-au mai păstrat câteva cruci, troiţa de pe Dealul Epureni a dispărut aproape în întregime (cu excepţia soclului). După anul 1991, în contextul obţinerii independenţei de stat a Republicii Moldova, comunitatea românească locală a acţionat constant în vederea reabilitării memoriei ostaşilor români morţi în aceste locuri. Datorită acestui deschideri a fost posibilă ridicarea în cimitir a unei troiţe de lemn (donaţie a cetăţeanului american, de origine română, Grigore Caraza), care a fost sfinţită în data de 5 iunie 2008. * În cadrul ofensivei generale angajate de trupele române pe frontul Prutului (perioada 2 iulie – 26 iulie 1941), pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, Armata 4 română (având în compunere corpurile de armată 3, 5 şi 11), comandată de gl. Nicolae Ciupercă, a acţionat în vederea străpungerii liniei Prutului (la nord de localitatea Bohotin), organizării unor capete de pod şi desfăşurării unor acţiuni de apărare în sectorul sudic al frontului. În acord cu această concepţie strategică, Corpul 5 Armată (diviziile 1 gardă, 21 infanterie şi Brigada 7 cavalerie) a primit misiunea de a realiza un cap de pod la est de Fălciu şi de a dezvolta ofensiva spre Nistru. Lupte deosebit de grele s-au dat în perioada 4-8 iulie 1941 pentru ocuparea Dealului Epureni şi a satelor Cania şi Ţiganca. Regimentul 6 Vânători gardă „Mihai Viteazul”, susţinut de Regimentul 24 infanterie, a ocupat Cania, iar regimentele 1/2 vânători şi 12 dorobanţi au obţinut controlul asupra Dealului Epureni şi a satului Ţiganca. Trupele sovietice au contraatacat, în perioada 8-16 iulie, cu unităţi de infanterie sprijinite de un bombardament masiv de artilerie. Ofensiva Corpului 5 Armată a fost reluată la 16 iulie, obiectivul Ţiganca fiind ocupat în două zile. Luptele au fost deosebit de violente, soldându-se cu pierderi umane importante, cea mai mare parte a militarilor căzuţi pe câmpul de luptă fiind îngropaţi – majoritatea în gropi comune – în cimitirele de campanie amenajate în localităţile Ţiganca (1.020 militari) şi Cania (916 militari). Persoană de contact: Roncea Ion, tel. 0726.104.095 Tel. 316.86.07, fax 335.1185 Aceste informaţii sunt disponibile şi pe Internet (www.once.ro)
Carpaţii – nucleul din care s-au revărsat toţi indoeuropenii
Redescopăr în biblioteca mea o carte mai veche, apărută în 1986, sub egida Institutului de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a URSS (secţiunea din Leningrad), la editura „Nauka”, semnată de marele indoeuropenist rus Nikolai Dmitrievici Andreev şi intitulată Protolimba indoeuropeană timpurie (Ranne-indoevropeiski praiazâk). Volumul cuprinde un repertoriu complet al rădăcinilor cuvintelor indoeuropene, arborii lor semantici şi ilustrări ale acestora, precum şi o expunere a principiilor care au stat la baza analizei, o caracterizare a grupurilor semantice şi un studiu privind evoluţia tipologică a protolimbii indoeuropene. Reprezentând o contribuţie deosebită adusă indoeuropenisticii, această preţioasă lucrare nu a fost totuşi tradusă vreodată în limba română.
Parcurgând acum din nou toate sublinierile şi notele făcute de mine mai bine de două decenii în urmă, m-am gândit că ar fi potrivit să le propun cititorilor acestui blog traducerea unui pasaj care cu siguranţă i-ar putea interesa pe unii, cel puţin pe cei preocupaţi de indoeuropenistică. Afirmaţiile de mai jos ale lui N. D. Andreev îmi par la fel de importante ca şi cele făcute de cercetătoarea americană de origine lituaniană Marija Gimbutas cu referire la civilizaţia spaţiul carpatin, ca nucleu al lumii indoeuropene.
