Posts Tagged ‘basarabia romana’
NOUA forma a Legii Cetateniei Romane pentru Basarabeni conform Ordonantei de Urgenta aparuta in Monitorul Oficial – DOCUMENT
LA CHISINAU, mii de solicitari pe zi pentru redobandirea cetateniei romane. Cum isi bat joc Rusia si Cehia de Walahia, "regat" condus de Vladimir II
Cetatenii din Republica Moldova au luat cu asalt oficiile postale pentru a trimite scrisori recomandate la Consulatul Romaniei, solicitand redobandirea cetateniei romane, in numai doua zile fiind expediate circa doua mii de scrisori, relateaza Pro TV Chisinau.Majoritatea persoanelor au precizat ca au decis sa depuna cereri dupa ce Romania a simplificat procedura de redobandire a cetateniei.”De ieri, de pe data de 22, au inceput sa vina si sa depuna cereri. Ieri au fost in jur de o mie. Astazi se pare ca o sa fie mai multi din cate se vede”, a declarat directorul adjunct al Postei din Republica Moldova, Ana Starciuc.
“Regatul” Walahiei
MOLDOVA NOASTRA: SODOMA NU VA TRECE! Pe 7 mai, homosexualii vor iarasi sa vina peste noi – VIDEO plus INFO despre si contra propagandei homosexuale
Deunăzi aflăm că sodomiţilor “moldoveni” le-a dat (cineva) în cap, pentru a opta oară, ca şi în acest an să se vînture, în data de 7 mai, prin centrul capitalei, într-o “procesiune” de cerşire a drepturilor pe care, consideră respectivii, le merită pe deplin. Mai exact, poponarii vor să-şi arate sprijinul maxim pe care îl au faţă de drăceasca “Lege privind prevenirea şi combaterea discriminării”, lege care a fost atacată hotărît de cetăţenii Republicii Moldova (vezi referinţele de la sfîrşit), aceasta nefiind (încă) adoptată de Parlament. De pe pagina web a “Genderdoc-M”-ului (aşa se cheamă ONG-ul pederaştilor autohtoni) ni se ţipă, într-un articol dedicat acestui eveniment, că “procesiunea” sodomită nu ar fi paradă, că acest cuvînt ar fi folosit de duşmanii lor (adică de noi, oamenii normali) pentru a speria o oarecare “opinie publică”. Pe site-ul homosexualilor au fost publicate, acum 3 săptămîni, două articole prin care aceştia informează „societatea civilă” ce, pentru ce, cum şi cînd vor să-şi vînture în public ideologia stîrpitoare de viaţă. Pentru cei care nu au de gînd (redacţia „Moldova Noastră” este nevoită, din raţiuni lesne de înţeles) să aterizeze pe terenul virtual al pederaştilor, prezentăm cîteva extrase relevante din declaraţiile lui Marcikov (liderul lor) & Co. Să începem cu partea tehnică:
„Într-o coloană mică, până la 50 de persoane, vom merge de la locul întrunirii noastre lângă teatrul „Licurici”, până în partea centrală a Pieţii Marii Adunări Naţionale. Itinerarul nostru va urma strada Bănulescu-Bodoni până la prospectul Ştefan cel Mare, mai apoi vom face la dreapta şi vom merge spre centrul pieţii, până la locul desfăşurării mitingului pentru susţinerea Legii antidiscriminare neadoptate încă, acţiunea va dura 30-40 de minute. La miting vor fi cinci-şapte alocuţiuni […] Mai apoi, vom da citirii adresarea către parlamentari şi alte organe ale puterii cu rugămintea de a adopta legislaţia respectivă, vom vota pentru acest document şi vom încheia în mod oficial mitingul. Ne vom întoarce, urmând direcţia spre strada Puşkin, unde, lângă Palatul Naţional vom urca în autobuze şi ne vom dizolva în masa comună a orăşenilor.”
“În mâinile noastre vor fi […] baloane multicolore, drapele ale Republicii Moldova, Uniunii Europene, „GenderDoc-M” şi în culorile curcubeului. Pe vestele îmbrăcate de asupra hainelor manifestanţilor va fi scris „Legea e una pentru toţi”, „Toţi diferiţi – toţi egali” în limbile de stat şi rusă, adică cuvinte şi expresii care vor îndemna la lichidarea discriminării tuturor cetăţenilor Moldovei, fără excepţii, vor chema şi la pace, la coexistenţa paşnică a tuturor grupurilor sociale şi naţiunilor.”
Observăm că, spre deosebire de data trecută, în această ediţie a festivalului sodomit intitulat romantic „Curcubeul peste Nistru”, lobbiştii ideologiei pederaste au schimbat tactica, recurgînd la folosirea transparenţei ca mijloc de convingere a opiniei publice că sînt curaţi ca lacrima în tot ce au de gînd să facă. Astfel, de data aceasta, homosexualii ne pun în faţă atît traseul exact al marşului, cît şi felul în care plănuiesc să se manifeste, ca apoi să întrebe triumfător: „Ce e rău în asta?”. Tot ei ne dau şi răspunsul: „Sigur că NIMIC!”. Deci, dragi creştini, să le mulţumim pederaştilor că ne-au luminat minţile „fundamentaliste”, „homofobe”, „habotnice”, „învechite”. Aflaţi că nu e nimic rău în aceea că ţara noastră va fi călărită, în Piaţa Marii Adunări Naţionale (acolo unde în ’91 noi, băştinaşii creştini ai ţării, ne-am cîştigat independenţa, inclusiv faţă de ideologiile anti-naţionale, aşa cum se prezintă vădit ideologia pe care ne-o bagă pe gît giuvanii paraşutaţi pe aceste meleaguri), nu departe de monumentul Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfînt, de o bandă de euro-lingăi, bandă care încape toată într-un singur autobuz. Aceasta este demo(no)craţia în carne şi oase: Majoritatea jertfită pe „altarul” sodomiei de minoritatea cancerigenă a homosexualiştilor liber-cugetători.
Intervenţia salvatoare a gospodarului liberal al capitalei nu trebuie să fie aşteptată. Chiar dacă în 2008 primarul Chirtoacă a interzis, cu cîteva zile înainte, desfăşurarea paradei sodomiţilor, aceştia din urmă n-au reacţionat deloc, încercînd, cu orice preţ, să ne arate cine e stăpîn la Chişinău. Formal vorbind, pentru sodomiţi, interdicţia dată de Chirtoacă nu a trebuit şi nici nu a avut o greutate juridică pentru că noua lege a întrunirilor adoptată pe 22 februarie 2008 de parlamentarii „noştri” (ai lor, de fapt) desfiinţează metoda tradiţională cu autorizaţiile (emise de primărie) în ceea ce priveşte întrunirile publice. Astfel, primăria devine din organ abilitat cu autorizarea (sau respingerea cererilor de întrunire publică) martor la toate manifestaţiile legale (sau care, cel puţin, par a fi legale). Chiar dacă anul trecut mai multe organizaţii obşteşti de bună credinţă au arătat lămurit că ceea ce au vrut şi vor să facă homosexualii reprezintă o flagrantă încălcare a numeroaselor articole din Constituţia Republicii Moldova şi din legislaţia naţională, această abordare documentară nu şi-a atins efectul scontat.
Sîntem pe deplin conştienţi că asemenea măsuri (ping-pong-ul sec al declaraţiilor) nu au prea mare greutate într-un stat ce nu-şi mai aparţine de ani buni, ţara aceasta a noastră obişnuindu-se deja să fie un trepăduş profesionist în ograda sodomitului „Europa” şi aceasta în pofida convingerilor iluzorii că avem o guvernare dictatorială, tiranică, comunistă. De aceea,
prevenim de pe-acum pe toţi oamenii de bună credinţă să-şi ia liber de la serviciu (de la şcoală, universitate, treburi) pentru ziua de joi, 7 mai 2009, în intervalul orelor 1100 – 1300 pentru ca să arătăm că noi, băştinaşii ortodocşi ai Moldovei lui Ştefan, nu ne plecăm sub nici o formă în faţa atacurilor duşmanilor ţării şi neamului nostru creştinesc şi sîntem gata să ne împotrivim hotărît oricăror uneltiri sodomiceşti mai mult sau mai puţin subtile. De asemenea, amintim tuturor fraţilor de cuget să transmită mai departe această înştiinţare rudelor, prietenilor, colegilor, etc.
