de Ana Blandiana
Ca niște sentimente zguduitoare
Vibratoarele intră-n beton,
Împodobind cu emoția vibrațiilor
Trupul lui mare și monoton,
Făcându-l mai dens și mai tare
Precum pe oameni sentimentele zguduitoare.
Să nu îmbătrâniți
Fiți atenți să nu îmbătrâniți,
Să nu îmbătrâniți prietenii mei, stați de pază
Ca să nu îmbătrânească
Betonul pe Argeș vibrează.
Vibrați pentru fiecare știre nouă în ziare,
Pentru fiecare metru cub produs de ciment,
Fiecărui strigăt, roșu în toamnă, al pomilor
Răspundeți-i c-un sentiment.
Vibrați pentru munți, pentru frumusețea femeilor,
Pentru șantierele din Onești și de la Galați,
Pentru Cosmos și pentru tunelul de aducțiune
Vibrați, băieți, vibrați!
Văzduhul vibrează de vânt
Munții de vocile noastre,
Rădăcini vibrează-n pământ,
Păstrăvi în râuri albastre,
Unde mereu vibratorii
Pornesc din baraj înspre zare
Ca-n aer arcușul viorii
Pulsează-n beton vibratoare.
Băieți, învățați freamătul acesta uriaș
De tinerețe generator –
Pe Argeș betonul vibrează și Argeșul însuși
E pentru viața noastră un vibrator!
Gazeta Literară, 1964
Mai multe despre acest subiect suculent la Civic Media
Apel catre Liichele: COLABORATIONISMUL ANEI BLANDIANA – DOVEZI