Victor Roncea Blog

Centrul Europen de  Studii Covasna  – Harghita

Documentar

Noi paşi pe drumul spre autonomia teritorială a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş

În pregătirea  adunării generale a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Centrul Europen de  Studii Covasna  – Harghita a redactat  prezenta sinteză documentară din mass –  media maghiară, care trateaza: Ocuparea simbolică a  Arcului intracarpatic, Reacţii la Legea educaţiei si Limba română în spaţiul public.

Aşteptăm opiniile, comentariile şi sugestiile  tuturor celor preocupaţi de viitorul Arcului Intracarpatic, zonă din inima României, abandonată de clasa politică românească aflată vremelnic la conducerea Ţării, pe cale să devină o enclavă etnică, în care populaţia de naţionalitate română nu are nici un viitor.

Ocuparea simbolică a  Arcului intracarpatic

(…) A doua decizie de la Viena, intrarea lui Horthy Miklos în Transilvania au constituit tema unei expuneri susţinute, cu ocazia evenimentului, de istoricul literar Tompo Laszlo jr, în sala mică a Casei de Cultură Vigado din Târgu Secuiesc, în faţa unui public numeros.

Incă din debutul orei neobişnuite de istorie, Tompo Laszlo a declarat că în deceniile care au trecut, manualele din Ungaria au spălat creierele, fiind redactate în spiritul ideii că trebuie să ne consolăm cu decizia de la Trianon, deoarece maghiarul este un cetăţean universal şi nu naţiunea este cea care primează. In opinia istoricului-scriitor, a doua decizie de la Viena nu are o importanţă mai mică decât bătălia din 1456 de la Belgrad şi a constituit, în acelaşi timp, o staţie a drumului unificării părţilor de naţiune rupte la Trianon.

Tompo consideră că pentru a înţelege Trianonul trebuie să ne întoarcem la păcatul originar şi că ruperea părţilor maghiare de naţiune a fost o consecinţă directă a hegemoniei evreieşti.

Potrivit informaţiilor prezentate de conferenţiar, Horthy Miklos s-a străduit, prin consolidarea apărării naţiunii, să restabilească Ungaria Mare şi a redus, în 10 ani, analfabetismul de la 80% la 8%, însă ştia că pentru a-şi îndeplini intenţiile are nevoie de aliaţi internaţionali şi de aceea s-a apropiat de Benito Mussolini şi Adolf Hitler.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo

Steagul secuiesc nu îi discriminează pe românii care trăiesc în judeţul Harghita, conform deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Potrivit deciziei CNCD, hotărârea adoptată de Consiliul Judeţean Harghita în 26 noiembrie 2009, cu privire la drapelul albastru-auriu al judeţului Harghita, nu îi discriminează pe românii care trăiesc în acest judeţ. Plângerea a fost formulată de Dan Tănasă, din municipiul Sfântu Gheorghe, şi de dr. Miron Cristea, din Topliţa. Potrivit celor doi, drapelul reprezintă doar comunitatea maghiară , ceea ce este o ofensă la adresa românilor. Din acest motiv s-au adresat Comisiei de Heraldică din cadrul CNCD şi Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru analizarea acestei probleme. Ministerul culturii a comunicat în răspunsul său poziţia Muzeului Român de Istorie, potrivit căreia decizia adoptată de CJ Harghita este calificată drept una politică, având în vedere că este vorba despre simbolurile unui judeţ. Nu s-a făcut recurs la hotărârea adoptată de CNCD, astfel că drapelul secuiesc poate fi folosit în continuare, în mod legal -a afirmat Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita.

Sursa: postul de radio Regio Radio, din 14.12.2010

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) încurajează autoguvernările de pe Pământul Secuiesc să arboreze steagul secuiesc în toate locurile în care nu au fost arborate până acum.

Presa de limbă maghiară din Transilvania a informat săptămâna trecută că în scaunul Mureş, doar în localitatea Ghindari va fi arborat steagul secuiesc, deoarece la Sovata, steagul amplasat în 15 martie de Toth Ferenc, locuitor din Sovata, a fost luat de vânt de pe frontispiciul primăriei. La iniţiativa Consiliului Secuiesc din Sovata, steagul a fost reamplasat pe frontispiciul Primăriei Sovata, în prezenţa mai multor delegaţi ai Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), filiala scaunul Mureş.

Sursa: postul de radio Sepsi Radio

Reacţii la Legea educaţiei ( materiale din perioada 14.12.2010 – 05.03.2011 )

Adoptarea legii educaţiei e o piatră de hotar în lupta pentru drepturi a comunităţii maghiare din Transilvania

Adoptarea legii educaţiei este pentru UDMR şi maghiarimea din Transilvania una din principalele pietre de hotar în lupta noastră pentru drepturi din ultimele două decenii, deoarece astfel s-a putut desăvârşi dreptul de folosire a limbii materne minoritare; totodată legea ne conduce într-o nouă luptă care se duce pentru drepturile colective, pentru drepturile de decizie, fiindcă aceasta cuprinde deja anumite elemente ale autonomiei – a declarat preşedintele UDMR, Marko Bela, sâmbătă, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş.

Vicepremierul Marko Bela a numit ca o sarcină importantă a Uniunii crearea condiţiilor aplicării corecte şi cât mai grabnice a legii educaţiei, incluzând aici şi obiectivul de a da copiilor maghiari, încă din această toamnă, manuale de istorie şi geografie în limba maternă, dar şi finalizarea programei şi manualelor speciale pentru învăţarea limbii române.

Marko Bela a arătat că UDMR rămâne alături de partenerul său de coaliţie şi în scurt timp va încheia cu PDL un protocol în care vor fi cuprinse alte priorităţi importante, cum ar fi adoptarea legii statutului minorităţilor, modificarea legilor electorale pentru alegerile locale şi generale, reorganizarea regiunilor de dezvoltare, respectiv aplicarea unui pachet de măsuri vizând stimularea economiei. Preşedintele Uniunii a menţionat că dezbaterea legii minorităţilor în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor va fi reluată chiar zilele şi săptămânile următoare, şi există şanse ca actul normativ să fie adoptat încă în această sesiune parlamentară. Marko Bela a calificat ca foarte importantă pentru comunitatea maghiară şi modificarea legilor electorale, care prin schimbările proiectate ar asigura comunităţii maghiare o reprezentare mai echitabilă, respectând mai mult principiul proporţionalităţii.

Preşedintele Uniunii a subliniat din nou că UDMR nu a jurat şi nu jură fidelitate veşnică nici unui partid românesc, numai comunităţii maghiare, dar respectă acordurile încheiate în interesul înfăptuirii obiectivelor comunităţii maghiare din România. Referitor la relaţiile cu partidele din opoziţie, Marko Bela a subliniat că aşteaptă din partea opoziţiei să-şi clarifice poziţia faţă de legea educaţiei.

Vorbind despre importanţa solidarităţii în interiorul comunităţii şi al UDMR, Marko Bela a evocat procesiunea cu lumânări şi cărţi din 10 februarie 1990 de la Târgu Mureş, pe care a calificat-o ca fiind cel mai important exemplu de solidaritate din ultimii 21 de ani.

Continuarea si toate capitolele monitorizarii la Ziaristi Online