DICTATURA PSEUDO-STIINTEI. Genocidul prin vaccinare. STUDIU

Genocidul prin
vaccinare
În ţara noastră,
conform Progra­mului Naţional de
Vaccinare
, există nouă vacci­nuri obligatorii şi gratu­ite, împotriva
hepatitei B, tuber­culozei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei,
rubeolei, oreio­nului şi poliomielitei. Încă din 1980 au apărut serioase şi
justificate în­doieli în privinţa utilităţii acestor vaccinuri, precum şi
dovezi clare ale efectelor negative.
Pediatrul american R.
S. Men­delsohn a avut curajul să atra­gă atenţia în cadrul unei emisiuni
televizate şi printr-o carte de mare succes asupra faptului că nu există dovezi
ştiinţifice convingătoare ale eficienţei vaccinurilor. În SUA, în anul 1996, în
grupa de vârstă 0-1 an au fost înregistrate 54 de cazuri de hepatită B şi 1080
cazuri de reacţii adverse după vaccinul împotriva acestei boli, dintre care 47
de de­cese. Aceasta arată foarte clar că vaccinarea nu este justificată.
În urma vaccinării la
copii s-au observat:
§  
efecte adverse uşoare: febră, crize de plâns,
inapetenţă, reacţii cutanate;
§  
efecte adverse grave: convulsii, crize de tip
epileptic, meningită, encefalită, afazie, necroliză epi­dermică toxică, dia­bet,
tulbu­rări de coagulare a sân­gelui, infla­maţii ale nervilor periferici, boli
autoimune.
În anul 1971 s-a
descoperit faptul că vaccinarea poate modifica structura ge­netică a omului.
Părinţilor nu li se
spune nimic din toate acestea.
Adevăraţii
oameni de ştiinţă au ajuns la următoarea concluzie: „Vaccinările sunt o insultă
fizio­lo­gică, pentru că re­prezintă o inocu­lare forţată a unor colonii de
viru­suri şi de bacterii într-un orga­nism care poate nu este pregătit să în­frunte
un asemenea atac”[1].
În Albania,
poliomielita dispă­ru­-
se datorită măsurilor de igienă. În
ciuda acestui fapt, în anul 1998, guvernul şi autorităţile medicale au impus o
„cam­panie de prevenţie antipolio”. Vaccinul cultivat pe ri­nichi de maimuţă a
fost admi­nistrat la 800 000 de copii sub 5 ani. Rezultatul: poliomielita a
reapărut în Albania. Mulţi copii au făcut forme grave de boală, iar unii au
murit[2].
În multe
cazuri vaccinările au pro­dus scăderea imunităţii, lăsând organis­mul pradă
bacteriilor.
În 1923, în
Franţa, a început vaccinarea împotriva difteriei. Con­se­cin­ţa a fost
următoarea: în zece ani de vaccinare, numărul cazurilor de difterie a crescut
de la 11 000 la 21 000[3].
În 1992,
vaccinul trivalent rujeolă-oreion-rubeolă a provocat cazuri de me­ningită
post-vaccinală. Alt vaccin împo­triva rujeolei, uti­li­zat în lumea a treia, a cauzat moar­­-
tea a 20% dintre copiii vaccinaţi[4].
În anul 2009,
sistemul oficial a desfăşurat o campanie de (dez)­infor­mare, prezentând
Gardasilul ca vaccin pentru prevenirea cance­rului de col uterin. În realitate[5], acest vaccin conţine
polisorbat 80, o substanţă care poate cauza steri­li­tate şi poate declanşa
boli auto­imune, alergii severe şi chiar can­cer.
Tot în anul
2009, sistemul oficial a creat mare panică prin declararea „pan­demiei de gripă
porcină” cu alertă de gradul 6. Se cunoaşte faptul că agentul patogen, virusul
A H1N1, este o creaţie de laborator, iar gripa este de gravitate medie, multe
cazuri vindecându-se spon­tan. Gripa porcină este un pretext pentru vaccinarea
obligatorie a popu­laţiei. Fondurile de care va beneficia producătorul
vaccinului sunt de 3000 de miliarde de euro. Referitor la aceasta, d-l Prof.
Univ. Dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a
declarat: „Organizaţia Mon­dială a Sănătăţii încearcă să introducă o dictatură medicală, ca şi sănătatea pu­blică, ce a început să încalce drepturile
naturale ale omului,
pentru că, vedeţi: a introdus ca­rantina, a
interzis libera cir­culaţie, a introdus vaccinarea obliga­torie, s-a încălcat
autonomia pacientului care nu poate refuza tratamentele obli­gatorii”[6].
Vaccinarea,
SIDA şi AZT-ul
La ora actuală[7] există studii ştiin­ţifice
serioase care acuză vacci­nările de producerea sindromului de imu­no­deficienţă
dobândită (SIDA).
Acelaşi sistem
oficial care a provocat SIDA slăbind sistemul imunitar al oamenilor prin vacci­nuri,
a născocit şi rezolvarea problemei. „Remediul” se numeşte AZT. Această
substanţă a fost testată cu mulţi ani înainte ca tratament al cancerului. Însă
a fost aban­donată din cauza toxicităţii sale.
„În 1986 SIDA crea premisele
unei pieţe de
desfacere extrem de promi­ţătoare.
Laboratoarele
Burroughs Well­come s-au gândit atunci că mole­cula, a cărei punere la punct îi
costase extrem de mult şi eşuase în tratarea cancerului, putea fi uti­lizată
pro­fitabil în tratarea SIDA. Au întreprins atunci un test clinic placebo
dublu-orb, autorizat de Food and Drug Administration. Astfel AZT a ajuns pe
piaţă con­stituind unicul trata­ment împotriva SIDA, cu toate că testele au
fost vehement criticate de către lumea ştiinţifică”.[8]
Cercetările
ştiinţifice serioase au arătat că AZT slăbeşte sistemul imunitar, grăbind
astfel decesul bolnavilor de SIDA.[9]
Experimentele
pe oameni
Directivele
internaţionale propu­se în cercetarea biomedicală care implică subiecţi umani
prevăd: „Participarea fiinţelor umane ca subiecţi în cercetarea biomedicală
trebuie să se subordoneze, în mă­sura
posibilului
, acceptului lor liber
şi în cunoştinţă de cauză”.[10]
Introducerea
expresiei „în mă­sura posibilului”,
deschide poarta abuzurilor. Copiii din centrele de plasament şi bătrânii
neavizaţi din azile nu sunt în cunoştinţă de cauză; bolnavii mintal nu au dis­cer­nămîntul
necesar; deţinuţii acceptă gândindu-se la avantaje; volun­tarii sănătoşi, fiind
săraci, acceptă ex­perimentele contra unor sume de bani şi nu cunosc ade­văratele
efecte negative (pe care nici expe­rimentatorii nu le cunosc, fiin­dcă fac
aceste experimente toc­mai pentru a vedea efectele ne­gative). Iar
despăgubirile primite în cazurile grave nu pot reda sănă­tatea.
„Experimentele
pe om au că­pătat o dimensiune gigantică, şi nimeni nu ştie şi nu poate să
controleze rezultatele, în afara unor rare ocazii, când anumite substanţe
chimice provoacă daune consi­derabile[11] (numeroşi morţi şi handi­capaţi) şi atunci ele sunt aduse la cu­noştinţa publicului”.
Într-un
experiment mondial cu tamoxifen 100
000 de femei au servit drept cobai. Acestora li s-a ad­mi­nistrat zilnic, timp
de 5 ani, un comprimat de 20 mg. Tamoxifenul este folosit drept tratament şi
mijloc de prevenire al tumorilor mamare. În realitate, el are un efect contrar;
după 5 ani s-a constatat apariţia tumorilor la foarte multe femei să­nătoase care
au participat la expe­riment. În plus, tamoxifenul pro­duce trombocitopenie
(scăderea nu­mărului de plachete sanguine, boa­lă deseori mor­tală), vasculită
pur­purică (inflamaţia peretelui in­tern al vaselor sanguine), alterări
corneene şi retiniene, edeme, hemo-ragii, vertij, cefalee, depresii.[12]
 