Pe acest site vă vom ţine la curent cu toate acţiunile care vor fi planificate referitor la evenimentul respectiv.
Nota mea: Sa vedem ce va face acum unul din “capii” “revolutiei” de la Chisinau, Oleg Brega, cu al sau “Hyde Park”, sustinator activ al homosexualilor, alaturi de cele 21 de OMG-uri din Romania, reprezentate de Mircea Toma si compania de facut zgomot marca SC GDS & Soros SA… Vezi si De ziua internaţională a familiei PPCD apara familia traditionala …
În continuare, vă prezentăm materialele care au o legătură directă cu acţiunile homosexualilor din 7 mai curent. Aceste texte trebuie să fie cunoscute de toţi cei cărora pretind că le pasă de acest petic de pămînt „heterosexual”:
2008: DECLARAŢIA PRIVIND MARŞUL SODOMIŢILOR ÎN CHIŞINĂU
CAMPANIA DE PROPAGANDĂ HOMOSEXUALĂ: (I) şi (II)
2008: Cuvînt către cei care mai au demnitate
2008: Biserica Ortodoxă din Moldova împotriva Legii ne-discriminare
2008: ADRESARE către deputaţii Moldovei privind Legea pro-sodomită
2008: ADRESARE: “Cerem să fie exclus din proiectul de lege termenul “orientare sexuală” !”
2008: Către toţi cei cărora le pasă de familie, copii şi nepoţi!
2008: Alianţa Familiilor Din România: ADRESARE către Ministerul Justiţiei din RM
2008: Nu putem accepta o astfel de lege!
FOTO: Manifestaţia de PROTEST împotriva Legii nediscriminare
2007: Despre manifestaţia pederaştilor din 27 aprilie
Homosexualitatea: orientare sau PREFERINŢĂ sexuală ?
Interzicerea cuvîntului “homosexual”: (I) şi (II)
Mitul homofobiei şi Despre homofobie şi alte etichete
Propaganda homosexuală în şcoli
Cum te afectează pe tine “căsătoriile” între homosexuali
Acţiuni de intimidare din partea pederaştilor “toleranţi”
Teoria conspiraţiilor minorităţilor
Homosexualii batjocoresc bisericile
Sensul toleranţei
MITURI legate de homosexualitate
Politică şi sex
DE CE sînt impotriva paradelor homosexualilor
Problema PEDOFILIEI
Uraganul Katrina a distrus oraşul New Orleans cu cîteva zile înainte de un festival sodomit
Kinsey şi revoluţia homosexuală
Sursa: Centrul MDN – https://www.mdn.md/
GENIALUL Savatie Bastovoi, ieromonah la Prut: Revolutia fara eroi. La fel de trist si de profund ca si "Audienta la un demon mut"
În zilele care au trecut am văzut cît costă o viaţă de om pentru lumea în care trăim. Pot muri zeci, sute şi alte mii să fie bătuţi şi violaţi de către cei care ar trebui să-i apere, dar oamenii îşi continuă mersul prin viaţă nestingheriţi. Oamenii au devenit nu doar indiferenţi, ci şi cruzi.
Pe foarte puţini îi mai interesează durerea aproapelui. Am fost în Chişinău în ziua cînd televiziunea moldovenească transmitea ameninţările preşedintelui că va folosi gloanţe dacă tinerii vor mai ieşi în stradă. Am intrat în acea zi în capitală pe drumul dinspre Tiraspol şi am văzut maşinile de poliţie care pîndeau ca nişte tîlhari. Străzile Chişinăului erau pustii şi aerul era îmbîcsit de frică şi cruzime. Între timp sute de oameni erau bătuţi în secţiile de poliţie din Chişinău şi de aiurea, iar unii dintre ei muriseră deja, fără ca cineva să o ştie…
Ororile petrecute în acest aprilie la Chişinău sînt doar vîrful aisbergului unui sistem întreţinut prin tortură şi şantaj.
Ceea ce îi preocupă acum pe gazetari este să demonstreze cît de regizată a fost revoluţia de la Chişinău. Unii dintre fraţii noştri români îşi aduc aminte că au avut colegi de şcoală basarabeni care vorbeau ruseşte. Alţii le reproşează că nu s-au unit cu România. Alţii, mai ortodocşi, îi acuză pentru că au arborat steagul UE pe Parlament. Şi aşa mai departe. Puţini mai vorbesc de suferinţa familiilor care şi-au ridicat băieţii morţi şi de cei circa o mie de băieţi şi bărbaţi cu plămînii dezbătuţi şi oasele rupre care zac acum cine ştie pe unde.
Am văzut că trăiesc într-o lume de şacali. În prima zi, în ceasurile următoare incendierii Parlamentului şi Preşedinţiei, oamenii erau cuprinşi de flăcările libertăţii şi îi aclamau pe cei care au arătat atîta curaj. Pînă şi presa moscovită vorbea de Revoluţie la Chişinău, dînd titluri de genul: „Studenţii i-au dat jos pe comunişti”. A doua zi entuziasmul a început să scadă printre comentatorii străini care au fost urecheaţi de oculta internaţională pentru că încurajează vulgul la revoltă. Chişinăul însă mai ardea de speranţă.
Veţi spune că totul a fost regizat. Da. Şi? Morţii care mor în aceste scenarii drăceşti nu sînt morţi? Eu personal îi admir, deşi îmi dau bine seama că au acţionat dintr-o mare şi pură naivitate. Dar ce frumoasă e naivitatea lor pe lîngă laşitatea şi viclenia mai marilor acestei lumi.
Dacă mai marii lumii sînt lupi care au ajuns paznici la stînă, şleahta care vorbeşte acum de „violenţe” în rîndurile protestatarilor sînt şacali. Oare nu au aruncat mii de oameni cu pietre, şi multe alte mii îi aclamau? Oare nu se fotografiau şi copiii şi bătrînii în fotoliile parlamentarilor? Oare nu erau toţi mînaţi de eroismul văzut în filmele americane şi în cărţile de istorie? Sigur că aşa a fost, dar laşii îşi trădează acum fraţii pentru a nu fi acuzaţi ei.
Forurile internaţionale care acuză violenţa tinerilor de la Chişinău ar trebuie mai întîi să interzică propagarea violenţei prin desenele animate şi filmele în care nu trece un minut fără ca ceva să ia foc sau cineva să fie ucis. În majoritatea filmelor eroii pozitivi îi bat pe poliţişti şi nu li se întîmplă nimic, ba chiar sînt declaraţi după aceea salvatori. Iată că moldovenii au luat de bune filmele voastre şi au dat jos zidul de poliţişti pentru a-şi face dreptate aşa cum au văzut în filme. Sînt nebuni, dar i-aţi înnebunit voi!
Acum despre scenarii. A fost, desigur, un scenariu, dar el şi-a depăşit cu mult limitele.
Mai întîi, pentru că dacă tinerii aceia ar fi venit pregătiţi de bătaie şi-ar fi acoperit capetele cu ciorapi, aşa cum fac toţi protestatarii violenţi pe care ni-i arată ţările europene. Apoi, ar fi venit înarmaţi cu beţe şi răngi, deoarece orice basarabean care a depăşit vîrsta de 18 ani ştie cum bat trupele speciale de la Chişinău.
Aşadar, am avut protestatari neînarmaţi şi cu feţele descoperite care au sărit pe scutierii ascunşi după coifuri şi înarmaţi cu bastoane.
