O mărturie excepţională a părintelui Vasilie Vakras din Samos, care a fost de faţă la săvârşirea Sfântului Ioan Iacov. Pentru traducerea în limba română, apăsaţi butonul CC din dreapta jos, imediat sub imagine.
Impresionantă este şi cealaltă mărturie, despre nevoitorii din peşterile de deasupra Mării Moarte care vieţuiau acolo în urmă cu 50 de ani, ale căror nume doar Dumnezeu le cunoaşte.
Având în vedere că Sfântul Ioan Iacob Hozevitul este patronul ocrotitor al portalului Ziaristi Online, suntem bucuroşi să prezentăm atât mărturia video cu Georgeta Bajoreanu, verişoara mai mică a Sfântului, înregistrată de Andreea Băbaruşi, cât şi teribila dar minunata poveste a vieţii românului găsit cu sfinte moaşte în Peştera Sf. Ana din Ţara Sfântă, completată cu fotografii din copilărie şi până la plecarea sa la Domnul, pe 5 august 1960, cât şi de la aşezarea sa spre cinstire în Biserică, în 1980.
Sfantul Ioan Iacob la calugaria sa de la Neamt (dreapta sus)
Aici, la Roncea.Ro, găsiţi, pe lânga imagiile de arhiva şi câteva fotografii realizate de Monahul Filotheu Bălan (foto jos din Hozeva, în baza materialului) cu locurile unde s-a nevoit Sfântul, Peştera Sf. Ana, chilia sa cât şi chilia Sf. Gheorghe Hozevitul, unde mai liturghisea Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ.
Sfantul Ioan Iacob la calugaria sa de la Neamt (stanga)
Intrarea in Pestera Sf. Ana
Chilia Sf. Ioan Iacob Hozevitul
Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul
Chiliile Sf. Ioan Iacob si a Sf. Gheorghe Hozevitul
Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul unde liturghisea Sf. Ioan Iacob
Chilia Sf. Gheorghe Hozevitul unde liturghisea Sf. Ioan Iacob, cu un tricolor pictat de Sfant
Anul acesta, pe 23 iulie, s-au împlinit 101 ani de la naşterea Sf. Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul), trecut la cele veşnice pe 5 august 1960, la numai 47 de ani şi găsit cu moaşte sfinte după 20 de ani, în peştera Sf. Ana din pustiul Ruva din Ţara Sfântă. În noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, împreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat în obştea Mănăstirii Sfântul Gheorghe, situată la apus de Ierihon, pe Valea pârâului Cherit din Vechiul Testament, numit azi Hozeva, în preajma căruia a trait Prorocul Ilie, în timpul prigonirii de către regele Ahab, notează Adrian Cocoşilă. Dezgropat după doua decenii, în 1980, s-a constatat ca trupul său era intact şi răspândea bună mireasmă. Sfintele sale moaşte au fost coborâte pe 15 august din peştera Sfânta Ana şi aduse spre cinstire în Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în şedinţa din 20 iunie 1992, cu data de praznuire în calendar pe 5 august, aminteşte CreştinOrtodox.Ro.
Imaginea de mai sus, realizată de Monahul Filotheu Bălan de la Petru Vodă, este din chilia Sf. Gheorghe Hozevitul în care liturghisea Sf. Ioan Iacob Românul, şi unde se păstrează şi azi un Tricolor pictat chiar de mâna Sfântului român (stânga sus). Mozaicul din chilie datează din secolul 5 (după anul 450). Mai jos o fotografie cu Sf. Ioan Iacob (stânga), la Mănastirea Neamţ, în ziua calugariei, 8 Aprilie 1936, Sfânta şi Marea Miercuri.
Sf. Ioan Iacob era şi un poet naţionalist sensibil, după cum stau dovadă numeroasele sale versuri, dintre care amintesc un “Îndem” din pribegie: “Fii pribegi ai ţării mele,/ Necajiţi între străini,/ Nu uitaţi menirea voastră/ De Români şi de Creştini.”
Despre Imnul Naţional, “Deşteaptă-te, române!”, profesorul Vasile Vasile consideră că melodia acestuia s-a născut dintr-un cântec de Crăciun cules de Anton Pann din zona subcarpatică, după cum puteţi audia în extrasul din prelegerea acestuia susţinută recent la Academia Română.