În partea de concluzii, subcapitolul „Protolimba indoieuropeană timpurie (IET) în timp şi în spaţiu” de la pagina 277, reputatul lingvist rus susţine:
„Analiza sistemului de protoseme al Protolimbii Boreale (PB), la care am recurs în compartimentele anterioare ale acestui capitol, ne permit datarea epocii boreale cu sfârşitul pleistocenului superior pe scara geologică şi cu sfârşitul paleoliticului superior pe linia istorică a dezvoltării sociale. Respectiv, timpul apariţiei şi al începutului evoluţiei de sine stătătoare a protolimbii IET este determinat geologic ca secţiunea inferioară a holocenului, iar istorco-social – ca procesul de tranziţie de la paleoliticul superior către mezolitic şi perioada mezoliticului timpuriu.
În plan geografic arealul de răspândire a Protolimbii Boreale ni se prezintă ca întinzându-se de la Rin până în Altai; respectiv, acea parte a triburilor boreale care s-a individualizat ca purtătoare a ramurii altaice a PB practica nomadismul între Ural şi Altai; o altă parte, devenită mai târziu purtătoare a ramurii uraliene s-a distribuit între Ural şi Nipru.
Cât priveşte însă triburile a căror limbă a devenit cu timpul protolimba IET, acestea se aflau între Rin şi Nipru, având în centru o zonă latitudinală care cuprindea dinspre sud şi dinspre nord Carpaţii Occidentali (Apuseni) şi pe cei Orientali (Răsăriteni). Astfel încât pentru protolimba care a intrat în istoria ştiinţei cu numele de indoeuropeană, când ne referim la acea perioadă străveche a existenţei sale despre care am tratat aici, sunt la fel de potrivite nomenclatural două desemnări: pe de o parte, în plan diacronic, această protolimbă trebuie numită indoeuropeana timpurie; pe de altă parte, în plan lingvistico-spaţial, ea poate fi numită ramura carpatină a protolimbii boreale.”
Chiar dacă Ministerul Educaţiei de la Chişinău a anunţat de principiu că va semna cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti un Protocol de colaborare bilaterală în domeniul învăţământului, nu există nici un fel de indicii că negocierile asupra unui asemenea document ar fi demarat.
Semnarea unui asemenea Protocol este importantă nu doar pentru reglementarea situaţiei studenţilor din Republica Moldova, bursieri ai Statului Român, dar, mai ales, pentru redeschiderea în Republica Moldova a celor 4 extensiuni ale instituţiilor de învăţământ superior din România care au fost închise în ultimii ani. Acestea sunt: 1. Filiala Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în cadrul Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi, 2. Filiala Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi în cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, 3. Filiala Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi în cadrul Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul şi 4. Filiala Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti în cadrul Universităţii de Stat din Moldova.
Cele 4 extensiuni universitate din România au fost deschise în Republica Moldova începând cu anul de studii 1999-2000 şi au fost închise în timpul guvernului Tarlev, care a refuzat încheierea unui Protocol de colaborare cu ministerul de resort de la Bucureşti.
Avantajele oferite de cele 4 extensiuni universitatea constau în faptul că studenţii din Republica Moldova puteau primi studii universitare, ca bursieri ai Statului Român, fără a pleca din ţară, că întreg procesul de învăţământ era finanţat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti şi că diplomele obţinute la finalizarea studiilor erau recunoscute în cadrul Uniunii Europene.
În prezent, în Republica Moldova funcţionează filiale ale unor instituţii de învăţământ din Federaţia Rusă: 1. Filiala Institutului Umanitar Contemporan din Moscova, cu sediul la Chişinău, şi 2. Filiala Institutului Baltic de Ecologie, Politică şi Dreptul din Sanct Petersburg, cu sediul la Bălţi.
Republica Moldova are nevoie urgent de ajutor financiar din partea Uniunii Europene (UE), a cerut mezina presedintelui Traian Basescu in cadrul unei dezbateri referitoare la “Situatia financiara si economica a Moldovei”, din plenul Parlamentului European.
“Criza economica este puternic resimtita si in Republica Moldova. Relatia Romaniei cu aceasta este extrem de stransa din punct de vedere economic. Tara mea este prima destinatie a exporturilor din Moldova si a doua sursa de importuri.
Aceste schimburi economice au fost serios afectate prin introducerea abuziva a vizelor pentru romani de catre fostul regim comunist”, i-a atentionat EBA pe colegii europarlamentari, potrivit unui comunicat remis, joi, Ziare.com.
“Eliminarea lor dupa instalarea guvernului democratic a relansat schimburile economice. Este necesar ca creditul de 100 milioane euro promis Republicii Moldova de catre Comisie sa fie urgentat! In acest sens, o misiune a FMI se va afla la Chisinau intr-un viitor foarte apropiat.
De asemenea, si Polonia a promis un ajutor substantial. Uniunea Europeana trebuie sa tina cont de faptul ca prin votul lor din iulie, cetatenii Republicii Moldova si-au aratat deschiderea fata de Europa”, a intervenit europarlamentarul roman Elena Basescu, aratandu-se la fel de ingrijorata ca si tatal ei de soarta romanilor de peste Prut.
Chisinaul nu are nevoie de bani doar in regim de urgenta, ci si de un ajutor substantial, a subliniat EBa: “Este necesara o interventie substantiala, acum, din partea UE, inainte de venirea iernii, pentru a nu lasa astfel posibilitatea fortelor anti-europene sa profite de situatia grea in care se afla Republica Moldova”.
Site-ul Basarabeni.ro publica informatia de mai jos, provenita via PSD si a unei gazete incerte de la Chisinau, sub sigla unui proiect al tinerilor basarabeni: Cetatenia.ro. Ciudat. Cand s-au metamorfozat in pesedisti? Si oare ce s-a intamplat cu proiectul PDL, al lui Basescu sau mai stiu eu cui, pentru redarea cetateniei celor deposedati abuziv de ea? Ca se bateau unii cu pumnu-n piept ca, de maine, basarabenii primesc cetatenie pe banda. E drept nu au zis de care: rusa, ucraineana, bulgara…
Noi modificări la Legea Cetăţeniei Române
21.10.2009
Biroul Parlamentar al Deputatului Tudor Panţîru a remis un comunicat de presă cu privire la modificările aduse Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române. În sedinta din 20 octombrie 2009 a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, au fost adoptate un şir de modificări la Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, propuse de către deputatul Tudor Panţîru.
Aceste modificări vizează următoarele aspecte:
1.Numărul membrilor Comisiei de la Direcţia Cetăţenie. Acest număr a fost mărit de la 8 la 15, în vederea eficientizării activităţii de procesare a cererilor de redobândire/acordare a cetăţeniei.
2.Dreptul de a depune cererea de redobândire sau acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în România vor putea depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii. Forma actuală a legii prevede faptul că aceste persoane pot depune cererea doar dupa împlinirea unui termen de 4 ani de la momentul obţinerii dreptului de şedere.
3.Publicarea ordinului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române în partea I a Monitorului Oficial al României. Acest ordin nu va mai fi publicat în partea I a Monitorului Oficial al României, ci doar comunicat persoanei căreia i se acordă sau care îşi redobândeşte cetăţenia.
4.Emiterea ordinului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ordinul Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române va fi emis de îndată, spre deosebire de forma actuală a legii, potrivit căreia, acesta se emite în termen de 30 de zile de la data constatării îndeplinirii condiţiilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ulterior emiterii, ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se va comunica solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de îndată, spre deosebire de actuala formă a legii, care nu delimitează un termen de publicare a ordinului în Monitorul Oficial, lăsând la discreţia autorităţilor stabilirea acestui termen.
5.Capacitatea oficiilor consulare. A fost eliminata prevederea legală care limita capacitatea oficiilor consulare de programare a persoanelor care solicită redobândirea cetăţeniei române la 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.
6.Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă şi poate fi supusă recursului la secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Forma actuală a legii limitează dreptul solicitantului de a ataca ordinul de respingere a cererii de redobândire doar la Curtea de Apel Bucureşti.
7.Reorganizarea Direcţiei Cetăţenie. Începand cu 1 ianuarie 2010, va fi iniţiat procesul de reorganizare a Direcţiei Cetăţenie, prin transformarea acesteia în Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, având în subordine puncte de lucru pe teritoriul României, respectiv în judeţele de la graniţa de est a României precum şi în marile centre universitare. Obligaţia implementării acestei măsuri revine Guvernului României, care va decide asupra acestui aspect în perioada imediat următoare.
Etapa finală a procesului legislativ va avea loc în plenul Camerei Deputatilor, care este cameră decizională.
Comunicat de presă, Tudor Panţâru – Deputat PSD (iesit pe locul trei si ajuns in Parlament la redistribuire – nota mea)
In decembrie 2008, plecam din Chisinau cu masina, imbratisand cu privirea, spre granita, nostalgic deja, pamanturile romanesti. Ca si alte dati, ma indreptam spre mizeria de la Bucuresti cu gandul ca Basarabia ar putea si ar trebui sa ramana un adevarat refugiu romanesc. O utopie, desigur, desi tinerii Basarabiei imi demonstrasera a nu stia cata oara ca fibra romanismului este in ei mai puternica decat in toata clasa politica demagogica din Romania si Moldova la un loc.
Ma refacusem cat de cat, cu niste leacuri babesti, dupa ce zacusem o saptamana, la finele campaniei electorale, otravit, cel mai probabil de niste kaghebisti deghizati politic in “pro-romani” (de altfel, inaintea mea, nici fiica presedintelui Romaniei, Elena Basescu, nu fusese scutita de o “intoxicatie alimentara” intr-o forma grava, dupa ce bause… o cola – adusa desfacuta la masa). Desigur, astea-s mici aventuri din cariera unui reporteras, care nu transpar neaparat public, parte din “amorul artei”. Sa mai adaug cateva: s-a tras asupra masinii (chiar in parbriz), mi-a fost furat laptopul, gaurite rotile o data la doua zile, urmarit, gardat, etc, etc; nu va mai bat la cap cu viata banala de teren a oricarui ziarist preocupat de adevar.
Pentru cei care au uitat, au fost primele alegeri pentru Parlamentul de la Bucuresti la care au fost votati reprezentanti din afara granitelor. Iar eu aflasem ca autocarele PD-ului moldovenesc, platite din fonduri de la Bucuresti, transportasera oameni pentru a vota la cele trei centre de la Chisinau dar nu pentru candidatul PDL, Eugen Tomac, ci pentru candidatul KGB. Panimaisi? Repet: bietii oameni fusesera prelucrati pentru a vota cu alt candidat decat cel pentru care kaghebistii de la Chisinau primisera fonduri de la “Centru” si pentru care, oficial, faceau campanie. De altfel, dupa ce s-au prins ca stiu mai multi ce invart ei si au aflat – inainte de obtinerea rezultatelor oficiale – ca fostului consilier prezidential i-au slabit sansele, au si dat afara din sediul lor toata echipa de campanie a lui Eugen Tomac. Tupeu sovietic (returnat in fata cu replicile mele, autentic traditionale romanesti :). Cu toate sabotajele unor personaje de la varful PL, Tomac a reusit sa iasa primul pe Chisinau. Voturile altor grupari de kaghebisti din spatiul CSI l-au impins insa pe locul doi iar morisca “uninominalelor” l-a bagat in Parlament pe omul de pe locul trei.
Inaintea alegerilor din Moldova, in martie, cu gandul la tinerii Basarabiei, am scris pentru ZIUA un editorial (de fapt o opinie-comentariu, pentru ca la editorialul central al ziarului eram boicotat tacit de alti tovarasi, de o buna bucata de vreme), pe care o sa-l redau mai jos: “Basarabia, ultimul refugiu romanesc”. Apoi, dupa mineriada criminala – “revolutia orfanilor” – , am explicat, cat de cat, “Cum face misto noul KGB de noi si UE” (titlul initial cuprindea si NATO dar era prea lung). Pentru ca, aproape de finalul circului, sa observ “Cum vor ramane “moldovenii” fara Moldova”. O sa le redau de fapt pe toate mai jos, pentru ca anticipeaza toata lucrarea rebranduitorilor de KGB, definitivata la Summitul CSI de la Chisinau, desfasurat zilele trecute.
Acum, hai sa va pun o intrebare simpla: daca ati fi tarul Rusiei, stapanul informatiilor si armatelor rosii, ati merge cumva intr-un loc in care se organizeaza Summitul imparatiei tale, daca nu ati stii sigur ca toata situatia este sub control total si toti oamenii in functii sunt oamenii tai, care nu clintesc in front?! Asa si cu Medvedev in Moldova.