Provocarea trebuia să se reducă la cîteva pietre aruncate în scuturile poliţiştilor şi la spargerea cîtorva geamuri pentru a învinui opoziţia de vandalism. Nimeni nu s-a aşteptat că vor fi atîtea pietre. Celor care afirmă că „persoanele violente” au fost identificate, le spunem doar că există fotografii care surprind mii de pietre în aer. Adică o mie de persoane aruncînd pietre în acelaşi moment. Fiecare piatră cîntărea între unul şi trei kg (erau bucăţi din plăcile de granit şi caldarîmul cu care era pavată piaţa şi treptele clădirilor).
Lupta cu pietre a durat cîteva ore. Aruncătorii oboseau şi se schimbau cu rîndul prin rotaţie. Poliţia nu a fost pregătită pentru un astfel de atac, pentru că nicăieri nu aţi mai văzut ciocniri de stradă cu mii de pietre mai grele de un kg. Era normal ca poliţia să cedeze, de vreme ce nu au folosit focul de armă. Ca să nu mai spunem că comandantul detaşamentului Scut a declarat zilele trecute că mulţi dintre poliţişti au refuzat să bată deoarece şi-au recunoscut în mulţime fraţii şi rudele.
Că Vladimir Voronin şi consilierii săi nu se aşteptau la o astfel de turnură, o arată faptul că preşedeintele se afla în acele momente în cabinetul său. Nu, el nu a venit la servici în acea zi pentru a vorbi mulţimii, ci pentru a da interviu după ce se spărgeau cîteva geamuri. Frica însă l-a cuprins pe tiranul comunist, ştiut fiind că toţi tiranii sînt nişte laşi, şi cel care a stat opt ani în fruntea ţării a fugit scos prin spate de securitate în loc să iasă pe trepte şi să vorbească poporului. Voronin a fost primul care a declarat în aceeaşi seară că actele de vandalism au fost săvîrşite de recidivişti şi tineri „drogaţi” şi beţi. Să ne mai mirăm acum că opoziţia a preluat acelaşi refren, după ce i-a făcut lui Voronin hatîrul de a cere renumărarea voturilor în loc să ceară judecarea sistemului criminal comunist?
Miile care au aruncat cu pietre erau identificaţi de poliţie după rănile de pe mîini. Granitul aspru şi colţuros le-a jupuit pielea de pe palme. Aşa se explică de ce persoanele maltratate aveau palmele strivite de bocanci. Poliţiştii îi loveau cu bastonul şi le săreau cu bocancii pe mîinile care au îndrăznit să arunce pietre în sfînta preşedenţie comunistă.
Cei care susţin ipoteza voroniană a provocatorilor din rîndurile recidiviştilor îşi trădează poporul. După ce opinia publică va fi convinsă de acest fapt, nimeni nu va mai ieşi să-i apere pe cei arestaţi. Iar ei vor fi mii. Veţi spune că penitenciarele din Moldova sînt şi aşa arhipline. Dar cine a zis că toţi aceşti oameni vor fi arestaţi pentru a fi ţinuţi în închisori? Ei vor fi un bun venit pentru mafia comunistă, deoarece li se vor cere sume mari de bani în schimbul eliberării, aşa cum se face în Moldova noastră de după 90. În ce priveşte amnistiaţii preşedintelui, în curînd se va afla cine a fost eliberat din puşcării şi pentru cîţi bani, pentră că dintre victimele represaliilor din aprilie 2009 nu a fost eliberat mai nimeni.
Aşadar, cei care în manualele de istorie şi în filme sînt declaraţi eroi, la Chişinău au ajuns să fie numiţi bandiţi. Vi se pare că ceea ce s-a întîmplat nu a fost o revoluţie? Iar eu zic că a fost. O revoluţie care poate nu a schimbat lumea, dar care a dezgolit-o şi a arătat-o aşa cum este. Revoluţia s-a făcut înăuntrul nostru. O revoluţie fără eroi, dar cu atît mai vrednică şi mai curată.
Oare nu aţi înţeles încă? Lumea nu mai are nevoie de eroi pentru că are nevoie de sclavi…
Audienţă la un demon mut – Capitolul I « Savatie Baştovoi
Audienţă la un demon mut – Capitolul 2 « Savatie Baştovoi
Audienţă la un demon mut – Capitolul 3 « Savatie Baştovoi
Audienţă la un demon mut – Capitolul 4 « Savatie Baştovoi
Audienţă la un demon mut – Capitolul 13. Scrisoarea secretă a lui …
“Audienţă la un demon mut”: un roman fulger – Presa Ortodoxă
CAPII "revolutiei" de la Chisinau nu (mai) sunt romani. "Revolutia orfanilor" a murit cu mandatul "opozitiei" in gura: nema cetatenia. R.I.P.
În urma alegerilor legislative din 5 aprilile 2009, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care a obţinut 49,48% din voturi, a primit 60 de mandate de deputat. Partidul Liberal (PL) şi Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) au primit câte 15 mandate, iar Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) 11 mandate, anunta marti Adevarul. Pentru alegerea noului presedinte al statului este nevoie de 61 de mandate.
Comisia Electorala Centrala anunţase tot de marti că 20 de deputaţi deţin cetăţenia română sau au depus documentele pentru obţinerea cetăţeniei române. Până în data de 21 aprilie, aceştia trebuiau să “confirme documentar” renunţarea la cetăţenia română sau la cererea de obţinere a cetăţeniei. Ceea ce au si facut. Asa a murit “revolutia orfanilor”. R.I.P.
Cei 11 deputaţi care au anuntat ca renunta la cetăţenia română sunt: Chirtoacă Dorin (PL), Fusu Corina (PL), Arhire Anatolie (PL), Brega Gheorghii (PL), Guţu Ana (PL), Nemerenco Valeriu (PL), Tănase Alexandru (PLDM), Vieru Călin (PLDM), Hotineanu Vladimir (PLDM), Cimpoi Mihai (AMN), Chepteni Valentin (AMN). Alţi 9 care deţin cetăţenia moldovenească au depus cerere pentru cea română: Hadîrcă Ion (PL), Lupu Ion (PL), Moldovanu Mihail (PL), Şleahtiţchi Mihail (PLDM), Agache Angel ( PLDM) , Balan Vasile (AMN), Colesnic Iurie (AMN), Bujor Leonid (AMN). Deputatul Platon Veaceslav (AMN) are cetăţenie rusă şi a depus cerere si pentru cea română.
Cei 20 de deputaţi ai “opoziţie”, aleşi în urma scrutinului din 5 aprilie, au depus deja cererile de renunţare la cetăţenia română, conform hotararii CEC: “confirmarea documentara”.
Cu cel putin doi morti in spate, zeci de raniti si sute de arestati – mai ales din randul tinerilor care au iesit pe strazi pentru a protesta sincer impotriva regimului comunist al lui Voronin -, “opozitia” a uitat brusc de promisiunea ca va cere alegeri anticipate, desi modalitatea cea mai simpla era sa nu-si accepte mandatele, lasand libere cele 41 de locuri pe care le detine in noul Parlament, acum cu adevarat “moldovenesc”. Ar fi ramas comunistii singuri si in imposibilitatea de a-si alege vreun presedinte! Ceea ce, automat, ducea la alegeri anticipate. Dar, opozitia de carton de la Chisinau a fost nevoita sa puna la pamant decorurile revolutiei potemkieniste cu iz sorosit. “Opozitia” a ramas goala. Adica asa cum era, de fapt.
Interesant ca “capii” “revolutiei” – cei trei care-au speriat si estul si vestul (foto) – oricum nu detineau cetatenia romana, o dovada ca aspira/u asadar la posturi cat mai caldute in statul “moldovean”. Astfel, “anti-comunistul ” Ghimpu se pare ca nu a solicitat-o niciodata; Urechean, desi l-a rugat pe Nastase sa-i dea familiei sale cetatenie romana, prin Hotarare de Guvern speciala, intr-un an in care PSD a acordat doar sase cetatenii (!), nu s-a inclus si pe el pe lista; iar Filat, disciplinat, a renuntat la ea chiar inainte de alegeri.
Deputata din partea Partidului Liberal Corina Fusu a declarat ieri pentru NewsIn că parlamentarii din cele trei partide de opoziţie care au trecut pragul electoral – Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Alianţa Moldova Noastră – au decis de comun acord să se conformeze cerinţei CEC şi să depună cereri de renunţare la cetăţenia română, publica Adevarul.
Tot ea a emis o enormitate din seria “cu rata-n gura”: cica in cazul în care CEDO va menţine valabilitatea deciziei din 18 noiembrie 2008 în cauza Tănase şi Chirtoacă contra Republicii Moldova şi astfel Guvernul de la Chişinău va fi obligat să anuleze interdicţiile impuse de legea moldovenească la ocuparea de funcţii publice pentru deţinătorii mai multor cetăţenii, deputaţii îşi vor menţine cetăţenia română, a declarat Corina Fusu.
Ha, ha, ha! Si cum vor face asta? Ca de renuntat, cand faci cerere, fatuca “moldoveanca” sadea, nu poti sa ma dez-renunti! Adica, daca ati vrut un os, apoi… la ros ! Adios rumen-os! Viva moldoven-os!
CHISINAU, Kishinev, Кишинёв sau Kishinever? Cetatenia.ro contra "revolutiei" kaki
Pe masura ce trec zilele, situatia de la Chisinau in loc sa se clarifice pare sa intre si mai adanc in mlastina dezinformarii. Parca de abia acum incepe, de fapt, atacul asupra actualei Moldove. Cine il da, insa? Aceasta este intrebarea. Si, mai ales, cu ce scop?
Daca ar fi fost mana democratizatoare a Washington-ului am fi aflat de mult: am fi urmarit socati “noua revolutie portocalie” live la CNN, non-stop, pana la caderea Puterii de la Chisinau, si, acum, probabil, am fi stat relaxati si fericiti, bucurandu-ne de Invierea Domnului, impreuna, romani de pe ambele maluri ale Prutului. Si totusi, atentie, prima reactie oficiala a Statelor Unite a venit de-abia ieri, la 10 zile de la evenimentele din 7 aprilie.
O reacTie foarte ascutita, ca o lama cu doua taisuri. Dupa critica fireasca fata de abuzurile asupra studentilor, a tinerilor, comunicatul Departamentului de Stat spune: “Toate partidele trebuie sa se comporte responsabil”. Si: “Subliniem ca nu exista nici o scuza pentru violenta, ca cea care a avut loc pe 7 aprilie”. Nici o scuza, carevasazica.
Scenariul evenimentelor din 7 aprilie se transforma, iata, dintr-unul care parea calchiat dupa cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 in cel premergator “revolutiei” din decembrie 1989. Mai precis, suntem in perioada ante-revolutionara. A “presiunilor internationale”, a Declaratiei de la Budapesta si a excursiilor lui Brucan si Iliescu in diverse capitale ale lumii. Numai ca, de data aceasta, nu concorda capitalele turistilor revolutionari de ieri cu cele de azi.
Daca ar fi fost mana pacificatoare cu forta a Moscovei pentru o “revolutie rosie” n-am mai fi avut ce scrie azi. Era de mult “pa”! Practic, in 7 aprilie, asa, mai pe seara, ca da bine la rating, Voronin ar fi fost legat fedeles, judecat sumar si, daca nu impuscat in “valtoarea evenimentelor”, atunci aruncat intr-o duba si trimis la varul sau, Smirnov, in Transnistria, poate chiar in celula unui alt “coleg”, Ilie Ilascu. Tot ieri, mergand pe urmele lui Voronin, seful Federatiei Ruse, Medvedev, a dat de inteles ca Romania ar fi stat in spatele actiunii din 7 aprilie. O acuza periculoasa, la care sunt foarte curios cum va raspunde Romania. Daca va raspunde.
Este adevArat: cadre ale “opozitiei” au facut diverse ture pe la Ambasada Romaniei, mai pe poarta din fata, mai pe din dos. Dar nu este relevant. Apoi, Romania nu este reprezentata de interesele unuia sau altuia, indiferent ce haina ar imbraca, ci de politica de stat, exprimata de presedintele tarii. Mult mai interesant ar fi sa observam, de exemplu, ca familia “opozantului” Urechean a fost singura beneficiara in regim special a redobandirii cetateniei romane in timpul Guvernarii PSD, printr-un decret semnat cu manuta premierului Nastase. Sau ca Filat s-a gandit, inainte de alegeri, sa fie primul “moldovean” care renunta la cetatenia romana, dobandita cu atata greutate, de basarabenii “de rand”, fara pile de partid sau de (alt) stat. Sau ca, sau ca.
Cetatenia.ro contra “revolutiei” kaki de Victor RONCEA
MONAHUL Savatie: "Opoziţia" de la Chisinau calcă pe cadavrele băieţilor pentru a ajunge mai sus
Opoziţia a început vînătoarea băieţilor din primele rînduri
Ieri coaliţia partidelor de opoziţie a organizat la Chişinău o conferinţă de presă. Principala grijă a opoziţiei este sa-şi scape pielea şi să-şi mai adauge vreun procent două după renumerarea voturilor. Pentru aceasta ei s-au dezis încă o dată de protestatarii din primele rînduri. Şi nu doar că s-au dezis, dar au început vînătoarea lor pentru a-i da pe mîna justiţiei.
Preşedintele PLDM s-a lăudat că are 60 de ore de filmări din piaţă pe care le va pune la dispoziţia poliţiei pentru a-i identifica pe toţi cei implicaţi în acte de violenţă. Opoziţia încearcă tragerea la răspundere individuală a participanţilor la evenimentele din 6-7 aprilie.
Culmea nebuniei este că opoziţia acum se luptă cu Voronin să-i demonstreze că nu avea voie să elibereze protestatarii reţinuţi. Probabil vom ajunge să vedem cum opoziţia va deschide un birou în care turnătorii vor putea raporta despre fiecare persoană pe care au văzut-o cu o piatră în mînă sau cu o brichetă.
Aşa o “opoziţie” îi trebuia lui Voronin!
Între timp morţii ies din beciurile securităţii unul după altul. Un băiat frumos de la Soroca, în vîrstă de 26 de ani, a fost luat ieri de părinţi în sicriu vidat, deoarece era mort de 9 zile. Am zis-o şi o repet: cred că în prima şi a doua noapte au fost ucişi cîteva zeci de băieţi, iar alţii cîteva sute vor muri în următoarele săptămîni din cauza hemoragiilor interne. Majoritatea dintre ei sînt cei din primele rînduri. Nimeni dintre politicieni nu se gîndeşte la ei şi la familiile îndurerate. Dimpotrivă, se suie cu picioarele pe cadavrele lor sfinte pentru a ajunge mai sus.
https://savatie.wordpress.com/
GUVERNUL ROMANIEI a simplificat procedura redobandirii cetateniei romane conform Rezolutiei Civic Media si cererii fostilor detinuti politici
Simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români
GUVERNUL ROMANIEI
Guvernul a decis simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor.
În acest sens, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de astăzi, Executivul a modificat şi completat Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
Prin această Ordonanţă de Urgenţă am urmărit să simplificăm, pe de-o parte, procedurile de acordare a cetăţeniei române şi, pe de-altă parte, urgentarea şi scurtarea unor termene prevăzute de actuala lege a cetăţeniei române (…). Dăm posibilitatea tuturor cetăţenilor români şi descendenţilor acestora până la gradul 3 să redobândească cetăţenia română, la cerere, a precizat primul-ministru Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.
Potrivit actului normativ, cetăţenii români şi descendenţii acestora până la gradul 3 pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
· dovedesc, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi declară că nu întreprind sau sprijină şi nici în trecut nu au întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranţei naţionale;
· au împlinit vârsta de 18 ani; (nota mea: !? – de verificat daca a inteles bine Boc)
· sunt cunoscuţi cu o bună comportare şi nu au fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români;
Prin modificarea Legii cetăţeniei, a fost eliminată procedura interviului, care îngreuna nejustificat procedura de adoptare a cetăţeniei române. Întrucât e vorba, aşa cum am spus, de foşti cetăţeni români care au deţinut cetăţenia română, nu se mai impune suplimentar condiţia interviului pentru a verifica dacă ei cunosc sau nu limba. Fac precizarea că această condiţie rămâne în continuare în vigoare pentru alte persoane care nu au avut niciodată cetăţenia română, dar care doresc să dobândească cetăţenia română în condiţiile legii, a declarat premierul Emil Boc.
Termenul de verificare a condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei va fi de maximum cinci luni de la depunerea cererii. Până în prezent, termenul era de cel puţin 6 luni de zile.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 15.04.2009
ARHIVA Ziare.com: Decorarea eroilor de la Nistru si Rezolutia Adunarii de la Universitate
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, i-a decorat, marti, cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de cavaler pe Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Petrov Popa, fostii detinuti din grupul Ilascu. Seful statului a apreciat ca acesta este un moment “al tuturor romanilor”.
Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Petrov Popa reprezinta pentru romani valori ca “dragoste de tara, eroism, dorinta de a te sacrifica pentru poporul tau”, a apreciat, in discursul ocazionat de ceremonia de medaliere a celor trei, Traian Basescu. “In fata a astfel de oameni un sef de stat nu are nevoie de niciun fel de justificare pentru acordarea celor mai inalte ordine ale statului roman, pentru simplul motiv ca justificarea sunt chiar ei”, a mai adaugat presedintele.
File de istorie
Despre cei trei, eliberati din inchisorile transnistrene in ultimul an, seful statului a spus ca au scris, “de drag pentru romani” file de istorie “intr-o tara care candva a fost parte a Romaniei”. “Filonul cultural comun, radacinile comune, dragostea pentru pamantul patriei sunt realitati pe care cei trei, alaturi de Ilascu, le intruchipeaza”, a adaugat seful statului.
Presedintele Basescu le-a multumit fostilor detinuti pentru ce au facut pentru Romania, sustind ca acestia dovedesc ca, desi intre Romania si Moldova exista o frontiera de stat, sunt lucruri pe care frontierele nu le pot opri. seful statului a mai spus audientei ca medalierea celor doi reprezinta un moment important mai mult din punct de vedere al relatiilor dintre oameni decat un moment al relatiilor intre state. “Este un moment al romanilor”, a conchis presedintele.
Alexandru Lesco, cel care a vorbit in numele tuturor a multumit la randu-i romanilor pentru ca au fost cu sufletul alaturi de ei. “Aceasta este si medalia poporului roman, caruia dorim sa-i multumim. Am simtit suflarea si sprijinul tuturor romanilor”, a spus Lesco, marturisindu-si emotia si recunostinta. Cei trei le-au spus ziaristilor ca este prea devreme sa spuna daca se vor muta in Romania si ca deocamdata niciun partid politic nu le-a facut vreo oferta.
Sustinuti de prieteni
La ceremonie au fost prezenti si cativa cetateni din Moldova, invitati ai celor trei, printre care si sotia lui Andrei Ivantoc.
De asemenea, ziaristul Victor Roncea, presedinte al Asociatiei Civic Media, una din sustinatoarele eliberarii celor trei, a fost la Cotroceni si i-a daruit lui Traian Basescu o rezolutie inramata a “Adunarii de la Universitate din 27.03.2007, la 89 de ani de la actul Unirii Basarabiei cu tara”, semnata de cateva zeci de personalitati (majoritatea istorici, precum Mihnea Berindei, Dinu Giurescu) prin care se cerea ca statul roman sa onoreze grupul Ilascu si sa actioneze pentru simplificarea procedurilor de acordare a cetateniei romane cetatenilor moldoveni.
Pentru a fi alaturi de cei trei au venit la Cotroceni si soprana Mariana Nicolescu si actorul Radu Beligan, ambii semnatari ai rezolutiei daruite de Roncea presedintelui, alaturi de cateva volume dintr-o carte despre perioada de detentie a patriotilor moldoveni.
“Basarabia, pamant romanesc”
La finalul ceremoniei, Traian Basescu s-a fotografiat cu grupul de cetateni din Moldova, s-a interesat de evenimentele din tara lor, sau despre programul vizitei la Bucuresti. Presedintele a primit de la acestia un tricou cu harta Romaniei Mari, pe care scria “Basarabia, pamant romanesc”. Cei patru membri ai grupului Ilascu – Ilie Ilascu, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa – au luptat pentru ca Republica Moldova sa-si pastreze integritatea teritoriala, in razboiul civil care s-a terminat prin desprinderea Transnistriei.
Cu putin inainte de finalul conflictului, la 2 iunie 1992, cei patru au fost arestati si judecati pentru acte de terorism de un tribunal transnistrean, fiind acuzati si de omorarea a doi demnitari transnistreni in timpul razboiului din zona. Ei au fost acuzati de “activitati antisovietice si combaterea ilegala a guvernului transnistrean, sub indicatiile Frontului Popular din Moldova si ale Romaniei”, iar in timpul procesului au fost tinuti in custi din metal.
Ilie Ilascu a fost condamnat la moarte, Alexandru Lesco la 12 ani de inchisoare, iar Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa au primit cate 15 ani de inchisoare. Tuturor li s-au confiscat, de asemenea, bunurile. Marturiile celor patru au fost smulse sub tortura si fara ca acuzatii sa beneficieze de asistenta juridica. Tortura – carcera la minus 17 grade, batai, infometare – a continuat pe toata perioada detentiei.
In urma presiunilor internationale, Ilie Ilascu a fost gratiat si eliberat, dupa noua ani de detentie si dupa ce a fost ales senator in Parlamentul Romaniei, pe listele Partidului Romania Mare. Ilascu a fost medaliat, in 2001, de presedintele de atunci, Ion Iliescu cu ordinul national “Steaua Romaniei” in grad de cavaler.
Trei ani mai tarziu, in 2004, a fost pus in libertate si Alexandru Lesco, dar la expirarea termenului de detentie. in acelasi an, dupa ce fusese sesizata de Ilie Ilascu, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a condamnat Republica Moldova si Rusia in cazul Ilascu si a cerut punerea in libertate a ultimilor doi membri ai grupului, aflati in detentie in Transnistria. Autoritatile transnistrene nu s-au conformat insa, iar Federatia Rusa a sustinut ca nu are cum sa intervina in favoarea detinutilor.
Petrov-Popa si Ivantoc au fost eliberati in luna iunie a acestui an, tot la expirarea perioadei de detentie.
Rezolutia Adunarii de la Universitate din 27 Martie 2007
1. Cerem Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, ca vector principal al politicii externe a statului UE si NATO Romania, sa dispuna de urgenta elaborarea unei Strategii Nationale viabile pentru spatiul romanesc rasaritean, cu sprijinul si concursul direct al reprezentantilor lumii academice, profesori si studenti, si ai societatii civile responsabile.
2. Solicitam Parlamentului Romaniei si reprezentantilor statului responsabili sa ia de urgenta in dezbatere initiativa noastra legislativa de simplificare a recunoasterii cetateniei romane fratilor nostri basarabeni, bucovineni si herteni ca si a altor romani deposedati abuziv de dreptul lor natural obtinut prin nastere ca fii si fiice ai natiunii romane.
3. Consideram ca cei trei romani detinuti politic in Transnistria, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa, intemnitati pentru idealurile romanesti de catre fortele ruse de la Tiraspol timp de 12 si respectiv 15 ani, merita ca simbol al recunoasterii sacrificiului si suferintelor lor pentru cauza nationala sa primeasca din partea Presedintelui tarii toate onorurile Statului Roman incepand cu titlul de Cetatean de Onoare al Orasului Bucuresti, Capitala statului UE si NATO Romania.
Semnatarii vor transmite Presedintelui inscrisul realizat pe o coala de 50×70 cm.
PARINTELE Iustin catre Băsescu: Răspândiţi lumina Învierii lui Hristos şi în suflete bieţilor basarabeni şi oferiţi-le cetăţenia română! Eu o ofer!
