UN ARTICOL PENTRU CARE AM FOST AMENINTAT CU MOARTEA. Pradarea Romaniei: Afacerea TransChem – Kaplan – Alfred Moses via Geoana si cumnatul Ionut Costea

Postarea anterioara despre Geoana & Co mi-a adus aminte de Afacerea TransChem, de care m-am ocupat in 1998. Acum cred ca este important sa marturisesc: investigatia a fost realizata cu sprijinul unor specialisti americani de mare clasa. Mai amintesc ca pe parcursul documentarii am fost invitat sa stau de vorba cu un “mijlocitor”. Pentru ca am refuzat a urmat o amenintare cu moartea sau, cel putin, spitalizarea. Ca sa nu cred ca este o gluma mi s-a dat si o lista cu traseele mele de pe parcursul a trei zile insotita de explicatii privind pe care dintre trotuarele pe care am trecut s-ar fi putut urca si o masina. Pentru ca nu dadeam semne de “intelegere” chiar m-a bagat o masina intr-un zid, intr-o seara cand plecam de la redactie. A doua zi am publicat articolul si i-am spus apoi ce si cum cuiva, care a pus mana pe telefon si l-a sunat pe unul dintre protagonistii afacerii de fata cu mine. Se cunoasteau. Omul meu era si este si acum mai puternic decat intreaga gasca de afaceristi. I-a transmis textual ca daca nu sunt lasat in pace o sa se ocupe el de personajul respectiv si de intreaga lui familie. Am scapat. Le multumesc pe aceasta cale profesionistilor americani si romani care m-au sprijinit inainte si dupa publicarea articolului, care, ce e drept, a dus la intreruperea – pe moment – a afacerii care prejudicia statul roman cu 70-80 de milioane de dolari. Evident, pentru cei care vad Romania doar ca o prada nu a contat niciodata culoarea Guvernelor. Afaceristii murdari au revenit sugand an de an din averea nationala a Romaniei…

Un proiect american care urma sa puna agricultura Romaniei pe roate s-a transformat intr-o afacere profitabila pentru rechinii internationali

Statul roman e pe cale sa fie pagubit cu 70 de milioane de dolari

*
Transchem Corporation a contribuit si la deposedarea Ucrainei de alte 70 de milioane de dolari * Kaplan – seful companiei spera sa repete scenariul la Bucuresti * Fostul ambasador american Alfred Moses a bagat afacerea Kaplan pe gatul Guvernului * Ministerul Agriculturii afla dupa jumatate de an in ce consta proiectul aprobat * Functionarii statului nu s-au obosit nici macar sa verifice trecutul companiei

Totul incepuse foarte bine. Era vorba de o afacere colosala pentru statul roman. Dupa un complex studiu de fezabilitate, doua dintre cele mai importante concerne din SUA si din lume in domeniul produselor agricole fac o propunere Romaniei. Va aduceti aminte? Aceeasi Romanie care era o data denumita “granarul Europei”. Dupa 50 de ani tara noastra poate sa-si reia locul binemeritat pe piata cerealiera mondiala. Concret: companiile americane J.I. Case si Valmont Industries creeaza un proiect care ar duce la modernizarea si ridicarea agriculturii romanesti la standardele occidentale. in derularea afacerii urma sa se asocieze si gigantul Cargill, care are o cifra anuala de afaceri de 65 miliarde dolari SUA, cat si Pioneer International, important furnizor de cereale.
Cum suna proiectul: Case si Valmond vor livra Romaniei echipament si utilaje de ultima ora pentru productia agricola. Cargill va construi silozuri si facilitati portuare. Compania Pioneer va furniza suplimentarul de graunte necesar. Citibank va oferi, pentru plata companiilor, un credit, asigurat atat de Banca de Export-Import a Statelor Unite cat si de guvernul roman, in valoare de 157.3 milioane dolari, dintre care 134 rambursabili in 7 ani, iar 23,3 milioane in 3 ani. Avantajul Romaniei consta si in faptul ca aceasta suma poate fi platita in produse cerealiere. Echipamentul furnizat urmeaza sa acopere necesarul mecanizat pentru aproximativ 350.000 de ha, inclusiv irigarea a 22% din aceasta suprafata. Potentialul estimat: 1 milion de tone de graunte export pe an. Profitul estimativ al intreprinzatorilor particulari care vor beneficia de program: 300 de milioane de dolari. Dar mirosul profitului se pare ca a atras si mustele ca la oala de lapte. Dar, mai intai, cateva detalii despre desfasurarea proiectului original.
Americanii asteptau Guvernul Ciorbea ca pe painea calda

Punerea in practica a acestuia a luat ceva timp. Reprezentanti ai Case si Valmont au incercat de-a lungul mai multor guvernari sa-si puna in aplicare ideiile generoase. De fiecare data s-au izbit ori de un zid ideologic ori au fost aruncati in subteranele mizere ale jocurilor politice si ale intereselor personale. Cu totul altceva se asteptau de la Guvernul Ciorbea, rezultat in urma victoriei Conventiei Democrate din noiembrie 1996.
Pe 1 Februarie 1997, reprezentantii reputatelor companii americane ii prezinta secretarului general al Guvernului, Remus Opris, proiectul, modul de derulare si avantajele acestuia. Dupa un numar impresionant de intalniri, cu oficiali ai guvernului roman, de la toate nivelele posibile, apoi cu reprezentanti de la Uzina Tractorul pana la Presedintele Romaniei,. pe 7 aprilie, cu fast si trambite, are loc la palatul Victoria semnarea contractelor. Cu o singura exceptie: Ministrul Mircea Ciumara. Secretarul de Stat in Ministerul Finantelor, Mircea Ionut Costea, invoca o pocedura legislativa care nu permitea momentan semnarea contractului de catre ministru. Oricum, Ministrul Agriculturii, Dinu Gavrilescu, considera la acel moment festiv ca acest contract reprezinta “cel mai important acord semnat de Guvernul Romaniei pentru sprijinirea agriculturii incepand din decembrie 1989”. Primul-ministru, Victor Ciorbea, declara ca “acordul este un model exemplar care ar trebui urmat si de celalalte sectoare economice”. La ceremonie participa, din partea americana, Jeremy Lamb, presedintele Case pe Europa si Richard Berkland, vice-presedintele Valmont International. Perfectarea contractului se amana pana la urmatoarea intalnire a Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior, pe 15 mai.

