Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Studiile de fezabilitate pentru includerea Romaniei si Macedoniei pe traiectul gazoductului South Stream vor fi realizate in doua sau trei luni, a declarat presedintele consiliului de administratie al concernului Gazprom, Aleksei Miller, sambata la Sankt Petersburg. Macedonia este interesata de cooprarea in proiectul South Stream si doreste incheierea unui acord de asistenta tehnica si economica, pentru a raspunde la intrebarile legate de fezabilitatea si rentabilitatea acestui proiect, aceasta fiind o problema de cateva luni de zile. „Pana la toamna noi vom avea raspunsurile si vom lua o decizie”, a spus Miller. In ceea ce priveste conducta prin Romania, seful Gazprom a precizat ca discutiile au fost deschise la convorbirile cu reprezentantii Guvernului roman (Adriean Videanu), „in contextul deschiderii unei conducte de tranzit”.

Forumul international de la Sankt Petrersburg a insemnat un pas inainte si pentru proiectul North Stream, Gazprom semnand cu GDF Suez acordul de participare a importantului grup francez la proiectul de gazoduct pe sub Marea Nordului. Timp de trei zile (17-19 iunie), reprezentantii cercurilor politice si de afaceri s-au reunit in orasul din vestul Rusiei, pentru forumul anual avand anul acesta tema „Punem bazele viitorului”. (inforusia.ro)

Moscova nu poate merge in vacanta

de Corneliu Vlad

Universitarul american Edward Lozansky respinge opinia “larg raspandita” (zice el) ca noua doctrina de politica externa a Moscovei ar fi una preponderent pro-Vest. Dar nu e nici una anti-Vest. De fapt, e una a intereselor Rusiei in toate punctele cardinale.

Intradevar, cu sau fara voia ei, Rusia sustine o strategie multivectoriala pe un esichier foarte complicat si volatil. Relatiile cu Statele Unite promit evolutii interesante dupa ce Washingtonul a precizat ca trebuie sa se tina seama si de interesele specifice ale Rusiei. “Nuanta” ce vizeaza, desigur, si situatiile din Ucraina, Georgia si R. Moldova, dar si problema rachetelor antiracheta din estul Europei. O intentie de cordializare si apropiere se constata si in raporturile cu UE, dar ele sunt marcate de criza ce solicita edificiul Europei Unite. Situatie in care se inainteaza mult mai evident pe terenul mai ferm si mai de perspectiva al axei Moscova-Berlin (nu neaparat in traditionala cheie negativa). Rusia mizeaza pe Germania in ambitiile sale de modernizare, Germania e interesata de resursele energetice (si nu numai) ale Rusiei si de rezervorul sau de forta de munca. Cooperarea cu Turcia se dezvolta vertiginos, cea cu Iranul este cultivata cu multa atentie.

Un mare volum de munca au de prestat politica si diplomatia Moscovei in spatiul postsovietic. Cu Ucraina se produce o normalizare si o apropiere accelerata, cu Belarusul se prelungeste situatia labila si capricioasa consacrata deja, R. Moldova revine in atentie odata cu intentia marcata a Chisinaului de integrare europeana, in Asia Centrala desfasurarile si perspectivele obliga la concentrare.

Capul de afis in zona central-asiatica, una dintre cele mai “interesante” si mai imprevizibile ale lumii de azi, il detine Kirgizstanul. Criza de aici nu tine doar de un nou esec al “revolutiilor fructelor si florilor colorate”declansate in urma cu cinci ani. Tine si de competitia ruso-americana din zona (in Kirgizstan  e si o baza rusa, si una a NATO, de fapt a americanilor). Tine si de pericolul islamismului emergent, si de traficul de droguri, si de conflictele interetnice (in speta, intre kirghizi si uzbeci). Rusia foloseste oportunitatea kirghiza a momentului pentru a propulsa Organizatia de securitate colectiva, ce reuneste politico-militar state postsovietice in jurul Moscovei. Rusia o vrea ca actant international recunoscut, pe picior de egalitate cu NATO.

Demersul rus in “vecinatatea imediata” si la scara globala are de gestionat o sumedenie de evolutii si de eventualitati. Hotarat lucru, diplomatia Moscovei nu-si poate ingadui deocamdata o vacanta. (inforusia.ro)

Vezi si Aleksandr Churilin: Suntem gata pentru o cooperare fara prejudecati

A venit vremea pragmatismului fata de Rusia

de Ion Cristoiu

Întâlnirea de la Moscova dintre Adriean Videanu, ministrul economiei, şi Aleksei Miller, directorul companiei ruse Gazprom, a făcut ca în România să apară ipoteze despre participarea ţării noastre la conducta de petrol South Stream.
Ar fi vorba de o schimbare în orientarea politicii noastre externe?
Nu. Ar fi vorba de o dovadă de pragmatism faţă de Moscova.
1.La Sankt-Petersburg s-a semnat recent un memorandum prin care concernul italian ENI, deja implicat în construirea conductei, va ceda companiei Électricité de France 10% din acţiunile sale în cadrul proiectului.
Astfel, alături de Italia, o altă ţară occidentală – Franţa – se implică în proiectul South Stream.
Preşedinte al Societăţii South Stream va fi Marcel Kramer, actualul preşedinte al companiei olandeze Gasunie.
Dacă ne gândim că şi administraţia americană şi-a făcut un obiectiv din resetarea relaţiilor cu Moscova, nu văd motivul pentru care România ar continua să rămână fixată în politica „războiului rece” faţă de Rusia.
În condiţiile crizei economico-financiare, statele europene caută să-şi diversifice partenerii economici sub semnul unei politici pragmatice.
Ar fi o prostie ca România, pe al cărei teritoriu ar putea trece conducta, să nu-şi încerce şansa numită implicarea în proiectul South Stream.
Avantajele economice ar fi însemnate.
Cum însemnate ar fi şi avantajele cooperării noastre cu Moscova în domeniul energetic.
A venit vremea să facem şi o politică a interesului nostru, nu numai a interesului altora!

ziarulring.ro

• Share
• Tweet
• Pin
• Email