PRIORITATEA ZERO Romania-R. Moldova: acordarea de urgenta a cetateniei romane basarabenilor. Detinutii politici: ne donam cetateniile tinerilor romani
ROMANIA il pune la punct pe Voronin. BASESCU catre tinerii Basarabiei: “Aveti incredere in fortele libertatii! Viitorul este al vostru” AUDIO/DOC
REPLICA PRIGONITORULUI. Discurs anti-romanesc mestesugit al lui Vladimir Voronin, fost Sirbu, care promite si eliberarea tinerilor arestati
Da, avem o istorie zbuciumată, care a croit pe parcursul secolelor soarta noastră în mod dureros. Vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă o numim diferit. Şi asta nu ar trebui să fie un prilej de războaie politice. Cred că dificultăţile noastre de comunicare şi de înţelegere au motive istorice şi de mentalitate uşor de înţeles. O bună parte din teritoriul României a fost o parte constitutivă a Statului Moldova…
Apel televizat al Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin
15 Apr. 2009
Stimaţi compatrioţi,
Alegătorii din Republica Moldova încă mai urmează să dea aprecieri evenimentelor din 6 şi 7 aprilie 2009. Societatea moldovenească s-a convins de următorul lucru: în ţară există forţe care sînt capabile să sacrifice instituţiile democratice, respectul faţă de lege, opţiunea europeană a Republicii Moldova şi statalitatea ei de dragul ambiţiilor de a accede la putere. Anume aceste forţe au reuşit în doar cîteva zile să arunce ţara înapoi în atmosfera fricii şi neîncrederii de la începutul anilor 90. Anume ele, prin negarea consecventă a tuturor bazelor democratice ale societăţii moldoveneşti, se părea că au creat toate premisele posibile şi imposibile pentru ca ţara să se abată din calea modernizării europene, să dezlănţuie acţiuni de răzbunare împotriva oponenţilor săi, să discrediteze statalitatea sa prin dispreţul faţă de supremaţia dreptului.
Dar aceste provocări au eşuat. Puterea nu s-a lăsat atrasă în acel joc periculos, în care nu se respectă nici un fel de reguli, joc pe care încearcă să i-l impună oponenţii liberali. Astăzi puterea este preocupată cel mai mult de sarcinile unificării societăţii, vindecării acelui traumatism politic, care a polarizat opinia publică, a condus la crearea unei atmosfere de “război rece” între diferite tabere politice.
“Moldova europeană – o construim împreună!” – anume sub această lozincă a mers Partidul Comuniştilor în cadrul alegerilor din 2009. Nimeni nu bănuia că acest îndemn va fi atît de actual după alegerile parlamentare! Nimeni nici că se gîndea că va trebui să construim şi să restabilim în adevăratul sens al cuvîntului. Şi nu numai edificiile administrative, dar şi societatea noastră. Să restabilim în ea spiritul toleranţei, încrederii şi siguranţei în ziua de mîine. O putere viguroasă se deosebeşte de orice dictatură şi de orice regim autoritar prin faptul că nu se răzbună pe nimeni. Nu se răzbună, deoarece înţelege că conflictele politice sînt doar o proiecţie a ceea ce are loc în adîncul societăţii. Veţi fi de acord cu mine că cel mai uşor este să înăbuşi un conflict prin forţă, aplicînd litera legii, dar este mult mai greu să înţelegi cauzele acestui conflict. Statul moldovenesc a trecut prin multe încercări, dar sînt convins de faptul că din situaţia de criză care s-a creat, ţara noastră va şti să iasă şi mai puternică, iar societatea – şi mai unită.
Eu ştiu că anume asemenea acţiuni ale conducerii Republicii Moldova vor găsi înţelegere nu numai în societatea noastră şi că ele ne vor aduce solidaritatea tuturor prietenilor şi partenerilor externi. Şi acum, desigur, este important să avansăm împreună pe un făgaş constructiv comun, să soluţionăm problemele, dar să nu provocăm noi conflicte.
Anume în acest context considerăm extrem de tendenţioase şi inoportune toate acţiunile pe care le întreprinde faţă de Republica Moldova conducerea de vîrf a României. Discursul Preşedintelui României, Traian Băsescu, constituie cel mai bun şi cel mai elocvent comentariu la cele declarate în repetate rînduri de către conducerea Moldovei în demersurile sale adresate tuturor organismelor şi structurilor Uniunii Europene. Acest discurs – de la început pînă la sfîrşit – constituie un exemplu de revanşizm statal şi nu mai lasă nici un fel de îndoieli în privinţa la aceea cine anume îi inspiră pe acei politicieni, puţini la număr, din Moldova, pentru care lupta pentru valorile liberale se identifică, nu ştiu de ce, cu lupta împotriva independenţei Moldovei. Spre regretul nostru, Preşedintele României, în declaraţia sa, şi-a exprimat dubiile vizavi de concluzia observatorilor europeni cu privire la faptul că alegerile din Moldova au avut un caracter democratic şi au fost libere, a îndrăznit să declare că întreaga populaţie a Republicii Moldova e constituită din români, s-a angajat să sporească sprijinul organizatoric şi financiar pentru toate acele structuri care vorbesc zilnic despre necesitatea lichidării Moldovei, s-a adresat către tineretul moldovenesc cu un apel de solidaritate şi a promis să-i ducă pe toţi românii de peste Prut în Europa, prin acordarea în masă a cetăţeniei României. Dacă toate acestea nu înseamnă amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova şi instigare la continuarea dezordinilor stradale, atunci, pe baza principiilor dreptului internaţional, toate acestea pot fi calificate în termeni mai duri.
Sînt convins că prin declaraţia sa Preşedintele României a restrîns considerabil aria identificării cauzelor politice interne ale evenimentelor din 6-7 aprilie 2009 din capitala Republicii Moldova şi a absolvit autorităţile moldoveneşti de acuzaţia că ar suferi de spionomanie.
Voi aminti că, în timpul desfăşurării evenimentelor din 7 aprilie, conducerea de vîrf a aşteptat în zadar o reacţie de condamnare din partea României. Reacţie, care să fi conţinut cel puţin o desolidarizare de pogromiştii care asaltau sediul Parlamentului şi al administraţiei prezidenţiale purtînd drapele româneşti şi lozinci unioniste. A urmat însă o tăcere stranie şi elocventă.
În acel moment critic, noi am fost nevoiţi să declarăm Ambasadorul României persona non grata. Pe parcursul întregului său mandat, acest diplomat a transformat Ambasada condusă de el nu într-un loc al dialogului politic dintre două state, ci într-un loc de întîlniri conspirative cu diferite personaje ale politicii moldoveneşti, care caută sprijin nu atît din partea societăţii noastre, cît din partea Guvernului României. Dar se dovedeşte că stimatul diplomat se comporta aşa numai de aceea că, în primul rînd, pentru propriul său preşedinte nu există noţiunile de identitate moldovenească şi de independenţă moldovenească.
În acea zi deosebit de încordată toţi au remarcat ostilitatea deosebită, practic, a tuturor canalelor româneşti de televiziune, care chemau făţiş populaţia ţării noastre la rebeliune. Societatea moldovenească a văzut cum se organizau voluntarii din România pentru a fi trimişi de urgenţă peste graniţă, la Chişinău, cum toate protestele stradale erau etichetate cu mîndrul cuvînt “revoluţie”. Toate aceste semnale alarmante ne-au determinat să introducem regimul de vize pentru cetăţenii români. Această măsură impusă este doar un răspuns statului vecin, care s-a lăsat antrenat făţiş în evenimentele politice interne din Moldova.
Rămîn pe conştiinţa Preşedintelui Băsescu toate aprecierile lui dure şi declaraţiile sale nereţinute. Sper că ele vor constitui obiectul unei investigaţii speciale în cadrul Uniunii Europene, care este obligată să poarte răspundere colectivă pentru acţiunile unei ţări care a procedat la provocarea de ciocniri stradale în altă ţară. În acelaşi timp, forţa şi spiritul valorilor europene rezidă nu numai în capacitatea de a ţine în frîu instinctele de grotă ale unor politicieni europeni. Forţa lor rezidă în a identifica în comun consensul în cele mai dificile situaţii. Cu mare părere de rău, relaţiile dintre Moldova şi România, fac astăzi parte din această categorie de probleme.