Alfred Moses isi baga coada
Amanarea este insa, in fapt, rezultatul unor manevre de culise. Apare in scena acelasi personaj care a facut campanie, indirect, PDSR-ului si lui Ion Iliescu, prin obstructionarea in spatiul democratic romanesc a unor importante organizatii independente americane. Acelasi personaj care ar fi spus ca daca nu concesionam hotelul Bucuresti nu vom intra in NATO. Recunoasteti personajul? Este chiar fostul reprezentant al Statelor Unite in Romania, Excelenta Sa ambasadorul Alfred Moses. Este vorba chiar de acelasi Alfred Moses care, la incheierea contractului dintre Case, Valmont si statul roman, afirma cu emfaza ca aceste companii aduc “o substantiala contributie americana la dezvoltarea productivitatii agricole romanesti”. Ce face Moses? Aduce pe tapetul din cabinetul primului ministru o alta companie americana, dar nu de productie a utilajelor agricole, ci de intermediat – “brokering”. Pe numele ei Transchemical Corporation, si condusa de tatal, Morty Kaplan, si fii. Ce este Transchem si ce vrea ea? Bani, evident. Dar bani cu orice pret. Corporatia, inregistrata in Miami, Florida, s-a mai ocupat de o afacere in domeniul agriculturii – oarecum similara in declaratii cu cea din Romania. Anul: 1992. Locul: Ucraina. Afacerea prejudicia guvernul federal american, care era intr-un final obligat sa ramburseze imprumutul garantat, cu 70 milioane dolari.
Afacerea Kaplan – Ucraina: simpla si extrem de manoasa, dar nu in holde
Afacerea Kaplan – Ucraina a fost foarte simpla si extrem de profitabila. Este vorba de un profit, vorba-ceea, de milioane. De dolari. Operatiunea Kaplan – Ucraina este similara prin “modus operandi” cu cea initiata de respectivii in Romania. Tot ambasadorul american, deci reprezentatul Statelor Unite ale Americii, al Administratiei democrate si, in ultima instanta, al locatarului Casei Albe, presedintele Bill Clinton, este cel care “a comandat” afacerea in Ucraina. Acesta prezinta firma TransChemical Corp. guvernului de la Kiev. Kaplan, impreuna cu Zeneca Inc, o companie furnizoare de graunte, promit modernizarea sectorului agricol (de stat, la acea vreme). Citibank ofera imprumutul de 70 milioane dolari, garantat de Banca federala de Export Import a SUA (Ex-Im Bank) si guvernul ucrainean. Toata intreprinderea se dovedeste a fi, pentru ucraineni, un fiasco total. Mai pe romaneste: o teapa de zile mari.
Incredibila situatie, care a dus la o gaura de 70 de milioane de dolari in buzunarele contribuabilor americani si la pierderea reputatiei Statelor Unite in zona, a determinat prestigiosul cotidian New York Times sa-si trimita reporterii la fata locului. Va prezentam o sinteza a anchetei amanuntite efectuate de ziaristii americani:
The New York Times denunta escrocheria
“Cand o companie americana s-a aventurat in Ucraina, anul trecut, cu o afacere de 70 de milioane de dolari in graunte, erbicide si utilaje agricole performante, faptul a fost apreciat atat in Ucraina cat si la Washington drept un vot istoric de incredere in aceasta natiune aflata in plina zbatere si un model de cooperare intre companiile americane si fostele tari comuniste. Dar, dupa un an, afacerea pare sa fie un model de cu totul alt gen: o situatie jenenta in care companiile americane au profitat de o tara in valtoare pentru a-si deserta semintele de proasta calitate, care in nici un caz nu ar fi putut aduce vre-un profit daca ar fi fost vandute in Statele Unite.
“Este o pagina foarte intunecata”, considera David Sweere, presedintele comitetului agricultural al Camerei de Comert Americane din Ucraina. “Ucrainenii si-au pierdut respectul fata de noi, din cauza unor afaceri de acest fel. Da, noi, in occident, credem in castigul comercial. Dar daca acesta este singurul nostru scop, atunci aceast lucru s-a petrecut aici”.
Ce s-a intamplat?
“Unele ferme au plantat semintele dar nu a crescut nimic. Cele mai multe combine au ramas, ruginite, in depozite. Aceasta in timp ce compania americana furnizoare si cea care a intermediat afacerea au fost deja platite. Iar Ucraina se chinuie sa plateasca cele 70 de milioane catre Citibank, care a finantat afacerea. Daca Ucraina nu va putea plati datoria, Banca de Export-Import a Statelor Unite, care a garantat imprumutul, va trebui sa-l achite, un cost suportat in ultima instanta de contribuabilul american.”
In loc de 1.000.000 de tone de porumb pe camp de abia s-au itit 10.000

Cine sunt “marii intreprinzatori”? Zeneca Inc, o companie de produse agricole din Wilmington, Delaware, si – obiectul atentiei noastre – Transchemical Corporation. Ce au promis respectivii vecinei noastre, Ucraina? Produsele americane ar fi trebuit sa duca la o recolta de cel putin un milion de tone de porumb, care ar fi permis Ucrainei plata grauntelor si a utilajelor intr-un an. Deci: 70 de milioane de dolari. Dar rezultatul a fost de doar 10.000 de tone! Evaluate de guvernul ucrainean la 850.000 de dolari. O diferenta impresionanta.
Explicatiile au fost controversante. “Le-am dat tot ce-am avut mai bun”, a spus Karl Sherman, unul dintre avocatii firmei Zeneca, care este o subsidiara a Grupului Zeneca Ltd, din Marea Britanie, la randul lui parte a mastodontului Imperial Chemical Industries PLC. insa, conform investigatiilor efectuate, unele dintre seminte livrate erau atat de mucegaite incat se pare ca zacusera bine de tot in hambarele de peste ocean. Kaplan, clientul nostru, cel care a ajutat la coordonarea afacerii prin compania sa familiala Transchemical Corporation, a considerat ca era o afacere de”castig la castig pentru toata lumea”. Transchem a primit, conform documentelor furnizate de Zeneca, un comision de 800.000 de dolari plus un procentaj major din vanzarea combinelor.

Kaplan: “Nu suntem organizatie caritabila”
Numai din intermediatul vanzarii combinelor Transchem si Zeneca au scos un profit estimat la 10 milioane de dolari. Cum? Foarte simplu. “Marii intreprinzatori” americani au vandut Ucrainei 200 de combine la pretul de 143.000 de dolari bucata. Dar Kaplan le-a cumparat de la companiile specializate, Deere & Co si chiar J.I. Case, cu 90.000 de dolari bucata! Declaratia lui Kaplan: “Suntem in afaceri iar scopul nostru era sa scoatem un profit. Nu suntem organizatie caritabila.”
Ministerul ucrainean de Finante a ordonat procuraturii o investigatie asupra tranzactiei, efectuate prin intermediul conglomeratului guvernamental Zemiya & Lyudi impreuna cu Ministerul Agriculturii. Dar nimeni nu se astepta ca actiunea sa ajunga prea departe. Presedintele Zamiya & Lyudi era un important politician, membru al Parlamentului si, pe de-asupra, un aprig comunist. Ideologic vorbind. Conform rezultatelor anchetei intreprinse de Guvernul Ucrainei, doar 10.567 de tone de porumb au rezultat din semintele livrate de Zeneca si Kaplan, deci mai putin de o tona pe acru. Dupa aceasta experienta nefericita, ucraineni au apelat la ajutorul unei alte companii americane: Pioneer International Inc. Rezultatul a fost de 20 de tone de porumb pe acru. Cu semintele ramase de la Zeneca au incercat sa mai planteze 230 de acrii. Nu a rasadit nimic.
Tintele luate in colimator: Ucraina, Rusia si Romania
Pentru a-si face mendrele mai bine in tara, Kaplan a creat o organizatie teritoriala “join-venture” intitulata Trans Agro. Un aspect surprinzator pentru redactorii de la New York Times a fost si faptul ca prin hartogariile oficiale s-au “pierdut” cinci jeep-uri Grand Cherokees si cinci mini-van-uri Chevrolet Lumina. Se pare ca pe la aceasta organizatie, din care facea parte si presedintele Zamiya & Lyudi, si care a ajutat din rasputeri, cu serviciile sale, marii frati de la apus, s-au propasit bunurile mobile in cauza. Reporterii de la New York Times au reusit sa afle, dintr-un memorandum confidential al firmelor in cauza, ca tintele predilecte ale acestora – stabilite inca din 1992! – erau Ucraina, Rusia si Romania! Pentru ce: pentru ca sunt cele mai pretabile “unui profit major”.
Moses i-a promis lui Ciorbea lobby evreiesc pro-NATO
Revenind la situatia din Romania se pare ca Alfred Moses a promis guvernului roman – care in acea perioada se afla in plina campanie exacerbata pro-NATO – sprijinul lobby-ului evreiesc din SUA pentru admiterea Romaniei in Alianta. De altfel, la vizita sa in SUA, Victor Ciorbea a fost calauzit peste tot de catre Alfred Moses. O parte din delegatia romana a fost plimbata la baza Transchem din Miami, unde probabil au fost extrem de impresionati prin petreceri fastuoase pe yahturile companiei. Ce se intampla in tara, insa? O incalcare grosolana a protocolului si a cuvantului primului-ministru al Romaniei. in iunie, presedintele Case, Steve Lamb, este informat brusc ca afacerea se taie, pur si simplu, in doua: 80 de milioane pentru produsele furnizate de Case si 80 de milioane pentru TransChem. La aflarea vestei, Lamb se urca in avion si zboara imediat la Bucuresti. Aici se intalneste cu Victor Ciorbea si Alfred Moses la Palatul Victoria. O sursa din interiorul cabinetului Ciorbea ne-a relevat ce s-a intamplat la aceasta memorabila intalnire. Intrebat de ce si-a schimbat hotararea si promisiunea initiala, Victor Ciorbea ar fi aratat spre Alfred Moses si ar fi spus direct ca ambasadorul SUA este cel care a decis. Prin aceasta interventie aproape inimaginabila, Alfred Moses se face vinovat de incalcarea oricaror uzante diplomatice.
Dar, chipurile, noua intorsatura n-ar constitui nici o problema in derularea proiectului initial, dupa cum considera Transchem. Kaplanii promit sa cumpere chiar de la Case utilajele care ar urma apoi sa le revanda Romaniei. Profit: Kaplan & Comp. Chiar si dupa eliminarea sa de pe scena diplomatica, in august 1997, Alfred Moses revine la Bucuresti cu amicii sai, Kaplan, pentru a-si perfecta condicutele. Din aceasta afacere de brokering, Kaplan, daca respecta scenariul din Ucraina, ar putea sa scoata un profit de 10 milioane dolari. Daca il imbunatateste, chiar si mai mult.
Statul roman garanteaza creditul

