Victor Roncea Blog

Sexul oral, între avantaje si dezavantaje

Înainte de teorii, câteva pareri ale tinerilor care au fost întrebati ce parere au despre sexul oral:

Nu cred ca e imoral sau nereligios sexul oral, desi în anumite acceptiuni se întâmpla sa fie… Ideea e ca daca vine dintr-o dorinta sincera si nu pentru ca “asa îi place lui” (sau ei), sexul oral poate fi o binecuvântare, iertata fie-mi blasfemia (pentru cei mai “religiosi” )….

Deci: în opinia mea nu e nici o rusine sexul oral! Rusine e sa nu recunosti, cum stiu ca fac majoritatea!

Sexul oral? mda… asta reprezinta metoda cea mai convingatoare in a-ti demonstra iubirea fata de celalalt… nu poti face asta daca nu iubesti respectiva persoana.

Nu este neaparat o rusine … depinde de situatie .. daca ma întreaba mama sau tata daca practic acest sport , normal, mi-e rusine sa raspund .. dar când e vorba de trecut la actiune , nu e o rusine … Si da , sexul oral apropie partenerii.

Stiu ca daca un preot ar citi astfel de pareri, s-ar simti indignat:

“Vai, dar astfel de pareri sunt ale unei minoritati care traieste în pacat, si care face pacate împotriva firii. Daca ar fi întrebati tinerii din parohia mea ce parere au, ar repeta cu totii ca este un mare pacat, care atrage dupa sine pedeapsa lui Dumnezeu.”

As îndrazni sa îi spun unui astfel de preot ca, desi tinerii care vin sa se spovedeasca în fiecare post nu practica sexul oral, totusi ceilalti îl practica cu dezinvoltura. Chiar si unii dintre tinerii care vin pentru prima oara la spovedanie au avut o astfel de experienta, chiar daca nu recunosc aceasta la scaunul de spovedanie.

Punctul de vedere potrivit caruia sexul oral este doar o cursa draceasca are din ce în ce mai putini sustinatori. Foarte multi tineri o considera o metoda de a împartasi celui pe care îl iubesti dragostea pe care i-o porti. Nu ma voi opri aici asupra perversitatilor pe care le practica unii tineri, ci doar voi vorbi putin despre motivele pentru care unii tineri care cred în Dumnezeu practica sexul oral.

As începe totusi prin a atrage atentia asupra campaniei puternice de care are parte aceasta practica sexuala: o gramada de articole care stârnesc curiozitatea celor care nu au fost initiati în asa ceva, articole care aduc argumente care dovedesc ca de fapt sexul oral nu are nici o legatura cu credinta în Dumnezeu, ca nu e un pacat, ca numai cei cu idei învechite se abtin de la practicarea sexului oral. Statisticile sunt un element care atârna foarte greu: peste 70% dintre cupluri (sau 80% si chiar 90%, dupa alte statistici) practica sexul oral.

“Daca toti (sau aproape toti) practica, eu de ce nu as face-o?”, se întreaba unele fete sau tineri care vor sa îsi pastreze fecioria, dar în acelasi timp vor sa ajunga la o relatie cât mai intima cu persoana iubita.

Principalele avantaje ar fi urmatoarele:

– nu implica pierderea fecioriei;

– bolile sexuale se transmit mai greu (totusi, prin sexul oral se poate transmite si S.I.D.A., alaturi de alte boli. Acest amanunt este uneori trecut cu vederea în unele articole de promovare a sexului oral);

– nu duce la sarcini nedorite, cum se întâmpla cu actul sexual obisnuit.

Nimeni nu poate contesta faptul ca în urma sexului oral nu poate avea loc fecundarea. Totusi, eu contest faptul ca sexul oral este o metoda sigura de evitare a sarcinilor nedorite. Argumentul meu e simplu: sexul oral este o etapa pregatitoare pentru sexul normal. O fata care practica sexul oral numai pentru a-si pastra si fecioria si prietenul în cele din urma va renunta ori la feciorie ori la prieten. Pentru ca prietenul se va plictisi repede de monotonia sexului oral. Si fata care a acceptat sa faca sex oral numai pentru a nu-l pierde va renunta mult mai usor la fecioria ei decât o fata cu gura nespurcata. Cred deci ca sexul oral va duce la sex normal, asa ca va fi un pas spre sarcinile nedorite. Dupa ce o fata schimba doi trei prieteni, pentru ca acestia se satura de fitele ei de a-si pastra himenul practicând sex oral, vor râde de ea cu gastile lor, si i se va duce vestea cu viteza Romtelecom-ului. Asa ca, saraca fata, dupa ce va ajunge tinta bârfelor, se va satura sa îsi apere himenul care i-a adus atâtea necazuri. Si se va culca cu primul cavaler care se va oferi sa o ridice din groapa deznadejdii. Asa ca prilejul de a ajunge la sarcini nedorite nu va fi ratat.

