“Imi exprim, totodata, regretul ca la eveniment nu vor putea fi prezenti toti cei care au contribuit la aceasta realizare deosebita. In poza, monumentul pe care il vom inaugura pe 31 mai a.c., realizat cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni.”, mai scrie Eugen Tomac, citat de Ziarist Online.
Iata si o fotografie cu unul dintre supravietuitorii deportarilor din 1947, din Karaganda:
Urmariti mai jos o emisiune cu fostul ambasador al Romaniei in Kazahstan, Excelenta Sa Vasile Soare, despre victimele deportarilor romanilor basarabeni de catre sovietici.
62 de ani de la deportările staliniste din 5-9 iulie 1949
Masa Rotunda si lansare de carte la Universitatea Bucuresti, Sala Senatului, Facultatea de Drept, joi, 7 iulie, ora 16.00
“Asasinarile in masa din RASS Moldoveneasca in perioada Marii Terori (1937-1938) si deportarile in masa din RSS Moldoveneasca din 13-16 iunie 1941 si 5-9 iulie 1949″.
Lansare de carte:
1. Ion Varta, Tatiana Varta, Igor Sarov, Asasinarile in masa din RASS Moldoveneasca in perioada Marii Terori (1937-1938),vol.1, Documente desecretizate din arhivele MAI si SIS ale Republicii Moldova. Chisinau, Editurile Arc si Cartdidact,2010, 824 pag.;
2. Ion Varta, Deportarile in masa din RSS Moldoveneasca din 13-16 iunie 1941. Studiu. Documente desecretizate din arhivele MAI si SIS ale Republici Moldova. Chisinau, Editura Litera, 2011, 345pag.;
3. Ion Varta, Deportarile in masa din RSS Moldoveneasca din 5-9 iulie 1949. Studiu. Documente desecretizate din arhivele MAI si SIS ale Republicii Moldova. Chisinau, Editura Litera, 2011,918 pag.
La conferinta va participa si profesorul Stephane Courtois, invitat special al istoricului basarabean Ion Varta.
Conform datelor Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Republica Moldova, în Basarabia mai sunt în viaţă aproximativ 8.600 de victime ale represiunilor staliniste, care constituie doar 9 % din numărul tuturor deportaţilor.
Ziaristi Online a prezentat deja, in premiera in spatiul publicistic romanesc, extrase din volumul despre Asasinarile in masa din RASS Moldoveneasca in perioada Marii Terori.
Istoricul Ion Varta, membru al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist, a lansat deja la Chisinau primul volum de documente ştiinţifice din ediţia „Deportările în masă din RSS Moldovenească din 5-9 iulie 1949. Operaţiunea „Sud”. Lucrarea a fost recomandată spre publicare de Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”.
Muzeul Naţional de Istorie a României care a vernisat ieri expozitia 70 de ani de la deportările din Basarabia şi Bucovina de Nord din 12–13 iunie 1941, insotita de o conferinta susţinută de E.S. Vasile Soare, fostul ambasador al României în Kazahstan (2002–2008), va invita pe Calea Victoriei nr 12 sa vizionati o parte din ororile sovieticilor asupra romanilor.
După cum se cunoaşte, Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecinţe tragice pentru populaţia româneasca din Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi sudul Basarabiei. Anexarea acestor provincii româneşti de către URSS la 28 iunie 1940 a fost urmată de măsuri represive şi de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi bucovineni de către regimul stalinist – deportări în masă şi trimiteri la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan în anii ’40 –’50 a zeci de mii de persoane, unele dintre acestea ne mai întorcându-se niciodată.
Conferinţa sutinuta de Vasile Soare a abordat cele trei valuri de deportări. Primul dintre acestea a avut loc în 12–13 iunie 1941, cânddin Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5.479 fiind arestate („membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice”) şi 24.360 au fost deportate. În gările de unde au fost transportaţi, cei arestaţi au fost separaţi de familii şi trimişi la destinaţii diferite. Ulterior, ajunşi în lagăre, aceştia au fost supuşi unei represiuni dure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”. Românii din Basarabia şi Bucovina au fost deportaţi în vagoane de vite către Siberia şi Kazahstan.