Urmeaza urmarea. Pe 4 noiembrie, Monitorul Oficial publica “Hotararea Guvernului Romaniei privind autorizarea Regiei Autonome a imbunatatirilor Funciare pentru achizitionarea unor pachete agricole, a Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior pentru aprobarea garantarii creditului extern si a Ministerului Finantelor de a garanta creditul in numele statului.” Prin aceasta Hotarare se autorizeaza RAIF sa achizitioneze “in cadrul Proiectului agricol roman” – ce defineste corporatiile Case si Valmont – si al Proiectului “ROM AG ’98” – ce defineste Transchem, pachete agricole, tehnologii si servicii. Alegerea acestui nume pentru Transchem este o alta diversiune, deoarece proiectul companiilor Case si Valmond este deja cunoscut in teritoriu drept ROM-AGRA.
Practic, prin aceasta Hotarare de Guvern, se aproba garantarea integrala a creditului extern in valoare de 160 milioane dolari SUA, fara a se specifica insa divizarea contractelor celor doua parti distincte. Mai mult, am fost informati de o oficialitate din Ministerul Agriculturii care doreste sa-si pastreze anonimatul ca ministrului Dinu Gavrilescu a trimis in tara diverse adrese catre sefii Directiilor Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Prin acestea directorii DGAA din teritoriu sunt incunostiintati – de abia acum – de oferta elaborata de catre Transchem. Este anuntata si proxima semnare a contractelor cu Transchem, la sfarsitul lunii ianuarie. Howard Kaplan, unul din fii lui Kaplan, se afla deja la Bucuresti, vanandu-l pentru semnatura pe noul ministru de finante, Daniel Daianu.
Pe 13 ianuarie Export – Import Bank of United States aproba prima transa a imprumutului de 160 milioane dolari, in valoare de 70 milioane, efectuata de catre Citibank International. Compania nominalizata: Transchem Finance and Trade Corporation. Garant: Romania, prin Ministerul de Finante.
Victor RONCEA
ZIUA Nr. 1095, miercuri, 28 ianuarie 1998

Urmarea 1 – Revenirea la Guvern dupa caderea lui Ciorbea
Reprezentantii firmei Transchem au discutat cu premierul Radu Vasile despre proiectul agricol pe care il au in vedere in Romania
Ziarul de Iasi – Data publicarii: 15/09/1998
Premierul Radu Vasile a primit, luni, o delegatie de oameni de afaceri americani condusa de Morty Kaplan, presedintele firmei Transchem, se arata intr-un comunicat al purtatorului de cuvint al Guvernului.
Au fost discutate aspecte ale proiectului pe care Transchem l-a propus partii romane, proiect care are in vedere livrarea catre fermierii romani de echipamente si material pentru mecanizare si irigatii. Rambursarea costurilor proiectului, in valoare totala de 100 milioane dolari, ar urma sa se faca exclusiv din produse agricole.
Firma Transchem a protestat, saptamina trecuta, fata de refuzul ministrului Finantelor de a semna garantia guvernamentala pentru acest proiect. Transchem sustine ca a indeplinit toate cerintele solicitate de partea romana si ca beneficiaza de sprijinul guvernului Romaniei, care a autorizat, la 4 noiembrie 1997, Ministerul Finantelor pentru a acorda garantia guvernamentala.
Ministerul Finantelor nu considera ca trebuie sa acorde garantii guvernamentale, pentru ca proiectele nu constituie investitii, ci importuri. De asemenea, Ministerul Finantelor mentioneaza ca nu exista temeiuri economice pentru ca sa se garanteze riscul comercial al unor proiecte derulate pentru obtinerea de profit.

Urmarea 2 – Scutirile de taxe vamale sunt aprobate de Radu Vasile
Utilaje agricole aduse de Transchem vor beneficia de scutire de taxe vamale
Z Data: 10/05/1999
Pentru utilizarea utilajelor agricole achizitionate prin Programul Romag ’98 se asteapta aparitia actului normativ prin care aceste utilaje sunt scutite de taxe vamale, a declarat Stefan Constantin, directorul Regiei de Imbunatatiri Funciare. Acest program, in valoare de 80 de milioane de dolari, este realizat impreuna cu firma americana Transchem. El prevede ca utilajele achizitionate, cu garantie guvernamentala, vor fi folosite pentru 50.000 ha de teren arabil, pentru productia de porumb, firma americana ocupandu-se, pe langa asigurarea utilajelor, si de managementul acestui program. “Pana la ora actuala s-au incheiat contracte pentru aproximativ 30.000 ha, utilajele necesare pentru acesta supra-fata fiind deja sosite la Constanta. Singurul lucru care lipseste pentru ca aceste masini agricole sa fie folosite este aparitia actului normativ de scutire de taxe vamale. Proiectul acestui act se afla acum la Ministerul Industriei si Comertului pentru avizare”, a completat directorul Constantin.

Urmarea 3 – Nastase nu stie ce sa faca

Afacerea RAIF-TransChem – potlogarie de pe urma careia statul plateste zeci de milioane de dolari
Data: 18 mar 2002
Afacerea “RAIF-TransChem” este rodul unui puternic lobby romano-american (sau viceversa) de pe vremea cabinetului Victor Ciorbea. De altfel, ea are la baza chiar o hotarare de guvern “special adoptata”: HG nr. 686/4 noiembrie 1997. Prin aceasta, “RAIF este mandatata sa semneze contractele comerciale cu furnizorii pachetelor agricole, ai tehnologiilor si serviciilor – Case Corporation, Valmont Industries si TransChem Finance & Trade Corp, precum si contractele de imprumut cu Citibank NA-SUA”. Deci, toti “actorii oficiali” ai afacerii sunt alesi din start si nominalizati in actul normativ adoptat de guvern. Cum era vorba nu de un program coordonat de guvern, ci de o afacere intre firme private (vanzatori de utilaje, detinatori de terenuri etc.), era nevoie de o derogare de la lege, pentru a acorda garantii guvernamentale. Ca urmare, “se autorizeaza Comitetul Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior sa probeze garantarea integrala a creditului extern, in valoare de 160 milioane dolari SUA, acordat de Citibank NA-SUA, pentru achizitionarea unor pachete agricole, tehnologii si servicii” (subl. n.). RAIF trebuia sa ramburseze creditul “din fondurile incasate de la utilizatorii finali ai pachetelor agricole, pe baza contractelor comerciale de livrare a utilajelor”, iar in baza derogarilor precizate, era autorizata “sa se asocieze cu furnizorii pachetelor agricole, ai tehnologiilor si serviciilor, formand societati comerciale cu personalitate juridica, in conditiile legii”. Hotararea a fost contrasemnata de promotorii ei, ministrul Agriculturii, Dinu Gavrilescu, si ministrul Finantelor, Mircea Ciumara. Remes da “unda verde” , iar Muresan deturneaza utilajele. Demararea acestei afaceri, care se va dovedi dezastruoasa, atat pentru detinatorii de pamant, cat si pentru statul roman, a cunoscut cateva sincope.
Continuarea la

Epilog – Afacerea TransChem: Statul plateste

Ziarul Financiar 26/05/2003
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) va prelua creantele detinute de Ministerul Finantelor Publice la SN Imbunatatiri Funciare, aferente unui imprumut extern contractat de aceasta societate de la Citibank, au declarat surse guvernamentale. Creantele reprezinta sumele cu care Ministerul Finantelor Publice a rambursat, in calitate de garant, creditul extern…

CINE SUNT cei ce-l vor pe Geoana presedinte. Expertii lui Obama de la Benenson Strategy Group. Trecutul si "afacerile" americane ale lui Geoana

Surse din PSD ne-au relatat că, în ciuda discuţiilor tot mai frecvente şi mai virulente la vîrful partidului, determinate de intenţia lui Mircea Geoană de a candida la funcţia cea mai înaltă în stat, acesta se încăpăţînează să nu renunţe, deşi scorul său real în sondajele de opinie este sub 10%, ceea ce produce îngrijorarea majorităţii membrilor. Mai mult decît atît, Mircea Geoană exercită presiuni asupra celor din conducerea partidului să convoace cît mai urgent Congresul PSD, care să-l desemneze drept candidat oficial al partidului la prezidenţialele din toamna acestui an. Sprijinul solicitat în acest scop stăpînilor săi de peste Ocean s-a concretizat într-un lot de 30 de experţi americani, componenţi ai firmei de consultanţă Benenson Strategy Group, care să-l consilieze în campania electorală, în aşa fel încît, consideră el, victoria să-i fie asigurată. Cu alte cuvinte, anunţul intempestiv al sosirii grupului de experţi nu a fost altceva decît o metodă de a forţa mîna colegilor săi din conducerea partidului să-i recunoască oficial candidatura. Conştient de faptul că este o pradă uşoară în mîna unor contracandidaţi puternici şi considerîndu-l, practic, teleghidat de personaje puţin cunoscătoare ale realităţilor româneşti, dar mînate de ambiţii prosteşti – preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a încercat să-i explice, însă a întîmpinat o poziţie vădit ostilă din partea lui Mircea Geoană, dar şi a grupului din partid care-l susţine.

Masonii lui Iliescu
De asemenea, Ion Iliescu nu doreşte să piardă din mînă controlul politic şi economic pe care i-l asigură masonii din anturajul său – Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Dinu Patriciu, Eugen Ovidiu Chirovici, personaje legate de masoneria rusă condusă de la Moscova de Alexandr Vladimirovici Kondiakov, Marele Secretar al Marii Loje Naţionale a Rusiei. Faptul că Mircea Geoană este sprijinit de peste Ocean pentru accederea la Cotroceni este demonstrat cu prisosinţă de „gestul” Serviciilor de Informaţii americane, în speţă CIA, de a-i oferi preşedintelui PSD acest grup de experţi pentru a-l sprijini cu toate mijloacele necesare în atingerea ţintei propuse. Pentru că, practic, Mircea Geoană nu a făcut de capul lui această alegere, aşa cum se afirmă în mod fals pe principalele canale mass-media, ci echipa i-a fost impusă, tocmai pentru a se coordona eficient campania electorală şi, în final, desfăşurarea alegerilor. Acesta este un punct de vadere exprimat de specialişti români în munca de informaţii, care mai adaugă şi faptul că sosirea experţilor americani în România cu foarte mult timp înainte de desfăşurarea actului în sine este încă o dovadă a misiunii pe care aceştia o au de îndeplinit la Bucureşti. De asemenea, trebuie să mai menţionăm faptul că această echipă de specialişti în tehnica prelucrării şi utilizării informaţiilor, dar şi în culegerea lor, nu poate fi coordonată decît de către CIA, pentru că nimeni nu poate fi în preajma preşedintelui american sau a candidatului la această funcţie în stat dacă nu este supravegheat şi dirijat de această agenţie de informaţii a SUA. Valoarea contractului între PSD şi BSG (Benenson Strategy Group) este de 12.000.000 de dolari, din care 3.000.000 au şi fost viraţi – de către omul de afaceri Cornel Penescu (acesta e motivul pentru care Băsescu a ordonat ca el să fie arestat).

“Institutul Aspen”
Dacă pînă în urmă cu 2-3 ani se cunoştea foarte bine că Oculta Mondială, compusă din structuri de putere politică, dar mai ales economico-financiară reunind cei mai puternici oameni din lume, era concentrată în Clubul Bilderberg, Masa Rotundă, Comisia Trilaterală, CFR, Skull&Bones, iată că, mai nou, şi-a făcut loc şi în România Institutul Aspen. Scopul acestei organizaţii, care cuprinde cele mai puternice corporaţii şi grupuri de interese din SUA şi din Europa, este să-i adune printre membrii săi pe cei mai influenţi oameni aflaţi în poziţii-cheie în administraţiile guvernamentale, astfel încît interesele economice şi finaciare la nivel global să le fie cît mai bine servite. În România, filiala Institutului Aspen a luat naştere la finele anului 2005 din voinţa unui grup de lideri politici, oameni de afaceri şi de cultură care au considerat, la nivel declarativ, că România a atins un anumit nivel de dezvoltare economică, politică şi socială, care să permită aderarea la metoda Aspen şi la valorile sale. Iniţiativa, însă, i-a aparţinut lui Mircea Geoană, după participarea sa ca invitat la lucrările conferinţei americane Aspen din 1997, pe cînd era ambasador al României în SUA, el devenind şi preşedintele filialei din România a Institutului Aspen. Că Mircea Geoană îşi trage „seva” de peste Ocean o demonstrează şi faptul că, ori de cîte ori pleacă în SUA, el afirmă faţă de colegii de partid că „se duce să ia lumină”, limbajul discursului său trimiţînd direct la cel îndeobşte calificat ca aparţinînd „iluminaţilor”, caracterizat prin duplicitate. Interesant este faptul că din Institutul Aspen face parte nu numai Mircea Geoană, ci şi… Vasile Blaga!
BSG: Obama – Gordon Brown – Geoana

In ceea ce priveşte Benenson Strategy Group (BSG), potrivit auto-prezentării de pe site-ul oficial, aceasta este o firmă de cercetare şi consultanţă cu recunoaştere internaţională, ai cărei experţi garantează nu numai să releve ce anume gîndesc oamenii, ci şi cum gîndesc, care sînt mecanismele mentale şi ce anume le influenţează, astfel încît să se poată interveni cu succes chiar în intimitatea gîndirii masselor. Pentru că BSG este o firmă de consultanţă şi nu o fabrică de votare, fiecare nouă provocare este abordată creativ şi personalizat, pornindu-se de la evaluarea convingerilor care stau la baza atitudinilor. BSG propune clienţilor săi strategii şi tactici analitic-ofensive, avînd drept unic scop cîştigul. Fondată în 2001, BSG a acţionat pe 5 continente şi în mai mult de două duzini de ţări, între clienţii săi numărîndu-se mai mulţi premieri, Barack Obama, guvernatori, senatori şi congresmani americani, dar şi sindicate internaţionale, companii mari din top Fortune 100 şi organizaţii non-profit. BSG şi-a ajutat clienţii să cîştige alegeri, la lansarea de noi produse, la repoziţionarea brandului lor ori la depăşirea unor crize.
Folosind o serie de tehnici de cercetare, de la grupuri ţintă la testări, foarte sofisticate, de atitudine şi analize statistice avansate, proiectele BSG îşi propun pătrunderea adîncă în mintea publicului ţintă pentru a înţelege ce îl conduce şi ce îl pune în mişcare. Abordarea ofensiv-analitică permite formularea de obiective clare şi accesibile pentru clienţi, astfel încît să maximizeze utilizarea resurselor lor şi comunicarea cu cei de care au nevoie pentru a convinge şi, în final, pentru a cîştiga. BSG propune o foaie de parcurs cu soluţii reale, mesaje şi tactici de care clienţii au nevoie pentru a obţine victoria. În opinia BSG, campaniile de succes se întemeiază pe alegerea cu grijă a mesajului pe baza înţelegerii arhitecturii ascunse a gîndirii publice, pentru a oferi clienţilor posibilitatea de a se conecta la oameni prin ceea ce contează cel mai mult pentru ei.
Metodologia şi produsele cu care operează BSG sînt rodul expertizei avansate a firmei, problemele sînt abordate atît calitativ, cît şi cantitativ; se utilizează forme variate de sondare a opiniei publice, pe bază de formulare atent întocmite, prin telefon, internet sau în interviuri unu-la-unu. Sondajele reprezintă piatra de temelie a activităţii BSG, ele nu sînt standardizate, ci adaptate fiecărui caz concret. Deosebit de importante sînt studiile asupra grupurilor ţintă la care lucrează consultanţi cu experienţă şi care oferă baza pentru toate cercetările ulterioare şi recomandările strategice. Aceste metode sînt completate de chestionarele on-line, BSG fiind un leader în cercetarea cantitativă pe internet, ceea ce oferă posibilitatea de a obţine o votare la fel de riguroasă ca oricare alta prin corectarea dezechilibrelor demografice ale populaţiei care accesează internetul, dar mai repede şi mai economic. Conducerea firmei BSG este asigurată de o echipă formată în marea ei majoritate din persoane de origine evreiască, cu experienţă solidă în materie.

Joel Benenson – victorie în 8 din 10 confruntări

Joel Benenson este partener fondator şi preşedinte al BSG şi a asigurat personal cercetare strategică şi consultanţă unor lideri politici americani, din domeniul afacerilor, precum şi unor importante instituţii de sprijin şi caritabile. El oferă clienţilor o combinaţie unică între expertiză şi abordarea ofensiv-analitică a cercetării, din care rezultă strategii care dau roade în cele mai dificile situaţii. Larga sa experienţă anterioară anului 1995, cînd a devenit expert în votare (alegeri) include munca de jurnalist politic pentru „New York Daily News“, cea de director de comunicare pentru guvernatorul Mario Cuomo în campania din 1994 şi ca vicepreşedinte la FCB, o agenţie new-yorkeză. Joel Benenson a condus echipa de campanie şi a fost strategul şef pentru Barack Obama în timpul alegerilor din 2008. A acordat acelaşi tip de consultanţă pentru senatori, guvernatori şi primari din toată ţara. A jucat, de asemenea, un rol complet pentru Democratic Congressional Campaign Committee (DCCC) în 2006, cînd democraţii au recîştigat majoritatea în Camera Reprezentanţilor. Echipa lui Joel Benenson a fost cîştigătoare în 8 din 10 confruntări, incluzînd ajutorul la înlăturarea a 3 ameninţări. Pe parcursul carierei sale, J. Benenson a lucrat direct la proiectele de cercetare pentru cîţiva dintre cei mai faimoşi CEO (directori executivi) între care A.G. Lafley, Jack Welch şi Bob Pittman. De asemenea, el a fost cercetător strategic principal pentru campaniile unor importanţi clienţi corporatişti, cum ar fi Procter & Gamble şi AOL. Cu sprijinul său, o coaliţia oraşului New York a reuşit blocarea planurilor primarului Bloomberg pentru un Stadion Olimpic în Manhattan. J. Benenson este, de asemenea, co-fondator al iModerate Research Technologies, o companie de cercetare inovatoare, care conectează în timp real repondenţii din sondajele on-line cu un moderator înalt calificat într-o sesiune unu-la-unu, care permite aprofundarea sondajelor cantitative. J. Benenson este absolvent al Queens College al City University of New York.

Peter Brodnitz – de la Fundaţia “A Treia Cale” la Google si Microsoft

Peter Brodnitz este director la BSG, oferind o experienţă de două decenii clienţilor săi, care includ şefi de stat de pe 3 continente, persoane implicate politic la toate nivelurile, precum şi 500 de clienţi corporatişti şi non-profit. În 2008, Brodnitz a călăuzit candidaţii democraţi în dobîndirea controlului în ambele Camere ale Congresului, ca şi la nivel de state. Cu ajutorul sfaturilor strategice ale lui Brodnitz, Jeff Merkley a devenit primul contra-candidat care l-a înfrînt pe senatorul republican de Oregon din ultimii 40 de ani, Gordon Smith. În mod similar Mary Jo Kilroy a devenit primul democrat care reprezintă al 15-lea District din Ohio în 40 de ani. În 2007, P. Brodnitz a fost desemnat „Pollster of the Year” de către Asociaţia Americană a Consultanţilor Politici, care reprezintă întreaga industrie de consultanţă politică. P. Brodnitz a dobîndit această recunoaştere pentru munca sa în acţiunea de re-brand a Partidului Democratic în Virginia şi pentru asigurarea victoriei lui Tim Kaine ca guvernator al statului Virginia şi a lui Jim Webb pentru Senat, ca şi pentru sprijinul acordat Comitetului de Campanie Senatorial al Democraţilor în efortul de a-l învinge pe senatorul republican de Ohio DeWine în 2006. The Washington Post l-a catalogat pe Brodnitz ca „unul intre cei mai tari pollsteri din domeniu”. Între clienţii politici recenţi se numără şi Harold Ford pentru Senat, Comitetul de Campanie Senatorial al Democraţilor, Comitetul de Campanie pentru Congres al Democraţilor, primarul de Nashville Karl Dean şi numeroşi membri ai Congresului, între care reprezentanţii Tim Walz (MN), Lincoln Davis (TN), Rick Boucher (VA) şi Bart Gordon (TN). P. Brodnitz a acordat consultanţă şi pentru organizaţii ca New Democratic Network (NDN), Fundaţia A Treia Cale, Uniunea Internaţională a Angajaţilor din Servicii (SEIU), ori clienţi corporatişti ca Google.org, Microsoft, Novartis, ESPN şi TIAA-CREF. Din 2004 P. Brodnitz a jucat un rol conducător în strategia care a dus la victorie trei şefi de stat – doi în Asia de Sud-Este şi unul în Africa.
P. Brodnitz este licenţiat şi are un Master la Şcoala de Comunicare Annenberg Universitatea Pennsylvania. Anterior a lucrat în calitate de consilier pe probleme legislative pentru congresmenul Thomas Foglietta, ca şi pentru organizaţia de control al armelor Consiliul pentru o Lume a Vieţii (Council for a Liveable World).

Echipa BSG
Carl Rossow este co-fondator şi COO (Chief Operating Officer) al BSG cu peste 15 ani de experienţă în această industrie. C. Rossow este expert în cercetarea prin telefon, prin interviu direct şi metode on-line. Expertiza sa în design-ul de proiect, implementarea şi asigurarea calităţii a dus la rezultate deosebite în strategiile elaborate pentru segmente variate de piaţă şi industrii. C. Rossow continuă să dezvolte abordări creative şi inovatoare în toate situaţiile. Şi-a început cariera ca vicepreşedinte la Penn, Schoen and Berland. În acea perioadă a condus operaţiunile pentru Clinton-Dole 96 şi a fost un pionier al interviurilor automate pe computer în mall-uri. Vasta sa experienţă în software, dezvoltarea de programe şi tehnici de cercetare fac din el un conducător inovator.
Amy Levin a revenit la BSG în 2009 ca vicepreşedinte la D.C. office; ea mai lucrase în firmă între 2002 şi 2005. În acea perioadă a condus proiecte pentru Partidul Democrat în Statul New Jersey, pentru reprezentantul Anthony Weiner, Service Employees International Union (SEIU), Procter & Gamble and VH-1. Amy Levin are o experienţă bogată în propaganda politică în media, în timpul ultimului ciclu electoral lucrînd ca şef al satff-ului de campanie pentru David Axelrod, după care s-a mutat la GMMB, firmă de consultanţă politică şi advertising. La GMMB a conceput şi a produs publicitatea pentru unii dintre cei mai tari cîştigători ai ciclului electoral, inclusiv preşedintele Barack Obama, senatorul Max Baucus, reprezentanţii Gabrielle Giffords şi Donna Edwards. Înainte de intra în zona politică, A. Levin a lucrat pentru echipa de Strategie Globală la Goldman Sachs în Londra. Are un masterat în politici publice la Harvard’s Kennedy School of Government şi este de asemenea licenţiată în matematici aplicate la Harvard.
Daniel Franklin este vicepreşedinte al BSG. În 2007 şi 2008, D. Franklin a fost responsabil de gestionarea operaţiunilor vizînd intenţia de vot în campania lui Obama pentru America. D. Franklin a gestionat proiecte pentru mari companii incluzînd Cadbury, La-Z-Boy, T-Mobile. Anterior, D. Franklin a fost purtător de cuvînt pentru leaderul democraţilor din Senat Tom Daschle şi pentru vice-guvernatorul de Maryland Kathleen Kennedy Townsend. Ca jurnalist a lucrat la Time Magazine, USA Today, Slate, Mother Jones şi The American Prospect. Pentru activitatea sa a fost desemnat The Best American Political Writing în 2005.
Mitch Markel, vicepreşedinte la BSG, este ceea ce se numeşte un cercetător clasic de opinie şi expert în strategiile de marketing, brand ş.a… A dezvoltat proiecte pentru companii incluse în clasamentul Fortune 1000 din domenii precum cel petrolier, telecomunicaţii, alimente şi băuturi, sport şi divertisment, servicii financiare şi de asigurări. Şi-a pus la dispoziţie experienţa în mai mult de 80 de ţări din lume. Între clienţii săi s-au numărat companii importante ca BP, Coca-Cola, Qwest Communications, Pizza Hut şi Shell.