Iata cum tovarasii de la Khisinev, unul dupa altul, au confirmat afirmatiile mele, pentru care am fost atacat, injurat asiduu si aproape eliminat, de catre brigazile rosii din presa si alte institutii. Pe scurt: 1.Lupu, pupilul lui Voronin, va fi presedintele Moldovei – o spune acum Ghimpu. 2.Aceasta este vrerea Kremlinului de care asculta toti oamenii Moscovei – o spune Medvedev. 3.“Unionistii pro-Romania si pro-NATO” nu vor Unirea cu tara si isi pastreaza “neutralitatea” anti-NATO si pro-CSI – o spune Filat. Si, mentiune, daca mai era nevoie, Voronin nu mai conteaza pentru ca Rusia a schimbat garda vechilor KGB-isti cu noii KGB-isti. Si-acum, totul revine la normal: Federaţia Rusă revine pe prima poziţie a destinaţiilor mărfurilor moldoveneşti. Panimaiesi?
Basarabia, ultimul refugiu romanesc
Alegerile din Republica Moldova bat la usa si Romania incepe din nou sa-si faca auzit glasul: “Da, e deschis!”. Prezent ieri in Austria, presedintele Traian Basescu parca a vrut sa impace si capra “moldoveneasca” si varza politica romaneasca: “Suntem doua tari cu popoare care vorbesc aceeasi limba, au aceeasi cultura si Romania este un sustinator fara rezerve al avansului catre UE al Republicii Moldova”, a declarat seful statului, potrivit Agerpres.
Acum, conform DEX, POPOR, popoare, s.n., inseamna: 1. Forma istorica de comunitate umana, superioara tribului si anterioara natiunii, ai carei membri locuiesc pe acelasi teritoriu, vorbesc aceeasi limba si au aceeasi traditie culturala. 2. Totalitatea locuitorilor unei tari, populatia unei tari; cetatenii unui stat; natiune, neam, norod, etc. Daca presedintele se referea la prima acceptiune, nu pot sa nu-i dau dreptate, in sensul ca “cele doua popoare” formeaza o natiune: natiunea romana. Daca se referea la varianta a doua sper ca o facea doar ca sa menajeze sentimentele incurcate ale austriecilor, care “vorbesc aceeasi limba” cu vecinii lor mai dodoleti, nemtii.
Altfel, oricum, Basescu a vorbit pe limba tuturor romanilor. Care ii mai dau si dreptate. In actualul context, pare din ce in ce mai clar ca optiunile romanilor de peste Prut se indreapta covarsitor spre aspiratia de a face parte din acest conglomerat de state numit Uniunea Europeana. C-o fi bine, c-o fi rau, ce e scris si pentru noi, bucurosi le-om duce toate – vorba poetului – de e pace, de-i razboi. Important este ca Romania are o datorie de onoare fata de acesti romani, iar ei incep sa inteleaga faptul ca statul UE pe care il reprezentam si prin care suntem legati, istoriceste, indisolubil, poate reprezenta cel mai important partener strategic al unui proiect de succes. Si viceversa.
Basarabia, piatra unghiulara a Romaniei si in fond, a Europei, se apropie cu pasi repezi de maturitate politica europeana. Chiar daca Vladimir Voronin reprezinta inca imaginea tatucului potrivit pentru Republica Moldova, in mentalul multor romani de peste Prut – sau al membrilor minoritatilor ucraineana si rusa – nu poate fi ignorata nevoia de nou, de sange proaspat. Din aceasta perspectiva, optiunea unei parti a decidentilor politici si de informatii din Romania pare sa se indrepte spre Dorin Chirtoaca, tanarul primar al Chisinaului si vicepresedinte al Partidului Liberal. Din pacate pentru el, sforarii din partidul sau sunt prea imbatraniti in rele si au state prea vechi in alte sfere, care atarna de picioarele energicului liberal ca niste ghiulele ale condamnatilor la moarte politica. De cealalta parte, optiunea reformatorilor Partidului Comunist din Republica Moldova pare sa fie actualul presedinte al Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu. Persoanele mai informate considera ca in urma alegerilor de peste doua saptamani se va trece la o rocada, dupa modelul consacrat Putin-Medvedev: tatuca Voronin va ocupa ori presedintia Parlamentului – ori chiar sefia Guvernului – iar pupilul sau Lupu va fi instalat in Palatul Prezidential. In rest, in ce priveste esichierul politic imbacsit de la Chisinau, interesele rusesti, mai precis interesele afaceristice rusesti, se pare ca se vor suprapune de aceasta data cu cele romanesti. Romanesti doar cu numele. Observatorii atenti ai spatiului romanesc au consemnat cum o intreaga gasca tributara vechiului regim Iliescu-Nastase isi face de cap, nestigherita, si in actualul regim. Tot felul de fripturisti, selaristi, urechisti si filati penali. Ca si inainte, nu Romania este cea care castiga. Profiturile grupului de interese meschine sunt impartite, tot ca pe vremuri, cu dubiosii asa-zisi oameni de afaceri si politica de la Chisinau, cu conturi grase, mai ales la Moscova, dar si in alte zone, mai calduroase.
