O statueta din os, veche de 20.000 de ani, a fost descoperita, marti, 26 august 2014, de arheologi damboviteni care studiaza situl Poiana Ciresului din Piatra Neamt, a declarat responsabilul de santier, dr. Elena-Cristina Nitu.
Nota: Deşi ne exprimăm rezerva privind această datare semnalăm, totuşi, articolul.
Descoperirea are o importanta mondiala, sustin arheologii damboviteni, citati de mai multe portaluri de stiri. “Chiar astazi (ieri, n.n.) am descoperit o statueta din os. Este prima statueta de paleolitic descoperita in Romania. Statueta provine dintr-un nivel de 20.000 de ani, asta insemnand ultimul maxim glaciar, nivelul este specific unor vanatori de ren.”, a informat dr. Elena-Cristiana Nitu, de la Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte.
Nu este singura descoperire fascinanta a inimosilor arheologi care lucreaza la Poiana Ciresului fara nici o remuneratie. In aceasta luna, cercetatorii damboviteni au mai scos la lumina un pandantiv de piatra cu o valoare de unicat in lume (foto si video), datorita formelor geometrice complexe, avand o vechime, de asemenea, de peste 20.000, precum si numeroase unelte de silex, dintre care se distinge o lama cu o lungime de 11 cm. Tot aici s-a descoperit un fluier din falanga de ren si un colier din melci cu o vechime de 30.000 de ani – cel mai vechi de acest tip din lume, dupa cum semnaleaza publicatia locala Realitatea.
Situl de la Poiana Cireşului, amplasat pe malul drept al Bistriţei, la poalele masivului Cernegura, este cel mai important din Sud-Estul Europei pentru paleoliticul superior. Cercetările efectuate aici au avut loc in ultimii 20 de ani in mai multe etape. Din anul 1998, săpăturile au fost preluate de un colectiv de la Universitatea „Valahia“ din Târgoviste, condus de prof. dr. Marin Cârciumaru, în colaborare cu Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ şi Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte, mai informeaza sursa citata.
“Aşezarea de la Poiana Cireşului este singura care a dat obiecte de artă realizate pe materiale dure de origine animală. Aici includem: fildeşul, osul, cornul şi cochiliile de melci”, afirma profesorul Marin Carciumaru.
Desi descoperirile sunt an de an din ce in ce mai uimitoare, nici autoritatile locale, nici Ministerul Culturii, condus in ultimii ani numai de unguri, nu finanteaza aceste sapaturi arheologice.
Mai multe detalii despre situl fabulos la CIMEC si Muzeul Curtea Domneasca.