Sa vorbim acum despre pastrarea fecioriei si practicarea sexului oral. Sunt fete care, dorindu-si sa se mântuiasca, dar dorindu-si în acelasi timp sa îsi pastreze prietenul, accepta compromisul de a face sex oral.

“Nici ca mine, nici ca tine”, îi spune prietenul unei fete. “Facem sex oral si ramânem împreuna. Am nevoie de o dovada de dragoste din partea ta”

Este trist ca sunt baieti care spun aceste lucruri cu sinceritate. Ei nu considera ca si-ar rani prietenele cerându-le aceasta dovada de dragoste, pe care oricum multe fete o ofera si fara sa li se ceara.

Dar o fata care este crestina nu ar trebui sa accepte un asemenea compromis. Sexul oral este un mare pacat. Aceasta nu este o parere, nu este o idee învechita. Ce a învatat Biserica ca este pacat, pacat ramâne. Daca mâine ar spune cineva ca furtul nu este un pacat, si daca demonstreaza cu argumente sociale sau psihologice asa ceva, nu rezolva nimic. Da, tinerii au dreptate sa nege anumite idei fixe ale sociologilor sau ale psihologilor, idei scornite de mintea omeneasca, care uneori pierde din vedere esentialul unei situatii.

Nu oamenii pot stabili ce este pacat si ce nu este. Dumnezeu, Cel care a facut cerul si pamântul, ne descopera care este calea pe care trebuie sa mergem. Normele morale nu le putem fixa noi. Noi putem doar sa acceptam sau sa respingem normele pe care ni le-a fixat Dumnezeu si sa le înlocuim cu ale noastre, care sunt false. Dumnezeu nu a fixat în mod artificial normele morale, ci aceste norme morale sunt legate de însasi fiinta umana, de modul în care a fost creata de Dumnezeu si de rostul pentru care a fost creata. Poate ca daca pe lumea cealalta singura desfatare ar fi cea sexuala, atunci Biserica i-ar îndemna pe oameni sa cunoasca toate perversitatile cu putinta pentru a se antrena pentru vesnicie. Numai ca pe lumea cealalta cei care s-au îndeletnicit cu perversiunile sexuale sau cu alte pacate nu vor vedea lumina la care au fost chemati. Vor ajunge în iad. Biserica ne cheama sa dobândim adevarata împlinire, adevarata bucurie. Poruncile Bisericii sunt jaloane care ne arata drumul spre aceasta bucurie.

“Cine este Biserica sa îmi interzica mie sa fac sex oral?”

Biserica nu poate împiedica pe nimeni sa pacatuiasca. Ea nu poate forta libertatea omului. Dar, întrucât ea este scoala a mântuirii, ea trebuie sa atraga atentia ca pacatul este pacat, si ca orice forma de pacat duce la pierderea mântuirii.

Oare Duhul Sfânt care Se îndeparteaza de cei care pacatuiesc va ramâne asupra celor care fac sex oral numai pentru ca moda perversitatilor are din ce în ce mai multi fani? Nu, desfrâul este desfrâu.

Întrucât de obicei baietii le cer fetelor sa faca acest compromis (nu am citit de nici un caz în care un tânar sa fie amenintat ca daca nu accepta sa îi faca prietenei aceasta pofta va fi parasit), le spun fetelor sa nu se lase pacalite de cursa compromisului. Cum ar putea o gura care se spurca prin sex oral sa ia anafura, agheasma sau sa sarute sfintele icoane? Cum ar putea o astfel de gura sa primeasca Sfintele Taine, adica pe Însusi Hristos? Oricât de bine ar spala pasta de dinti, sau oricât de eficienta ar fi guma de mestecat, totusi rana pacatului nu se sterge fara multa pocainta.

Poate ca nu ar fi cazul sa pomenesc despre Sfânta Împartasanie, ca de obicei o fata care practica sexul oral nu se gândeste la Sfintele Taine, dar totusi se gândeste sa sarute icoanele când intra într-o biserica. O face cu dezinvoltura, fara sa se gândeasca ca aceeasi gura cu care îi atinge pe sfinti s-a spurcat si se va mai spurca prin pacat.

Sexul oral este o forma de curvie. Gura nu este lasata de Dumnezeu pentru perversiuni. Acest lucru ar trebui sa fie clar pentru toti crestinii. Chiar daca mass-media ne atrage atentia asupra faptului ca în majoritatea cuplurilor casatorite aceasta specialitate este la loc de cinste în ghiveciul de erotism, nici un crestin cu frica de Dumnezeu nu ar trebui sa se lase prada acestei placeri dracesti. Daca într-o familie sotii practica sex oral, sau orice alta perversiune, familia respectiva nu se mai poate numi crestina. Oricât de multa ar fi cantitatea de rugaciune prin care sotii încearca sa recompenseze desfatarile lor animalice.

TINERII SI SEXUALITATEA
de doctorand in Teologie Danion Vasile

Din aceeasi categorie:
IPS Andrei Andreicut: “Dragoste, libertate si sex responsabil”

Dan Puric in Yoga Magazin: A face arta inseamna a medita