Cel de-al doilea val s-a desfăşurat în 6–7 iulie 1949. Operaţiunea, denumită conspirativ “IUG”/Sud, s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS, Nr. 1290–467cc din 6 aprilie 1949„Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie ”. În fapt, au fost deportate 11.293 de familii, respectiv 35.796 persoane, din care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii.
Ultimul val, din 1 aprilie 1951, a constituit operaţiunea numită conspirativ “SEVER”/Nord. Aceasta a fost pusă în aplicare în baza aceleiaşi Hotărâri a Consiliului de Miniştri al URSS Nr. 1290 –467cc din 6 aprilie 1949, completată cu Hotărârea Consiliului de Miniştri al URSS nr. 667–339cc din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a membrilor sectei ilegale antisovietice a iehoviştilor şi membrilor familiilor acestora, în total 5.917 persoane”. Au fost arestate şi deportate în Siberia 723 de familii, respectiv 2617 persoane, dintre care 808 bărbaţi, 967 femei şi 842 copii.
Diplomatul Vasile Soare a prezentat şi situaţia etnicilor români care trăiesc astăzi în statele Asiei Centrale (Kazahstan, Kîrgîzstan), supravieţuitori ai deportărilor din urmă cu peste o jumătate de veac, urmaşi ai acestora şi alte categorii, pe care i-a întâlnit în timpul misiunii sale diplomatice de 6 ani pe acele meleaguri. Cea mai numeroasă comunitate de etnici români trăieşte în Republica Kazahstan. În anul 2000, în această ţară erau înregistrate oficial 20.054 persoane de etnie română, din care 594 declarate români şi 19.460 „moldoveni”. Majoritatea acestora trăiesc înlocalităţi situate în regiunile din nordul Kazakhstanului – Karaganda, Aktubinsk, Akmola, Pavlodar, Kustanai, dar şi în Alma-Ata, Shymkent din sudul ţării. La 28 aprilie 2005, în oraşul Karaganda, la iniţiativa ambasadorului României în Kazahstan, Vasile Soare, a fost înfiinţată şi înregistrată juridic Societatea Culturală Română „DACIA” care astăzi desfăşoară o activitate susţinută pentru păstrarea identităţii naţionale a etnicilor români din Kazahstan. Comunităţi româneşti, neorganizate în asociaţii culturale, trăiesc astăzi şi în Kîrgîzstan (circa 800 de persoane), Uzbekistan (circa 1.000 de persoane) şi Turkmenistan (circa 2.000 de persoane), mai informeaza Muzeul National de Istorie al Romaniei.
Totodata, la Chisinau, doctorul în istorie Ion Varta şi-a lansat cartea intitulată “Deportările în masă din Republica Sovietica Socialista Moldovenească – 13-16 iunie 1941″. În lucrarea sa, autorul prezintă documente şi liste întregi de persoane care au fost expulzate forţat de organele represive sovietice, informeaza JurnalTV.md
Ion Varta, cunoscut drept un militant al istoriei nefalsificate, a menţionat că volumul de documente este o contribuţie a sa personală şi a soţiei sale Tatiana Varta în vederea elucidării adevărului istoric despre evenimentele tragice din iunie 1941. Autorul celor circa 400 de pagini ale cărţii susţine că numărul de documente prezentate în studiu este destul de modest deoarece o bună parte din acestea au fost pierdute pentru totdeauna. Lansarea cărţii s-a desfăşurat la Biblioteca Naţională din centrul capitalei în cadrul unei conferinţe ştiinţifice dedicate împlinirii a 70 de ani de la primul val de deportări ai locuitorilor Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. La conferinţă au fost prezenţi si unii oficiali moldoveni, istorici şi profesori universitari.
Video de la Chisinau despre cosmarul deportarilor in Siberia si Kazahstan:
May 30th, 2012 
VR 
Mesajul presedintelui Traian Basescu transmis de Eugen Tomac la Karaganda: Datoria noastra este sa nu uitam suferintele romanilor din Basarabia si Bucovina »
Eugen Tomac, consilier al presedintelui Romaniei si fost sef al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni se afla la Karaganda, unde va participa, maine, la inaugurarea primului monument ridicat in memoria românilor deportati din Basarabia si Bucovina de Nord in Kazahstan, dupa cum informeaza pe pagina sa de Facebook.
Posted in 
Tags: 
