Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Trecătoarea sinceritate a impostorilor
de Radu Portocală

În Jurnalul Monicăi Lovinescu pe anii 1994-1995, la pagina 252, se găseşte un fragment interesant, care completează şi ilustrează un subiect abordat de mai multe ori pe acest blog:

“Îi citim lui G[abriel] dintr-o scrisoare a lui Patapievici, aceste rânduri care-l privesc: «Cu G[abriel] L[iiceanu] am petrecut o admirabilă zi la Frankfurt. Mi-a spus cuvinte pe care, dacă le-aş crede, ar trebui fie să mă sinucid, fie să încetez să scriu. Dar nefăcând toate astea, eu stau şi mă întreb, cu oarecare tâmpă inconştienţă, când anume îşi vor da seama oamenii că sunt un impostor?» G[abriel] jubilează: «Nu v-am spus şi eu acelaşi lucru: că mă simt uneori un impostor?»”

Comentariul autoarei fiind: “Tot de astfel de impostori să avem parte!”

Ei bine, profeţia s-a-mplinit. Contrazişi în momentele lor de luciditate, reconfortaţi, propulsaţi pe toate căile de Monica Lovinescu, avem parte de ei în fiecare zi şi sub toate formele, pînă la saţietate. Ceea ce explică, fără îndoială, ridicolul cult al personalităţii pe care grupul “aleşilor” îl închină de la o vreme binefăcătoarei lor.

Ochiul Magic

Adaug: Monica Lovinescu, Jurnal, 1990 – 1993, pagina 253

Duminica, 21 iunie 1992

“Intre timp Coposu, prin Herlea (o aflu in ajunul sosirii lui Liiceanu de la Mihnea*), incearca sa-l convinga sa candideze pentru Conventie pe… Plesu. Va sa zica Manolescu nu e eligibil drept candidat al Conventiei pentru ca l-a dus Mihnea la… socialistii francezi, dar Plesu, care a ramas pana la capat in Guvernul Roman, da.

Deodata tot creditul moral pe care i-l acordasem lui Coposu se clatina.

Plesu trimite prin faxul lui Mihnea (ele e inca la Berlin) o punere la punct: refuza. N-ar accepta dacat daca ar fi candidatul si al Conventiei, si al FSN-ului lui Roman! Egal deci in ambiguitatatea pe care a cultivat-o din ianuarie 1990 incoace si pe care constat c-a tinut-o proaspata in frigiderul berlinez (unde se dusese cu o bursa sa scrie despre… ingeri) de vreo sase luni incoace. S-au dus vremurile cu Minima moralia.”  🙂

(*) E vorba de Mihnea Berindei

Si cand te gandesti ca a mai existat un mogul care, prin 2007, se gandea sa-l faca presedinte pe Plesu… Bagase bani in “cercetare”, ii gasise si “brand de presedinte” : “Un Havel al Romaniei” (desi exista o diferenta majora: Havel a stat vreo cinci ani la inchisoare nu in palatul Marucai Cantacuzino de la Tescani ).  Se pare ca mogulul nostru a renuntat dupa ce i-a dat o emisiune si a vazut ca are audienta 0,01… 🙂

Plus: pagina 291

“Descoperim un tanar (are 35 de ani si pare cu vreo zece mai putin) simplu, emotionant si emotionat, aproape patetic, care ne vorbeste de tatal lui iesind din închisoare si nespunându-i nimic din cele petrecute acolo. Aduce o sticla de Murfatlar s-o bem împreuna în amintirea acestui tata mort fara sa-i fi spus fiului suferintele prin care a trecut”.

Detalii despre acest tanar cu tatal iesit suferind din inchisorile comuniste Aici

• Share
• Tweet
• Pin
• Email