Pentru a exclude interpretări greşite, aş vrea ca anume eu să fac cunoscută încă o dată acea viziune asupra relaţiilor moldo-române, care ar putea fi acceptabilă pentru popoarele ambelor ţări.
Da, avem o istorie zbuciumată, care a croit pe parcursul secolelor soarta noastră în mod dureros. Vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă o numim diferit. Şi asta nu ar trebui să fie un prilej de războaie politice. Cred că dificultăţile noastre de comunicare şi de înţelegere au motive istorice şi de mentalitate uşor de înţeles. O bună parte din teritoriul României a fost o parte constitutivă a Statului Moldova. Mai bine de 20 de ani o parte din teritoriul Republicii Moldova s-a aflat în componenţa Statului Român. Şi de aici percepţia uneori naivă şi romantică, alteori plină de superioritate şi aroganţă, a noilor realităţi geopolitice, apărute după destrămarea URSS şi după proclamarea Independenţei Republicii Moldova. Ideea refacerii României Mari sau unionismul a incendiat imaginaţia multora după 1989. Însă timpul a impus abordări pragmatice şi realiste, iar visătorii de ieri s-au maturizat şi la Chişinău, şi la Bucureşti. Totuşi ispita de a privi Republica Moldova ca pe un teritoriu pierdut, care, în anumite circumstanţe, ar putea fi recuperat, mai frămîntă minţile unora în ambele capitale. “Problema Basarabiei”, cum este numită la Bucureşti, a devenit şi un cal de bătaie electoral în însăşi România.
Sper că, mai devreme sau mai tîrziu, conducerea României actuale va conştientiza faptul că timpul intrigilor geopolitice perimate a trecut, că ţările europene depăşesc de mai mult timp cu succes vechile obide istorice. Aş îndrăzni să le sugerez prietenilor noştri de la Bucureşti un model de parteneriat regional din care ar trebui să ne inspirăm şi noi în relaţiile bilaterale: Polonia şi Ucraina. Polonia a pierdut şi ea teritorii importante în favoarea fostei URSS, teritorii care azi sînt parte integrantă a Ucrainei. Dar nimeni la Varşovia nu agită ideea revanşei, a pretenţiilor teritoriale faţă de Kiev. Nimeni nu încearcă să-i convertească pe ucraineni în polonezi, acordînd populaţiei acestei ţări cetăţenie, lipsindu-i de un stimulent de cea mai mare importanţă pentru integrarea europeană a propriei ţări. Dimpotrivă, relaţiile dintre cele două ţări sînt excelente. La fel ca şi relaţiile dintre Polonia şi Lituania. Aceasta în timp ce se ştie că şi graniţele dintre ele au avut de suferit modificări substanţiale. Dar aceasta nu reprezintă o piedică pentru raporturile de parteneriat şi cooperare strînsă între Varşovia şi Vilnius. În cazul României, însă, din păcate, se menţine o altă optică, care ne aruncă permanent în hăţişul spinos şi infinit al reproşurilor şi acuzaţiilor reciproce. Şi e păcat.
Eu consider că trebuie să depăşim naivităţile începutului anilor 90 şi să lăsăm la o parte aerele de superioritate. Ca oameni de stat, avem obligaţia să gîndim în mod realist. Altminteri, frustrările cauzate de obsesiile istorice vor provoca tendinţe revanşarde, care sînt deopotrivă şi depăşite, şi antieuropene.
Nedorinţa oficialităţilor de la Bucureşti de a semna tratatul de bază şi cel de delimitare a frontierei cu Republica Moldova este o dovadă evidentă a lipsei de sinceritate. Toate justificările şi pretextele din care se amînă în permanenţă semnarea acestor documente fundamentale pentru consolidarea relaţiilor noastre nu au nimic în comun nici cu practica internaţională, nici cu interesele naţionale ale României, nici cu interesele Uniunii Europeane. Ele doar arată clar că la Bucureşti “cartea Basarabiei” este jucată din simpla neînţelegere a esenţei noilor realităţi geopolitice din regiune.
Deosebit de dramatic este faptul că promovarea unui românism fundamentalist şi agresiv, ca şi acţiunile de destabilizare politică a Moldovei doar alimentează separatismul transnistrean, justificîndu-i pretenţia unui pericol iminent care ar emana dinspre România. Anume de aceea, toţi cei care le inspiră făţiş cetăţenilor minori ai ţării mele scenarii fanteziste despre refacerea României Mari, în primul rînd subminează stabilitatea regională. Nemaivorbind de faptul că acţiunile provocatoare sub acoperirea patriotismului aduc un prejudiciu indiscutabil şi intereselor naţionale ale Ucrainei, integrităţii ei teritoriale, împingînd astfel întreaga regiune spre pericolul unei balcanizări periculoase.
Trebuie să recunosc că în această calitate a sa România, din păcate, nu este un generator de stabilitate pentru Republica Moldova şi pentru regiunea din jur. Iar pretenţia domnului Băsescu de a se preocupa de “cele patru milioane de români” nu este decît o dovadă a neînţelegerii realităţilor de la noi. Asemenea atitudine, printre altele, nu ţine seama de faptul că în Republica Moldova trăiesc cetăţeni de diferite naţionalităţi, care au drepturi egale cu cele ale naţiunii titulare, grija obsedantă a domnului Băsescu pentru românii din Basarabia fiind nu doar o manifestare a românismului agresiv, ci şi un factor de aţîţare a vrajbei interetnice.
Îmi pare rău că autorităţile de la Bucureşti confundă istoria şi cultura cu politica. Ar fi bine ca ele să înţeleagă un simplu adevăr: afinitatea lingvistică şi spirituală nu acordă nici unui om de stat de la Bucureşti dreptul să-şi extindă autoritatea politică asupra cetăţenilor Republicii Moldova.
În calitatea mea de Preşedinte al Republicii Moldova, declar în mod univoc: ţara mea doreşte să dezvolte cele mai bune şi durabile relaţii de prietenie şi de colaborare cu România. Aprofundarea relaţiilor politice, economice şi culturale este în interesul ţării mele. Noi sîntem însă în drept să cerem autorităţilor române să ne trateze cu respect şi onestitate, ca pe un stat suveran, ca pe un popor care trăieşte după legile ţării sale, fără imixtiune din exterior, dezvoltînd democraţia în spirit european şi în conformitate cu normele internaţionale şi cu practica internaţională.
Noi considerăm că în condiţiile actuale cea mai bună dovadă a aspiraţiilor europene ale României şi a respectului sincer pentru statalitatea moldovenească ar fi semnarea Tratatului politic de bază între ţările noastre şi semnarea Tratatului de frontieră. Dar o şi mai mare contribuţie a României la dezvoltarea perspectivei europene pentru Moldova ar fi activizarea eforturilor României în cadrul Uniunii Europene în vederea acordării dreptului de liberă circulaţie cetăţenilor Moldovei. Nu mă îndoiesc că România este capabilă să-şi mobilizeze toată energia şi toată autoritatea pentru atingerea acestor scopuri.
În ceea ce priveşte criza trecută, eu, ca Preşedinte al Republicii Moldova, consider că este de datoria mea nu numai să păstrez stabilitatea şi încrederea faţă de instituţiile democratice. Eu sînt dator să fac totul pentru ca izbucnirile de violenţă disperată, care s-au manifestat pe 7 aprilie, să nu se mai repete în viitor, pentru ca poporul Moldovei să spună despre sine că e capabil să identifice fără ajutorul altora soluţii care îl pun în acelaşi rînd cu popoarele civilizate ale Europei.
Eu sînt sincer atunci cînd declar că nu înţeleg strategia oponenţilor liberali, nu înţeleg nici scopurile lor, nici valorile lor, nici lozincile lor. Dar eu ştiu un lucru – în spatele liberalilor stau alegătorii, stau cetăţenii Republicii Moldova. Îmi pare bine că am putut să evităm vărsările de sînge marţea trecută, zisă “neagră”, dar sînt extrem de îngrijorat de faptul că sute de cetăţeni tineri sînt nevoiţi să se afle în aresturi, să plătească cu libertatea lor pentru greşelile care sînt pe conştiinţa altor oameni, care îşi zic politicieni.