Profesor Ioan Vladuca
Extras din Dictatura pseudo-stiintei 
Fundatia Petru Voda


[1] Ibidem, p. 324.
[2] cf. Dr. Louis de Brouwer, Mafia
farmaceutică şi agro-alimentară
, Ed. Excalibur, Bucureşti, 2007, p.
314-315.
[3] Ibidem, p. 219.
[4] Ibidem, p. 324-325.
[5] Claudia Laslo, Reîncepe campania
de vaccinare împotriva HPV
, în revista Presa
Ortodoxă
, anul 2009, nr. 6.
[6] Claudia Laslo, Gripa A H1N1 o
propagandă pentru O.M.S.?
, în revista Presa
Ortodoxă
, anul 2009, nr. 6.
[7] cf. Dr. Louis de Brouwer, Mafia
farmaceutică şi agro-alimentară
, Ed. Excalibur, Bucureşti, 2007, p.
206-207.
[8] Dr. Louis de Brouwer, Mafia
farmaceutică şi agro-alimentară
, Ed. Excalibur, Bucureşti, 2007, p.
232-233.
[9] Ibidem, p. 235-236.
[10] cf. Dr. Louis de Brouwer, Mafia
farmaceutică şi agro-alimentară
, Ed. Excalibur, Bucureşti, 2007, p. 230.
[11] Dr. Louis de Brouwer, Mafia farmaceutică
şi agro-alimentară
, Ed. Excalibur, Bucureşti, 2007, p. 232.
[12] Ibidem, p. 320-321.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova