RUSIA ramane cea mai mare putere europeana si face jocurile in UE pe mana Ungariei, Germaniei si Italiei

Cel mai ambitios proiect de vecinatate al Uniunii Europene, cel care are in centru apropierea catorva tari din fosta Uniune Sovietica, cunoscut si sub numele de Parteneriatul Estic, are probleme.
Oficiali de la Bruxelles, citati de Radio Free Europe sustin ca Rusia a lansat o contraofensiva pentru a distruge sau inabusi proiectul care vizeaza sase foste republici sovietice- Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina.
Motivele Moscovei sunt usor de ghicit – se considera a detine puterea in regiune, insa Uniunea a admis public ca doreste sa le ofere acestor tari o alternativa la Rusia (care in sine este tot o sfera de influenta).
Puterea de la Moscova pune presiune considerabila pe Belarus, Moldova si Armenia (“verigile slabe”), iar pe Georgia a redus-o la tacere prin razboiul din vara anului trecut. Ucraina a fost si ea destablizata prin razboiul gazului din ianuarie anul acesta.
Azerbaidjanul, o alta veriga importanta pentru UE, pentru capacitatea de a genera o mai mare autonomie energetica Europei, a primit o oferta de nerefuzat din partea Moscovei – sa vanda rusilor intreaga sa productie de gaze naturale.
Scenariul “de cosmar” trasat la Bruxelles este ca, la summitul Parteneriatului Estic de la Praga, din 7 mai, majoritatea liderilor estici prezenti la reuniune vor actiona ca marionete ale Rusiei – pentru ca Parteneriatul nu este suficient de atragator.
Belarusul este cel care da cele mai multe batai de cap Bruxellesului. Presedintele Aleksandr Lukasenko ramane imprevizibil, insa europenii crede ca acesta are o agenda care inde sa puna in opozitie Rusia si UE.
Moscova tolereaza aceasta pendulare a Belarusului, cu scopul de a-l convinge pe Lukasenko sa recunoasca republicile separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Daca Lukasenko cedeaza inainte de 7 mai, Bruxellesul s-ar putea trezi la Praga fara unul dintre cei mai importanti aliati din regiune, liderul georgian Mihail Saakasvili, care a declarat ca va boicota evenimentul intr-o astfel de eventualitate.
Ucraina este o alta durere, mai veche, a Uniunii. Liderii de la Kiev s-au plans ca Parteneriatul Estic nu contine nimic nou pentru Ucraina.
Aceasta tara a primit deja asigurari ca ar putea semna un tratat de asociere, ce ar pava drumul spre o intelegere de comert liber si libertate de miscare in Uniune.
Eecul Kievului de a capitaliza succesul obtinut la ultimul summit UE-Ucraina din Franta inseamna insa ca UE nu este presata sa urgenteze aceste actiuni in folosul Kievului. Probabil abia la urmatorul summit, din Suedia, va reusi Kievul sa stranga cu usa europenii pentru actiuni concrete.
Celelalte state din regiunea vizata asteapta si ele ca Uniunea sa le rasplateasca cumva slaba impotrivire aratata fata de Moscova.
Au inteles ca UE nu doreste ca Abhazia si Osetia de Sud sa fie recunoscute (si nici nu le convine deocamdata sa faca asta) si au tinut piept Moscovei, insa sperantele pe care le-au investit in UE trebuie sa-si gaseasca finalitatea.
Incapacitatea UE de a raspunde acestor asteptari cu ceva in plus fata de constructia Parteneriatului Estic este un semnal in plus ca europenii nu pot deocamdata actiona in comun, pentru un scop unice. (Ana Ilie, Ziare.com)

Putin ameninta UE cu revizuirea relatiilor daca va mai continua sa ignore “interesele” Rusiei in Ucraina