Romania trebuie sa fie constienta ca nu prin acestia va ajuta “poporul” de peste Prut, ci sustinand idealurile firesti ale romanilor, de reintalnire. Desigur, daca privim mai atent si pe Dambovita, nu prea avem, de fapt, unde-i sa-i invitam pe fratii nostri, decat daca au aceleasi tendinte sinucigase de a se scufunda pana la gat in mal. Asa ca, desigur, ar trebui intai sa ne facem curat si poporul nostru, ortodox, sa puna, de azi, mana pe lopeti. Altfel, Basarabia poate va ajunge sa ramana ultimul refugiu cu adevarat romanesc din Europa… In timp ce lupul, care il asteapta si pe Basescu, se distreaza si cu capra si cu varza.
Cum face misto noul KGB de noi si UE
Ridicolul “revolutiei” de la Chisinau ar trebui sa ne faca sa radem daca nu ar avea de a face chiar cu romanii, de acolo si de aici, care sunt batjocoriti, din nou, de serviciile speciale rusesti. Pentru cine nu stie, granitele Republicii Moldova sunt pazite de trupele Rusiei, pentru ca Moldova este stat CSI. Isi imagineaza cineva ca se poate intampla ceva in curtea fostei URSS fara acordul si implicarea directa a Mamei Rusia? Sa nu fim naivi. Toata “revolutia” din biata Basarabie romana injumatatita a avut ca miza doar schimbarea dinozaurului comunist Vladimir Voronin cu un altul, ceva mai mic.
Vladimir Voronin avea dreptate: este vorba de o tentativa de lovitura de stat. Insa nu din partea Romaniei. Romania nici nu-si permite, nici nu poate sa faca asa ceva. Ea poate doar sa constate, aproape handicapata, reactivarea tuturor agentilor anti-Romania (pana si a unui “Comitet al Salvarii Nationale”!). Sa fim seriosi. Pentru a declansa o asemenea operatiune e nevoie de un serviciu bazat, independent, masiv, stapan, nu de unul transformat intr-o filiala zero-zero-zero a celor serioase. Iar miza nu este, nicidecum, Unirea Basarabiei cu tara. Uniunea Europeana nu a acceptat Moldova nici macar in randul statelor din pachetul Balcanilor de vest, aflate mai aproape de Bruxelles decat “Parteneriatul de est”. Daramite Unirea cu Romania! Pe praful asta? Cu Transnistria Mare?
Miza este mult mai mica, practica si concreta: schimbarea procentului electoral de control al Parlamentului. Obtinerea si impartirea Puterii. Continuarea politicii anti-romanesti si anti-americane de sub o noua masca, a “romanismului” si “europenismului”. Si a fost devoalata la intalnirea “de taina” dintre inca presedintele Voronin si reprezentantii “opozitiei democratice” proaspat intrate in Parlament: ai Partidului Liberal, Liberal-Democrat si Aliantei “Moldova Noastra”. Cadre mai vechi si mai noi din politica “moldoveneasca”. Practic ce vroiau acestia: nu alegeri anticipate, nu unirea cu Romania, nu iesirea din CSI. Nimic din toate acestea. Ci “renumararea voturilor”, a oualor lui Voronin, in asa fel incat, eventual, la mana a doua sa nu mai iasa comunistii majoritari, ci alianta celor trei partide. Ce inseamna asta, in contextul in care presedintele este ales in Parlamentul de 101 membri de la Chisinau? Ca oamenii vechii Moscove nu si-l vor mai putea impune la presedintia Republicii pe pupilul lui Voronin, Marian Lupu (ba bine ca nu – nota mea). Iar cei trei, dupa cum anuntasera in perioada electorala, vor pune mana pe fraie si pentru Presedintie si pentru Guvern si pentru conducerea Parlamentului. Si-acum, sub amenintarea violentelor din strada – la care s-au lasat antrenati mii de tineri naivi, ca si la Bucuresti, in decembrie 1989 si iunie 1990 – Voronin trebuie sa cedeze. Dovada, ieri, dupa presupusa intelegere, tinerii furiosi, mai bine sau mai prost organizati, si-au rarit prezenta pe strazi, de la cateva zeci de mii la cateva mii. Negocierile, asadar, au inceput. Marea imparteala. Cedeaza sau nu cedeaza Voronin?, care intre timp a preluat controlul orasului, normal si clasic, dupa lasarea intunericului.
Practic, daca asa sta situatia, procentele actuale trebuie sa se schimbe: cele 49,95% ale comunistilor – circa 61 de mandate de deputat, Partidul Liberal (PL) – 12,79% – 15 mandate, Partidul Liberal Democrat (PLDM) – 12,26% – 14 mandate, Alianta “Moldova Noastra” (AMN) – 9,81% – 11 (cifre in curs de modificare, in functie de rezultatul negocierilor). Daca se vor schimba, candidatii la functiile de mai sus sunt urmatorii: Dorin Chirtoaca (PL) nu poate atenta la functia suprema, pentru ca are si cetatenie romana; raman absconsii Mihai Ghimpu (in prezent presedinte interimar – nota mea) si Anatol Salaru, ultimul aflat in stransa legatura cu Anatol Stati, unul dintre cei mai mari interlopi trans-frontalieri din spatiul post-sovietic, miliardar, proprietar al Grupului Ascom, cu sediul la Astana, Kazahstan, prieten al fostului presedinte Piotr Lucinschi, refondator al Marii Loje a Moldovei. Urmatorul, Vladimir Filat (PLDM) (in prezent premier – nm), pare croit sa fie o matrioska, cea mai mica, iesita din laboratoarele artistice de la Kremlin. Cu voia dvs, ultimul pe lista, dar tot ne-prezidentiabil (a primit cetatenie romana chiar de la Adrian Nastase), Serafim Urechean (AMN), un alt apropiat al lui Piotr Lucinschi si un rasfatat al fostei guvernari PSD a Romaniei, este personajul central al unei anchete publicate in urma cu cativa ani in ziarul ZIUA sub titlul “Alternativa KGB pentru Basarabia”. No comment, vorba lui Nic Ulieru si a sefului sau… PS: Intre timp, folosindu-se de pretextul “evenimentelor”, preluate si deturnate in interes antiromanesc, regimul Voronin a trecut la anihilarea elementului romanesc – tinerii anticomunisti sunt arestati pe capete, in timp ce “opozitia” se dezice de proteste – si la inghetarea totala a relatiilor Republicii Moldova cu Romania. O alta “masura activa” specifica diplomatiei de forta a Rusiei. “Serviciile” noastre par, din nou, aeriene – in ciuda avertismentelor date prin presa cu mult timp inainte de declansarea diversiunii, – iar “prietenii” se bucura ca statul roman este afectat din punct de vedere al securitatii sale si a sigurantei cetatenilor sai de turbulentele moldo-ruso-ucrainene de la granita UE si NATO cu CSI.
Al doilea iunie 1989: cum vor ramane “moldovenii” fara Moldova
Scenariul 1989 pare sa devina realitate in Moldova comunista. Nu conteaza neaparat forma prin care regimul va fi schimbat – violenta sau pasnica, “revolutie” sau lovitura de stat – ci rezultatul: acelasi ca si in Romania. Fara indoiala ca regimul comunist trebuie sa dispara. Si, sa fim seriosi, Voronin e la degetul cel mic de la piciorul stang al lui Ceausescu. Nu el ar fi problema. Ci intelegerea.
In 1989, in ciuda istoriei oficiale perpetuata de gastile care au pus mana pe putere, conduse atunci de Militaru, pe plan militar, Iliescu, pe plan politic si Brucan, pe cel “civil”, lovitura de stat a implicat mult mai multe forte decat se speculeaza: CIA in coniventa cu GRU, KGB si serviciile subordonate din Ungaria si Iugoslavia. O patura interpusa a mijlocit intre aceste servicii, care doar au executat ordinele. Declaratia de la Budapesta, de exemplu, din iunie 1989, prin care “societatea civila” maghiara si straina de Romania solicita “autonomia Transilvaniei” – declaratie de care nu s-au dezis nici pana astazi semnatarii ei, nume semi-importante – nu era aranjata de serviciile in cauza, chiar daca agenti ai lor se numara printre autori, ci de forma emergenta de organizare a “societatii deschise”a lui George Soros. Ce ne-au adus, dupa 1989, grupurile sociale reunite sub umbrela Frontului Salvarii Nationale vedem acum: deposedarea romanilor de Romania, fizic si institutional. La fel, azi, in bucata de Basarabie injumatatita de URSS cu actuala Republica Moldova si o parte din Ucraina. Apropo: nu numai romanii din Republica Moldova au nevoie sa-si recupereze propria cetatenie, ci si cei din Ucraina: de la Maramuresul furat la nordul Bucovinei, Tinutul Herta sau Basarabia istorica, Bugeacul si, de ce nu?, Insula Serpilor. Chiar daca autoritatile noastre, infestate de cartite, din ministerele de resort, nu se prea grabesc sa-si sporeasca efectivul pentru a imbunatati mecanismul recuperarii cetateniei romane – dupa cum a solicitat foarte clar presedintele Traian Basescu, in repetate randuri – este bine sa sublinem ca avem o datorie de sange in ajutorarea acestor romani, aflati in situatii mult mai disperate decat cei din Moldova, chiar asa comunista. Ucrainenii practica in mod cert o politica nu de deznationalizare fortata, ci mai rau: un adevarat genocid etno-cultural la adresa romanilor. Speriati de spectrul dezintegrarii la amenintarile Rusiei, Ucraina ataca in sarje adversarul mai slab: Romania. Agresivitatea serviciilor de informatii ucrainene s-a intetit in ultima perioada: dincolo de propaganda neagra a presei haholilor, agentii lor au tocmit tot soiul de noi gainari ultrasi sa defaimeze Romania prin toate mijloacele, inclusiv asmutindu-i asupra Moldovei, “sub steag strain”, pentru a se arunca vina tot pe noi. Scenariul 7 aprilie pare sa se reincalzeasca, de data aceasta cu un sprijin mai elaborat din partea societatilor cu usile “larg inchise”. Manevrele celor care se pregatesc sa schimbe echipa de ocupanti ex-sovietici ai Moldovei romanesti, Basarabia romana, cu o alta, tot de ocupatie, sunt stimulate de esecurile pe banda ale comunistilor, care nici pana azi nu au reusit sa-si instaleze noul conducator de paie. Comunistii, satelizati de gunoaie ale spatiului post-sovietic, pretinsi “emisari UE” sau “analisti americani”, dau din groapa in groapa. Manutele au inceput sa le tremure, mai ales cand scriu pe la gazeta de perete a PCRM. Unul dintre cei mai buni agenti ai Romaniei, infiltrat in randurile comunistilor, nu ezita sa transmita, asa cum poate, cu limbaj dublu, ca practicant al “informatiei deschise”, semnele de slabiciune ale regimului. Fiecare raget sau flatulenta a lui Voronin se resimte in virgulele plasate, aparent aiurea, intre subiect, “Puterea”, si predicat, pe care va las pe dvs sa-l ghiciti. E clar ca s-a trecut de la “faza Budapesta” la “vine-vine Timisoara”. Cu tradatori, “Iude”, sau fara, un vot in plus sau unul in minus, Moldova se va schimba, in curand, iremediabil. Pacat ca, la fel ca in Romania, nu a mai ramas nici o forta romaneasca pentru a salva basarabenii de o noua ocupatie.
Adio (dar raman cu tine), Basarabie! Victor RONCEA
November 4th, 2009 
VR 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
