Plecarea Profesorului Florin Constantiniu dintre noi, in prag de Pasti, in Vinerea Mare a Saptamanii Patimilor, ne intristeaza nespus. Portalul Basarabia-Bucovina.Info s-a lansat la drum, urmand indemnurile Profesorului, cu unul dintre textele sale nemuritoare, spunem noi, referitoare la Basarabia. Florin Constantiniu despre SAPTAMANA PATIMILOR (23-28 iunie 1940). Cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei este prima postare a portalului nostru. In Memoriam Domnul Profesor redam astazi, in ziua inmormantarii sale, un cuvant lasat de marele istoric al romanilor drept Testament pentru clasa politica a Romaniei si noua generatie de tineri basarabeni: readuceti Basarabia acasa! Este “datoria cea mai sfanta” a neamului nostru, fata de neamul nostru. Domnul Profesor Florin Constantiniu ne-a parasit de pe acest pamant dar stim sigur ca avem de-acum un nou aparator, bland si intelept, in ceruri. Romania a pierdut un mare istoric dar a castigat un arhanghel al romanismului. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Florin Constantiniu: “Datoria cea mai sfanta a clasei politice este sa readuca Basarabia in frontierele romanesti”
“Ca istoric, sunt absolut sigur ca, mai devreme sau mai tarziu, legitimitatea istorica a Romaniei Mari, in frontierele ei de la sfarsitul lui 1918, va triumfa.”
Integral la Basarabia-Bucovina.Info
Ziaristi Online:
În seara de vineri, 13 aprilie 2012, Vinerea Mare, s-a stins în Bucureşti cel care a fost dascăl şi povăţuitor al mai multor generaţii, academicianul Florin Constantiniu. Tocmai ce împlinise 79 de ani. A fost înmormântat cu salve si onoruri militare, luni, 16 aprilie, adică a doua zi de Paşti.
“Se mai adauga o realitate istorica: in plamada spirituala a romanului, crestinismul este una din componentele fundamentale: crestinarea s-a asociat cu etnogeneza noastra. Reluarea practicilor staliniste este inca un semn al gravei crize in care se zbate societatea romaneasca. Apelul la valorile crestine ar putea fi un mijloc de salvare.”
Ana Maria Cătănuş: Profesorul Florin Constantiniu – O lume întreagă într-un singur om
Profesorul Constantiniu era o lume întreagă strânsă într-un singur om.
Istoria despre care vorbea profesorul Constantiniu putea să fie complexă, controversată sau nedreaptă, dar niciodată seacă. Istoria despre care vorbea profesorul Constantiniu era fascinantă şi părea foarte aproape. Dacă întindeai mâna, puteai să o atingi!
Despre Profesor ar fi multe de spus.
Acuzat de unii (care se cred corifei ai noii ordini), apreciat de altii (pentru faptul de a fi formator de caractere), acum merge sa se intanleasca cu oamenii din Istoria Romaniei pe care ni i-a prezentat in toata integritatea lor. Cu speranta ca ne vor fi modele de urmat.
De noi depinde daca vom arunca (odata cu noi insine) la lada de gunoi romanismul, cu tot ce insemneaza el si vom deveni adeptii noii ordini comunitare, “homini retardatus” cu am auzit odata pe un oarecare intors acasa (definitiv) dupa o preumblare pe taramuri unionale. Sau ne revenim iute, cat mai este timp.
“Dosarele Istoriei”, deschise odata de Profesor, mai exista? sau a devenit o pagina inchisa.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pamantul Tarii sale. Merita.
Ortodoxia romaneasca a dat Martiri, de la sfintii daci-Zotic, Atal, Camas si Filip- la Sfintii Brancoveni (o identificare a neamului romanesc cu acesti mari mucenici), la ostasii cazuti peste tot pamantul tarii si mai departe, la sfintii inchisorilor comuniste si terminand cu viitorii martiri…Asta este soarta acestui neam, parca urmarit de blestemul bogatiei pamantului pa care-l calca de la facerea lumii.
Astazi…oare putinul ramas mai este al nostru, cum zicea Profesorul Constantiniu?
Suntem prea adormiti ca sa ne revenim asa, doar din invatatura…Si parca dormim un somn si mai greu> al ignorantei totale. Tineretul doarme si sfideaza iar parintii nu mai au puterea de a-l trezi…
Biserica este atacata, ca tot ce este romanesc, dealtfel. Cultura traditionala este ironizate iar prin lume arat asa-zisiartisti cu tot felul de scarnavii in cap si lucrare…Justitia, non-sens, Scoala, stim toti ce a devenit…
Tv-urile toarna, toarna…iar noi cascam ochii si gura asteptand minunea virtuala.
Vin alegerile si ne vom pricopsi cu cate o plasa goala (ca, intra-adevar, luam plasa)si ramanem cu gura cascata.
Parul pe ei, fratilor, cat mai este timp.
Sa ne ajute Dumnezeu!