Premierul rus Vladimir Putin a amenintat, luni, ca Moscova isi va revizui relatiile cu Bruxelles-ul, in cazul in care interesele Rusiei sunt ignorate. Declaratia sefului guvernului rus intervine la putin timp dupa ce UE a semnat in aceeasi zi cu Ucraina o “declaratie comuna”, in cadrul Conferintei internationale de a Bruxelles, pe subiectul modernizarii sistemului ucrainean de gazoducte.
“Daca interesele Rusiei vor fi ignorate, atunci noi vom fi nevoiti sa incepem revizuirea principiilor relatiilor noastre”, a afirmat Vladimir Putin, citat de RIA Novosti. “Mi-as dori foarte mult ca sa nu se ajunga aici”, a adaugat el, transmite Agerpres.
Ucraina, tara ce tranziteaza pe teritoriul ei 80% din gazele ruse livrate Europei, Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Mondiala au semnat luni, la Bruxelles, la doua luni dupa conflictul energetic ruso-ucrainean, care a dus la intreruperea livrarilor spre UE, “o declaratie comuna” in care Kievul se angajeaza sa dea dovada de transparenta in domeniul gazelor naturale in schimbul unei viitoare sustineri din partea investitorilor occidentali.
Vicepresedintele Gazprom: Ne pare rau ca Ucraina a fost atrasa in dispute europene
Moscova, care a propus UE si Ucrainei un acord politic trilateral, si-a manifestat nemultumirea fata de documentul semnat, ministrul rus al energiei Serghei Smatko sustinand ca Rusia a fost practic exclusa de la dezbaterile pe subiectul modernizarii gazoductelor ucrainene.
Serghei Smatko s-a declarat totodata “surprins” ca textul semnat luni, la Bruxelles, “nu face nicio referire la Rusia ca furnizor si partener strategic”, subliniind ca Moscova si-a manifestat intotdeauna dorinta de a participa la modernizarea gazoductelor ucrainene, inclusiv financiar. “Fara implicarea Rusiei, vor fi puse in cauza diversificarile ulterioare prevazute”, a amenintat el, referindu-se la proiectele de gazoducte dintre Moscova si anumite societati europene, precum Nord Stream, care urmeaza sa lege Rusia de Germania pe sub fundul Marii Baltice, ocolind Ucraina.
“Documentul semnat are un predominant caracter politic”, a mai declarat Serghei Smatko, tinand sa adauge ca “dezvoltarea retelei ucrainene, izolata de reteaua rusa, este imposibila”.
Potrivit agentiei de presa ucrainene Unian, delegatia rusa prezenta la Conferinta internationala de la Bruxelles a parasit forumul dupa anuntarea ceremoniei de semnare a declaratiei comune.
”Nu ne mai intereseaza ce se va intampla mai departe. Si asa totul este clar. Insa ne pare rau ca Ucraina a fost atrasa in dispute europene”, a declarat vicepresedintele concernului rus Gazprom, Valeri Golubev, inainte de a parasi forumul.
Premierul demisionar al Ungariei ar putea prelua conducerea South Stream
Publicatia rusa Kommersant scrie, in editia de luni, ca premierul aproape demisionar al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, ar putea prelua fraiele proiectului South Stream, alternativa rusilor la proiectul UE Nabucco, transmite NewsIn. Kremlinul a gasit in Gyurcsany unul dintre cei mai activi sustinatori ai gazoductului rus si, potrivit presei ruse, Moscova a fost “neplacut sursprinsa” de anuntarea demisiei oficialului din functia de prim-ministru pentru ca “realizarea acestui proiect poate fi franata” pe fondul slabirii sustinerii politice in UE si a problemelor financiare cu care se confrunta gigantul rus Gazprom.
Ungaria a semnat pentru finantarea studiului de fezabilitate
In urma cu doua saptamani, la Moscova, in prezenta lui Gurcsany si a omologului sau rus, Vladimir Putin, s-a semnat un acord pentru contructia gazoductului pe teritoriul Ungariei, tradus printr-un studiu de fezabilitate finantat de Banca Ungara pentru Dezvoltare. In acord ar fi inclusa si constructia unui joint-venture ruso-ungar pentru sectorul ungar al South Stream.
Opozitia ar putea decide cursul proiectului
Kommersant precizeaza ca urmasul lui Gyurcsany este, de fapt, cel care va determina cursul relatiilor intre Rusia si Ungaria, iar in situatia in care noul premier va fi membru al Opozitiei, se va face apel la “eliberarea” Ungariei de sub jugul rusesc in contextul in care 70% din necesarul de gaz al tarii este asigurat de Gazprom.
Publicatia nu omite sa aminteasca ca premierul ungar a sustinut si proiectul Nabucco, propunand, dupa incheierea crizei energetice din ianuarie, o conferinta la Budapesta pentru promovarea proiectului european.
Gyurcsany cu South Stream, pe modelul Schroder cu North Stream
Premierul ungar ar putea calca pe urmele lui Gerhard Schroder, care, dupa ce a demisionat din postul de cancelar al Germaniei, a fost numit presedinte al Consiliului Actionarilor al companiei operatoare a proiectului North Stream. Astfel, Kommersant noteaza ca s-ar putea ca Gyurcsany sa ocupe fotoliul ramas liber la South Stream, proiect aflat in coordonarea unei companii infiintate de Gazprom si grupul energetic italian ENI. intregistrata la 18 ianuarie 2008 in cantonul elvetian Zug din Elvetia.
In 2008, Gazprom i-a propus fostului premier italian, Romano Prodi, sa preia conducerea proiectului, insa rusii au fost refuzati “cu tact” de italian.
ZIUA Online
You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova