de Corneliu Vlad
Discutia despre viitorul presedinte al Rusiei, inceputa in septembrie 2009, se inlantuie in episoade. In Clubul Valdai, Putin a promis ca se va pune de acord cu Medvedev asupra celui care se prezenta in alegeri, neexcluzandu-se in ce-l priveste. Peste doua saptamani, Medvedev declara ca s- ar putea , si el, reprezenta daca-si va atinge obiectivele si va avea sprijinul populatiei. Peste alte cateva zile, Putin promitea sa tina seama de eficienta muncii sale si a lui Medvedev, dar si de cota de popularitate a ambilor, in luarea unei decizii pentru 2012.
Suspansul va dura pana in 2012, a spus un membru al Administratiei prezidentiale. Directorul adjunct al Centrului Levada, Aleksei Grajdankin, observa ca pentru rusi Medvedev joaca mai degraba un rol onorific si, cu toate ca isi indeplineste functia, Putin ar fi preferabil ca presedinte.
In sondajele de opinie, Putin a avut initial un avantaj net, dar pe parcurs Medvedev si- a consolidat pozitia si a redus din diferenta (mai ales prin actiunile sale legate de razboiul din Georgia si criza economica).
Vor conta nu atat estimarile sociologilor, cat gradul de incredere a populatiei in seful statului si aprecierea muncii sale, a spus un inalt functionar al Kremlinului.
In 2012, Putin va avea 60 de ani, Medvedev 47, ceea ce ar putea fi un atu pentru cel mai tanar, dar “populatia considera ca Vladimir Putin nu are varsta, ea nu pune acest lucru in legatura cu alegerile”, comenteaza politologul Mihail Vinogradov.
Ortodoxie si catolicism
de Corneliu Vlad
Patriarhul Kirill si mitropolitul Hilarion, presedintele Departamentului de relatii externe al Patriarhiei ruse au dezaprobat adesea “tendintele liberale” din bisericile protestante moderne ale Occidentului, scrie “Nezavisimaia Gazeta”. Dar intalnindu-se, in iunie 2010, cu secretarul general al Cosiliului Ecumenic al Bisericilor, intrunit la Moscova, patriarhul rus a delarat ca “in Europa, crestinismul are nevoie de eforturi conjugate ale crestinilor pentru a se apara de fortele seculariste care cauta sa impuna lumii idei anticrestine si, in general, antireligioase”. Mitropolitul a vorbit de “crestinofobia” din Occident si de “necesitatea de a lupta impotriva intolerantei si discriminarii crestinilor”. Biserica ortodoxa rusa este alaturi de catolicii care contesta vedictul Curtii europene a drepturilor omului privin scoaterea crucifixului din scoli.
In acelasi timp, ziarul moscovit scrie ca Vaticanul pregateste de mult timp planuri pentru “o noua evanghelizare” a Europei. In 2000, cardinalul Ratzinger, ales papa peste cinci ani, evoca “procesul alarmant de decrestinare” a Occidentului si chema la “o noua evanghelizare”. La 28 iunie 2010, el anunta crearea unui nou organism al Curiei papale. Acest Consiliu papal al noii evanghelizari va fi insarcinat sa propovaduiasca “in tarile in care a triumfat secularismul”. Dar acest Consiliu, mai scrie ziarul, “va contribui la renasterea nu a crestinismului asa cum este el, ci a catolicismului. Iar tinand seama de ideile papei, va fi vorba de un catolicism accentuat conservator si Europa de Est va fi cu siguranta vizata de acest efort. Roma va cauta, fara indoiala, sa-si restabileasca aici influenta pierduta in ultimele secole”.
Originalul la: Inforusia.ro
Preotii catolici mor cand se oficiaza cununii mixte in Una Apostoleasca si Soborniceasca Biserica Ortodoxa. Catolicii sunt , in nimicnicia lor, niste imperialisti. Aghiazma lor nu are har duhovnicesc!! Este verificata stiintific! E indoielnica, fara Har, caldicica. Duhul Sfant nu este in biserica lor pentru ca au ratacit de la Adevar. Sa ne ajute Dumnezeu sa avem credinta neindoielnica, ortodoxa.