Victor Roncea Blog

Academia Română reclamă lipsa marilor scriitori români din lista subiectelor de bacalaureat
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Academia Română anunţă că a luat cunoştinţă “cu îngrijorare” de lipsa marilor scriitori români din lista subiectelor pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat şi cere Ministerului Educaţiei să nu “elimine” din programele de învăţământ literatura română.
Potrivit unui comunicat de miercuri al Academiei Române, forul a constatat, “cu îngrijorare”, că din lista de subiecte pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat, propusă de Ministerul Educaţiei pentru acest an, nu fac parte marii scriitori români, de la Eminescu, Creangă, Slavici, I. L. Caragiale, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Rebreanu, Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, la G. Călinescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Străinu, Eugen Ionescu, Noica, Paul Zarifopol şi Mircea Vulcănescu.
“Ministerul a selectat, în schimb, multe texte care nu au nicio legătură cu limba şi literatura română şi, ele însele, nu au nicio valoare literară. Justificarea dată de cei care au alcătuit aceste subiecte cum că, în felul acesta, se stimulează şi se verifică mai bine capacitatea elevului de «a comunica» şi de a-şi construi discursul, este cu totul neconvingătoare”, se arată în comunicatul Academiei.
Reprezentanţii Academiei se declară nemulţumiţi şi pentru că în lista de subiecte au fost incluse “fragmente din articole ocazionale, din rapoartele oficiale şi extrase traduse din cuvântările comisarilor europeni”.
“Academia Română solicită Ministerului Educaţiei şi, în genere, forurilor competente să facă în aşa fel încât limba şi literatura română (semnele identităţii noastre naţionale şi spirituale) să nu fie minimalizate şi, practic, eliminate sub o formă sau alta din programele de învăţământ (inclusiv din examenul oral de la bacalaureat). Reamintim celor în cauză că Academia Română a fost înfiinţată, cu 142 de ani în urmă, pentru a încuraja şi apăra, între altele, limba şi cultura naţională. Iată de ce Academia Română se simte obligată să intervină, acum, public în această problemă”, conchid academicienii.
Mai multe asociaţii ale profesorilor au contestat programa de bacalaureat din acest an, reclamând în primul rând subiectele de la proba orală de limba şi literatura română.
Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în MECT, a precizat, la sfârşitul lunii mai, că, în ciuda protestelor, programa de bacalaureat nu va fi schimbată, pentru că elevii olimpici au început deja examenul.
Legat de prezenţa unor texte care vizează declaraţii ale Jonathan Scheele, Raportul Tismăneanu sau Pactul pentru educaţie, la proba de limba şi literatura română, reprezentanţii MECT au spus astfel de texte sunt necesare întrucât ”evaluările europene vizează şi competenţele în comunicare”.
Preoteasa a mai spus că speră ca, până în 2012, să existe un alt tip de bacalaureat ”de la cap la coadă”.
Joi, 12 iunie 2008

MECT: Opinia Academiei Române, “nedocumentată, tardivă şi nedublată de un dialog anterior”
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) consideră opinia Academiei Române, privind lipsa marilor scriitori români de la examenul oral de bacalaureat, nedocumentată, tardivă şi nedublată de un dialog anterior cu MECT, a declarat, joi, consilierul ministrului, Mihaela Suciu.
Potrivit unui comunicat de miercuri al Academiei Române, forul a constatat, “cu îngrijorare”, că din lista de subiecte pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat, propusă de Ministerul Educaţiei pentru acest an, nu fac parte marii scriitori români, de la Eminescu, Creangă, Slavici, I. L. Caragiale, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Rebreanu, Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, la G. Călinescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Străinu, Eugen Ionescu, Noica, Paul Zarifopol şi Mircea Vulcănescu.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului neagă acest lucru şi precizează că, atât în lista de subiecte pentru proba scrisă, cât şi în cea pentru proba orală, se regăsesc scriitorii canonici ai literaturii române.
Spre deosebire de proba scrisă la limba şi literatura română, unde se evaluează competenţele culturale ale elevilor, la proba orală se evaluează competenţele de comunicare ale acestora, conform bunelor practici stabilite atât în spaţiul european, cât şi la nivel mondial. Ca atare, potrivit programelor în vigoare încă din 2004 – 2005, a predării la clasă pe parcursul celor patru ani de liceu, elevii trebuie să poată percepe şi transmite un mesaj în mod coerent, fie că e vorba de un text literar sau de unul non-ficţional.
“Precizăm că un absolvent de 12 clase, care se pregăteşte să intre în viaţă, e nevoit să beneficieze deopotrivă de un bagaj cultural – oferit, bunăoară, de paradigma literaturii române şi universale – cât şi de capacitatea de a comunica mesaje din şi în lumea concretă”, a adăugat Suciu.
Ea a mai spus că ministerul a înţeles nevoia consultării, în mod democratic, pe tema subiectelor pentru bacalaureat. De aceea, o măsură esenţială a fost ca subiectele să fie concepute de profesorii care predau disciplina de limba şi literatura română la catedră.
“Treizeci dintre cele mai bune cadre didactice din toată ţara au creat şi propus ministerului subiectele selectate. Reamintim Academiei Române că este o instituţie care a adoptat, asemenea Ministerului Educaţiei, norme care ţin cont de evoluţia lumii în care trăim. Ministerul Educaţiei, asemenea Academiei Române, este dator să păstreze identitatea culturală şi de limbă a poporului român. De aceea, politicile educaţionale şi programele ministerului se îndreaptă în această direcţie. Rămânând în tema bacalaureatului, chiar proba de limbă scrisă întăreşte argumentul mai sus menţionat”, a explicat consilierul ministrului educaţiei.
Totodată, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului solicită Academiei Române, “ca o instituţie de prestigiu a României”, cât şi opiniei publice, “să se documenteze înainte de a emite un punct de vedere pe această temă”.
“Dialogul direct cu ministrul sau reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi consultarea subiectelor pe adresa de web pusă la dispoziţie de instituţia noastră, https://subiecte2008.edu.ro/, sunt câteva variante în acest sens. Este esenţial pentru fiecare în parte, dar mai ales pentru elevii care susţin bacalaureatul din 2008, ca dezbaterea pe politicile educaţionale să se poarte argumentat, civilizat şi să nu dăuneze echilibrului emoţional al elevilor”, a mai spus Suciu.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a luat la cunoştinţă de implicarea, deşi târzie, a Academiei Române şi solicită public acesteia un dialog deschis pentru construcţia, prin politicile educaţionale, a unui sistem de valori care să ajute şi nu să contravină nevoii spirituale a societăţii în care trăim, a conchis consilierul.
12 iunie 2008 /