Victor Roncea Blog

Initiativa este legata de evenimentele din august anul trecut, a declarat seful statului, la o reuniune cu liderii principalelor partide politice in statiunea Soci de la Marea Neagra, nu departe de frontierele Abhaziei. “Dorim ca acele evenimente sa nu se repete, dar trebuie sa avem norme clare”, a spus seful statului. Legea din 2006 permite presedintelui doar trimiterea de trupe in afara Rusiei pentru operatiuni antitero. Dar legea nu defineste clar termenii de “stare de razboi”, ceea ce duce la complicatii tehnice in procesul de trimitere a trupelor. Proiectul de lege mentionat, care va completa cele stipulate la capitolul 10 din Constitutia Federatiei Ruse referitor la aparare, stabileste ca, in conformitate cu principiile si normele de drept international si cu acordurile internationale ale Rusiei, fortele militare ruse pot fi utilizate in afara teritoriului rus in urmatoarele patru cazuri: pentru respingerea unui atac asupra fortelor militare ale Rusiei sau a altor trupe dislocate in afara teritoriului Federatiei Ruse, pentru respingerea sau prevenirea unei agresiuni impotriva unui alt stat, pentru apararea cetatenilor rusi din strainatate si in lupta impotriva piratilor si asigurarea securitatii navelor maritime.RIA Novosti aminteste ca, anul trecut, Rusia a trimis trupe in Georgia, pentru a riposta la ofensiva georgiana impotriva Osetiei de Sud. (T.L. / https://www.inforusia.ro/)

ZIUA: Georgia denunta provocarile ruse
Relatiile Moscovei cu membrii CSI s-au deteriorat vizibil la un an de la conflictul ruso-georgian din august 2008

Tbilisi comemoreaza tre­cerea unui an de la razboiul ruso-georgian din vara anului trecut si sustine oprirea provo­carilor rusesti de la gra­nita autoprocla­ma­telor republici sepa­ratiste Abhazia si Ose­tia de Sud. Pe fondul acestui conflict, rela­tiile Rusiei cu ceilalti membri ai CSI au devenit tot mai tensionate in ciuda apropierii Moscovei de Occident
Rusia a incalcat in mod repetat si constient acordul de pace in sase puncte semnat la finalul razboiului ruso-georgian din luna august a anului trecut, a declarat ieri in cadrul unei conferinte de presa sustinute la sediul ambasadei Georgiei la Bucuresti de catre ambasadorul acestui stat, Levan Metreveli (foto). “Conform planului, de pace in sase puncte semnat de Georgia si Rusia cu participarea Frantei, militarii ambelor tabere combatante aveau obligatia sa se retraga pe pozitiile detinute anterior luptelor. Acest lucru nu s-a intamplat decat in cazul soldatilor georgieni, si nu in cazul celor rusi care au continuat provocarile”, a spus oficialul georgian.
Levan Metreveli a mai reamintit ca in aceste zile Georgia comemoreaza un an de la acest conflict armat care s-a soldat cu multe victime din randul civililor si totodata cu mari pagube materiale. Diplomatul georgian a dorit sa isi exprime recunostinta pentru trimiterea misiunii de observatori, printre care si 20 de romani, de catre Uniunea Europeana si Aliantei Nord-Atlantice pentru sprijinul acordat la reconstructia infrastructurii grav afectate de bombar­damente. El a mai adaugat ca schimburile comerciale intre Tbilisi si Bucuresti sunt in crestere si ca spera ca in viitorul mai apropiat sa se reia cursa feribotului pe ruta Constanta-Batumi, in scopul dezvoltarii relatiilor economice si a turismului intre cele doua state. Acesta a sustinut ca ruta ar putea fi “puntea de legatura cea mai profitabila dintre UE si tarile din zona Caucazului si totodata o poarta mai departe spre Asia Centrala”.

Publicatia rusa Moscow Times a scris ieri, in pagina sa online, ca relatiile Kremlinului cu statele din sfera de influenta a fostei Uniuni Sovietice au devenit tot mai tensionate in pofida faptului ca cele dintre Moscova si Occident s-au ameliorat. Moscow Times mai scrie ca nici noua administratie americana, nici oficialii europeni, nu fac din problema georgiana o piatra de incercare in relatiile strategice cu Rusia. Publicatia mai observa ca relatiile Moscovei cu NATO au fost relansate, in timp ce relatiile cu unele dintre cele mai rusofile state din cadrul Comunitatii Statelor In­dependente (CSI) s-au deteriorat. “Razboiul a demonstrat tuturor celelalte state din CSI ca nu sunt egale Rusiei in nici un fel, in pofida tuturor angajamentelor oficiale si ca toleranta Rusiei fata de comportamentul lor va avea intotdeauna o anumita limita”, a declarat Vladimir Jarihin, analist in cadrul Institutului pentru CSI, determinandu-i pe liderii acestora sa caute alternative in afirmarea suveranitatii.
Madalin NECSUTU / ZIUA