Eu ştiu că societatea din Republica Moldova va rămîne întotdeauna diferită, că opinia ei publică nu va fi adusă la acelaşi numitor. Unora le vor fi pe plac comuniştii, alţii vor vota pentru alte partide. Aceasta deoarece Moldova este un stat democratic. În aceasta constă puterea ţării noastre, în aceasta constă imunitatea ei faţă de orice provocări, faţă de orice episoade dramatice ale istoriei noastre contemporane.
În calitate de lider al partidului învingător, eu ştiu că anume acestui partid îi revine şi în continuare responsabilitatea nu numai pentru avansarea ţării pe calea modernizării europene, pentru prevenirea crizei economice, pentru asigurarea unei noii calităţi a vieţii. Partidul nostru este răspunzător şi pentru faptul ca, indiferent de convingerile sale politice, indiferent de acţiunile diverşilor provocatori, fiecare cetăţean al Moldovei să fie sigur că Patria sa este un stat liber, modern.
Anume de aceasta, precum şi profitînd de apropierea celei mai luminoase sărbători a tuturor creştinilor ortodocşi, îi îndemn pe toţi participanţii la procesul politic din Republica Moldova să revină pe făgaşul dialogului civilizat. Reprezentanţii lumii interlope şi recidiviştii care au profitat de situaţia politică complicată vor rămîne în locurile de detenţie. Pentru toţi ceilalţi participanţi la evenimentele din 7 aprilie, cer organelor abilitate iniţierea amnistiei totale şi solicit sistarea tuturor formelor de urmărire a participanţilor la acţiunile de protest stradal.
Puterea nu cere şi nici nu înaintează nici un fel de condiţii liderilor opoziţiei. Orice decizie a lor are un singur judecător – alegătorul. Anume el ne va aprecia pe noi toţi.
Moldova Europeană – o construim împreună!
Sursa: Interlic.md
Vezi si Secretul lui Voronin: ZIUA
Istoria dupa moarte de Sorin ROSCA STANESCU
Complicii europeni ai lui Voronin
Eurodeputatii condamna represiunea de la Chisinau
Militia comunista campioana la violente
Raportul OSCE despre alegerile din Moldova (PDF, 153 kB) Descarca »
PREOTI ROMANI INTERZISI de Sfintele Pasti in Basarabia. Cei doi parinti au fost expulzati si de un Craciun. VIDEO
Doi preoti romani si o maica din Basarabia au primit interdictie de a intra in Republica Moldova dupa decretul lui Vladimir Voronin dat in urma evenimentelor din 7 aprilie, in ciuda faptului ca bisericile si manastirea lor ii asteapta de sarbatorile de Pasti. Preotii Ion Bigea si Constantin Dumitrascu ne-au declarat in exclusivitate cum granicerii CSI din Vama Oancea-Cahul nu le-au mai permis accesul in Republica Moldova invocand decretul-lege dat miercurea trecuta prin care cetatenii romani nu mai voie sa intre pe teritoriul Moldovei decat cu o viza speciala de la Ministerul de Interne de la Chisinau. Preotii Mitropoliei Basarabiei, care tine de Biserica Ortodoxa Romana, au permis de munca valabil pana in august 2009. Parintii ne-au mai spus ca ambele comunitati locale din satele Vadul lui Isac si Larga Noua, unde acestia au parohii, sunt ingrijorate din cauza faptului ca slujbele de Sfintele Pasti vor ramane neoficiate.
“Sambata (11 aprilie -n.red.) la punctul de trecere Oancea-Cahul, granicerii moldoveni nu ne-au lasat sa intram din cauza ca aceasta legii data de Guvernul de la Chisinau care contine textual ca nici un roman indiferent de ce acte are nu va putea intra in Moldova”, ne-a spus parintele Bigea. “Singura solutie a fost sa rugam preoti din satele vecine sa sfinteasca macar pasca si ouale de Pasti ale oamenilor”, a mai spus preotul Bigea. Totodata, acestia ne-au mai declarat ca au incercat sa ia legatura cu autoritatile moldovenesti care i-au indrumat pe niste cai birocratice imposibil de rezolvat. “Am fost la consulatul Republicii Moldova si ni s-a raspuns ca nu stiu pe ce baza sa ne dea viza si ne-au indrumat sa obtinem invitatie de la Biroul de Imigrari si azil de pe langa Ministerul de Interne moldovean, desi noi avem permise de munca valabile eliberate de Republica Moldova”, a mai afirmat preotul roman. Cazul celor doi preoti nu este unul singular, iar din informatiile pe care le avem, in zilele urmatoare, vor fi intreprinse controale Ministerului de Interne de la Chisinau la mai multe parohii din Republica Moldova care se afla sub patronajul Mitropoliei Basarabiei direct subordonata Patriarhiei de la Bucuresti. “Am inteles ca mai exista o maicuta care este tot in aceeasi situatie, desi, si dansa are toate actele in regula. La granita mi s-a mai spus ca legea este data pentru toata suflare romaneasca, indiferent daca este vorba despre un diplomat sau nu”, a conchis parintele Dumitrascu.
Cei doi preoti ortodocsi au mai patimit intr-un mod similar de Craciun, acum doi ani, cand au fost expulzati cu forta din Basarabia. La vremea respectiva, parintele Bigea afirma, pentru Romania libera: “Am fost trimis de Episcopia Husilor si Romanului in Republica Moldova, ca preot, in 1993. Mitropolia Basarabiei tocmai fusese reactivata de catre Patriarhia Romana si eu am fost trimis ca preot misionar intr-un sat pe malul Nistrului, Jora de Jos, Raionul Orhei. Dupa restabilirea parohiei Vadul lui Isac, Raionul Cahul, am fost numit preot acolo. In Vadul lui Isac, din 1944, cand a fost deportat preotul in Siberia, pana in 1994, cand am fost numit preot paroh, nu au existat biserica si preot. Nu aveam biserica la inceput, slujind sub cerul liber pentru cele peste 300 de familii enoriase. Pentru prima data, in Vadul lui Isac se sfinteau cozonacul si pasca de Pasti si pot sa va marturisesc ca a fost una dintre cele mai mari trairi sufletesti ale mele. Apoi, am construit un paraclis, pe locul unde fusese biserica ortodoxa, daramata cu buldozerul in 1944. Am inceput a construi o biserica, cu ajutorul lui Dumnezeu si al enoriasilor, aceasta fiind aproape gata. Nu a fost totul frumos de la inceput, am avut probleme mari cu cealalta Mitropolie, care are jurisdictia sub Patriarhia Moscovei, cu preotii din aceasta Mitropolie, cu Securitatea, insa nu s-a ajuns niciodata la momentul de a fi expulzat. Am fost dus de multe ori la Securitate, unde mi se reprosa tot timpul ca sunt roman, ca sunt pe stilul nou si nu am voie sa slujesc acolo, zazanie bagata de preotii Mitropoliei Moldovei, din cadrul Patriarhiei Moscovei. De pe 9 decembrie 2007 a inceput calvarul adevarat”. Ulterior, parintele Bigea, impreuna cu alti doi preoti, dintre care unul era parintele Dumitrascu, au fost expulzati, ceea ce a facut mai multi preoti si enoriasi din cadrul Mitropoliei Basarabiei sa organizeze un mars pe traseul Giurgiulesti-Cahul, in semn de solidaritate cu cei trei preoti. Participantii la mars s-au rugat ca acestia sa poata reveni in tara si sa poata sluji in continuare la bisericile Mitropoliei Basarabiei. Ca si atunci, si de data aceasta, credinciosii romani de peste Prut vor ramane fara slujba, la cea mai importanta sarbatoare a Ortodoxiei. In exclusivitate pentru ZIUA Online, cei doi preoti povestesc travaliul interzicerii revenirii la bisericile lor.
M.N./V.R.