Cand iti moare un prieten parca iti moare si o parte din suflet. Poate pleaca putin odata cu al lui…
Septimiu Roman a fost, pentru mine, chintensenta Jurnalistului roman de radio. De Radio National. Ancorat in toate problemele nationale, luptator, profesionist desavarsit. Expert si in politica nationala si in cea internationala. Profesor. Darz si bland in acelasi timp. De o inteligenta sclipitoare rivala doar cu delicatetea sa sufleteasca. Un jurnalist de un nationalism cumpatat si cult, adanc si deplin, inradacinat in toata fiinta sa.
A facut atac de cord joi, 17 ianuarie, la 56 de ani, in timp ce-si scosese cainele la plimbarea de dimineata, in Parcul Tineretului, probabil inainte de se grabi spre serviciu. Cine il mai hartuiese la munca dintre ticalosii si ajunsii tuturor regimurilor, Dumnezeu stie… Si nu va uita.
A luptat cu arma noastra, cuvantul, si vocea sa atat de calda si vibranta – desteptatoare!, pentru apararea romanilor din Harghita si Covasna, pentru romanii vitregiti din Basarabia, Bucovina si din jurul Romaniei, pentru eroii neamului. Colonelul Ion Petrescu are dreptate: ne ramane intiparita in minte vocea inconfundabila a fratelui nostru intru credinta in neamul romanesc Septimiu Roman. Si ne raman in amintire ochii sai, privirea scaparatoare. La fel, surasul. Nu avem cum sa-l uitam pe Septimiu cel Roman. Prezenta sa este si va fi continua.
Ascultati-i vocea intr-o Ediţie specială a emisiunii Semnaturi Celebre, de Ziua Nationala a Romaniei, 1 Decembrie, alaturi de istorici si jurnalisti de la Chisinau, Cernauti si Bucuresti. Radio Romania Actualitati pastreaza pe site si materialele sale jurnalistice. Preiau aici si un minunat reportaj despre un erou al Armatei Romane de pe Frontul de Est, inchis in lagarele bolsevice si apoi rapit practic de sovietici, si pentru care cel de-al Doilea Razboi Mondial s-a incheiat numai cand a fost adus acasa, la 95 de ani, pentru a se intoarce, mort, in pamantul stramosesc: medicul Alexandru Tatulescu.
Septimiu Roman – Despre col. Al. Tatulescu: “Intoarcerea acasa”.
Colegii de la RRA ne informeaza ca cei care l-au cunoscut pe Septimiu Roman şi doresc să îşi ia adio de la el o pot face în după-amiaza zilei de vineri, 18 ianuarie, la capela Bisericii Sfântul Nicolae Militari, str. Politehnicii nr. 7. Inmormantarea va avea loc sambata in jurul orelor 13.30, la cimitirul Dumbrava din Sibiu.
Eu ii voi prezenta aici crezul sau de dascal si jurnalist, extras din cartea pe care a dedicat-o eroilor Armatei Romane cazuti in Campania din Vest, al carei titlu, adaptat realitatii, ii reflecta intreaga sa viata si cariera: Prin Jertfa, Pentru Romania!
“(…) Acestor eroi – multi dintre ei nestiuti, sau, adeseori, pe nedrept uitati, ce-si dorm somnul de veci departe de locurile din care au plecat – le sunt inchinate randurile de mai jos, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la victoria in razboiul in care au dat jertfa suprema pentru libertatea Romaniei si a Europei.
De asemenea, tuturor acelora care au supravietuit, in speranta ca autoritatile in drept sa-si aduca aminte de ei – nu numai la sarbatori sau in campaniile de imagine!…
Nu ne integram in Europa cu suruburi sau rulmeni, cu “gramada de fier vechi” – cum zicea un “subtil” politician – ci cu resursele noastre, dar, in primul rand, cu civilizatia si cultura noastra, cu istoria si jertfele noastre! Pe aceia care isi inchipuie ca “nu putem pasi inainte cu fata intoarsa spre trecut”, care desconsidera experienta trecutului, repetandu-i, matematic, greselile, sper ca paginile care urmeaza sa-i puna, cat de cat, pe ganduri! Daca au timp si… chef!
In amintirea unor rude – mai apropiate sau indepartate – pe care fiecare dintre noi le avem pierdute in cele doua razboaie mondiale si inhumate in tara sau in peste 30 de tari din Europa si… aiurea, noi, ca dascal si jurnalist, ne facem datoria!…”
Asa a trait Septimiu Roman. Mereu la datorie!
Dumnezeu sa te odihneasca in pace, om bun!
In dedicatia pe care mi-a dat-o la aceasta carte, Septimiu scria: “Lui Victor Roncea, cu aceeasi prietenie si admiratie pentru eforturile in lupta cu non-valorile si cu… uitarea”.
Nu te vom uita, Septimiu!
https://www.evz.ro/detalii/stiri/cercetator-roman-in-finala-celei-mai-importante-competitii-stiintifice-din-ue-1019724.html
ce ziceti de stirea asta?
https://www.bru.ro/cluj-gherla/anunt-invitatie-la-rugaciune-pentru-unitatea-crestinilor/
dar de asta ce ziceti? eu nu inteleg de ce nu il invita si pe andri plesu
Sunt sigur ca o s-o faca! 😉
Slava Domnului! Dar cata ipocrizie din partea ziarului care o da vorbind de presa straina si cliseele cu romani-romi cand cu asta se ocupa chiar trustul antiromanesc in cauza…
Doamne,de ce ne pedepseşti aşa crunt?!
Va intrebati “unde se duc cand se duc oamenii buni”… Cu siguranta in Rai, cu ajutorul rugaciunilor noastre. Pomeniti-l pe fratele Septimiu si nu uitati: crestinii nu mor niciodata! Cu ajutorul Domnului si al Maicii Sale si printr-o viata de jertfa ca a lui Septimiu ne vom revedea cu totii, mai devreme sau mai tarziu.
Doamne, ajuta!
https://necuvintele-cuvinte.blogspot.ro/2013/01/jurnalistul-septimiu-roman-unde-se.html
Nici acum nu-mi vine sa cred ca Septimiu a murit… imi scrisese de Craciun si de Revelion, asa cum facea in fiecare an. Cand i-am citit mesajul de Anul Nou m-am si gandit: “of, draga de el, cum nu ma uita el niciodata. O sa il scot la o cafea cand ma intorc in Bucuresti. il “prind” eu pe la Parlament cand incepe sesiunea”. N-am mai apucat…
Da… Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!