O mărturie excepţională a părintelui Vasilie Vakras din Samos, care a fost de faţă la săvârşirea Sfântului Ioan Iacov. Pentru traducerea în limba română, apăsaţi butonul CC din dreapta jos, imediat sub imagine.
Impresionantă este şi cealaltă mărturie, despre nevoitorii din peşterile de deasupra Mării Moarte care vieţuiau acolo în urmă cu 50 de ani, ale căror nume doar Dumnezeu le cunoaşte.
Se pare că până la urmă a avut efect campania online pentru respectarea legii privind cardurile de sănătate electronice, respinse de majoritatea românilor aflaţi în cunoştinţă de cauză. Ministerul Sănătăţii s-a decis să facă, totuşi, la final, ceea ce era obligat să facă de la bun început, respectiv o dezbatere publică. După părerea mea, la această dezbatere ar trebui să participe, pe lângă reprezentanţi ai celor 47 de ONG-uri care se opun argumentat acestei violări a Constituţiei prin impunerea cu forţa a unui card “obligatoriu”, şi, în primul rând, reprezentanţii Colegiului Medicilor, ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai marilor mănăstiri care au anunţat deja că refuză acest abuz anticonstituţional şi anticreştin. Iată anunţul Ministerului:
În baza prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Sănătăţii organizează vineri, 16 ianuarie 2014, ora 10.00, la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică, sala Amfiteatru, str. dr. Leonte, nr. 1-3, sector 5, Bucureşti, o dezbatere publică având ca temă proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Modalitatea de colectare a recomandărilor: în format electronic, la adresa de email: [email protected], până la data de 15.01.2015, cu specificarea articolului sau articolelor din proiectul de act normativ, data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului;
Modalitatea de înscriere: în format electronic, la adresa de email: [email protected], până la data de 15.01.2015, ora 13.00;
Luarea cuvântului: în ordinea înscrierii pentru participare la dezbaterea publică.
Timpul alocat luării cuvântului: 3 minute.
Fiecare participant, după intrarea în sala de ședințe, se va înscrie pe lista de persoane prezente la ședința publică. La luarea cuvântului, participanții se vor prezenta.
Potrivit prevederilor art. 7, alin. (10), lit. b) din Legea nr. 52/2003, ”b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toţi solicitanţii înscrişi la cuvânt şi-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act
normativ în discuţie;”
Pentru că astăzi este odovania slăvitului praznic al Învierii Domnului, să ascultăm, pentru ultima dată pe anul acesta, slava laudelor – „Ziua Învierii”, în frumoasa variantă tonisită de părintele Visarion Ieromonahul (+1844) din Mănăstirea Neamț.
Grupul Nectarie Protopsaltul, concertul din Duminica Mironosițelor, M-rea Antim, 2002.
“Pe ziua de sf. Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamţu, la bolniţă, şi l-am spovedit şi l-am împărtăşit pe poetul M. Eminescu. Şi au fost acolo Ion Gheorghiţă, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar M. Eminescu era limpede la minte, numai tare posac şi trist. Şi mi-au sărutat mâna şi au spus: Părinte, Să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mânăstire de maici, şi să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumină lină. Iar a doua zi…”
„Nimic nu este acoperit, care să nu iasă la iveală
şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut.”
(Matei 10, 26)
Mănăstirea Neamţ între 1855-1862
Documentarul de faţă vrea să arunce o nouă lumină asupra generaţiei paşoptiste şi asupra legăturilor ei cu Biserica. Partea centrală o constituie o cronică inedită a evenimentelor ce au urmat tulburărilor din 1848 (e vorba de un fragment din Istoria Sfintelor Mănăstiri Neamţu şi Secu, scrisă de Andronic Duhovnicul, un contemporan al evenimentelor pe care le relatează), evenimente care arată că principalul scop al paşoptiştilor a fost de a demola Biserica Sfintei Tradiţii şi de a păstra doar un instrument cu scop ritualic, pentru cei ce vor mai simţi nevoia unor ritualuri, acum când vremurile îi duseseră pe tinerii revoluţionari la „luminarea” conform căreia „Dumnezeu este sus în ceruri, iar pământul a fost lăsat oamenilor ca să facă ce vor vrea pe el”.
Contextul internaţional
În 1833, marele maestru al masoneriei, Giuseppe Mazzini (care, începând de la această dată până în 1870 a condus toate mişcările de revoltă „moderniste”, adică masonice, un om de care făcea ascultare însuşi Napoleon al III-lea) a publicat nişte articole incendiare în care preconiza desfiinţarea Austriei şi a marilor imperii, pentru a da „libertate” popoarelor subjugate. Ideologiei sale i se vor ralia în scurtă vreme cei mai influenţi oameni de stat din Italia, Franţa, Anglia şi din celelalte ţări ale Europei. Privitor la răsăritul Europei, el vedea un nou stat, federativ, alcătuit din polonezi, cehi, unguri, sârbi, români, albanezi şi bulgari1.
Aşa se face că, începând din 1834, consulii francezi din Bucureşti şi Iaşi au început să recruteze dintre tinerii fii de boieri şi să-i trimită la Paris, „la studii”2. Ajunşi acolo, tinerii români s-au grupat în jurul „Societăţii Studenţilor Români”, în care au fost iniţiaţi în toate tainele Europei moderne, care tocmai începea să răsară. Pentru principatele române, principalele idei în jurul cărora erau organizaţi „studenţii” erau unirea principatelor şi venirea la domnie a unui principe străin, care să fie garantat de ţările moderne ale Europei (Anglia şi Franţa), iar nu numit de bătrânele imperii turcesc şi rusesc.
Aceiaşi membri ai societăţii cu pricina se regăsesc, după documentele masoneriei, în actele lojelor pariziene „Rose du Parfait Silence” şi „Athénée des Etrangers”, obediente de Marele Orient al Franţei3. Documentele anului 1848, publicate 50 de ani mai târziu, ne indică, în 1847, un număr de 131 de studenţi cotizanţi la „Societatea Studenţilor Români” din Paris4. Aceştia se vor întoarce în masă în martie 1848, spre a participa la evenimentele din ţară.
Decadenţa creştinismului românesc în zorii “noii ere”(more…)
August 14th, 2016 
VR 
Posted in 
Tags: 