Generalul Geoana

Opţiunea americanilor pentru Mircea Geoană nu a fost deloc întîmplătoare, dar ea nu a avut la bază calităţile intrinseci ale personajului, ci tocmai aspectele negative ale individului, ceea ce îl face şantajabil sau cel puţin controlabil. Spre exemplu, despre tatăl său se cunoaşte că a fost general de Securitate, „umăr la umăr” cu Pacepa. Încrederea de care se bucura în sistem este relevată de misiunile delicate în care a fost angrenat generalul Geoană. Astfel, Dumitru Burlan, locotenent-colonel în Direcţia V Securitate şi Gardă, care a declarat despre sine că a fost sosia lui Ceauşescu, a afirmat public că „de toate adăposturile secrete răspundea generalul Geoană, tatăl lui Mircea Geoană”. Ca ambasador la Washington din 1996, la propunerea lui Năstase, Mircea Geoană a fost un personaj şters, incapabil să poarte fie şi cea mai simplă conversaţie în limba engleză. Deşi Ambasada României avea o vilă frumoasă şi un apartament mare pentru reşedinţa ambasadorului, lui Mircea Geoană nu i-a convenit aranjamentul şi a închiriat un apartament şi mai mare în zona rezidenţială de lux a Washington-ului, pentru care s-a plătit tot timpul o chirie de 150.000 $ pe lună, bani cu care în orice stat sau oraş se putea achiziţiona o casă pentru întreaga familie, cu 7-8 camere, bazin de înot, gradină în spatele casei etc.

Debutul “american” ale lui Geoana

Din acea perioadă datează primele afaceri ale actualului prezidenţiabil. Astfel, guvernul de atunci încheiase un contract guvernamental – cu o valoare de 160 de milioane de dolari – cu firma CASE, una dintre cele mai mari companii din Statele Unite, ce fabrica maşini şi utilaje agricole, contract care prevedea aducerea în România de sămînţă selecţionate, maşini şi echipamente specializate, oferirea de know-how pentru managementul în agricultură la faţa locului de către specialişti americani.

Alfred H. Moses, ambasadorul american la Bucuresti de atunci, sprijinit de Mircea Geoană şi cumnatul acestuia, Ionuţ Costea, membru PNTCD, care era Secretar de Stat în Ministerul de Finanţe, a încercat iniţial să transfere contractul către o altă firmă, Covington & Burling, din Washington, D.C., unde era acţionar el însuşi. Dar cum aceasta era o firmă de avocatură, au realizat rapid că era imposibil. Cu ajutorul lui Ioan Avram Mureşan, ministrul Agriculturii, Remus Opriş, secretarul general al Guvernului şi al altora s-a obţinut anularea contractului cu CASE.

Afacerea TransChem – Costea – Moses

Acelaşi Ionuţ Mircea Costea a fost principalul om de lobby la nivelul Guvernului României care a susţinut consecvent ideea semnării unui contract între corporaţia americană TransChem Finance & Trade Corporation, profilată pe activităţi legate de agricultură, şi SNIF (Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), deşi în 1995 TransChem derulase un angajament similar în Ucraina, soldat cu un eşec răsună şi care a generat un puternic scandal de presă. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor, al cărui demnitar era şi Costea, a acceptat să fie garantul unui credit de 80 milioane de dolari pentru contractul încheiat între SNIF, unitate din subordinea Ministerului Agriculturii, şi TransChem, fiindcă Alfred Moses avea interese personale în această firmă.
Toate obiectivele contractului au rămas pe hîrtie, din momentul semnării derularea acestuia intrînd într-un con de umbră. Bun de plată a rămas doar statul român, investiţia totală ridicîndu-se la aproximativ 11 milioane de dolari.
Pentru iniţiatorii afacerii profitul era însă asigurat, căci prin HG nr. 686/1997, Ministerul Finanţelor, condus pe atunci de Mircea Ciumara şi Ionuţ Costea, a fost autorizat „să garanteze, în numele statului, dobînzile, comisioanele, spezele bancare, primele de asigurare, precum şi alte cheltuieli aferente creditului garantat”. Împrumutul extern, în valoare de 160 de milioane de dolari, a fost acordat de Citybank N.A. – SUA. Reprezentanta TransChem în România a fost firma TransAG Production Company. În acţionariatul TransAG figurau unsprezece cetăţeni americani care nu deţineau nici măcar 1% din firmă, 99,8916% fiind în proprietatea T-AG Limited, cu sediul în Limassol, Cipru, ceea ce spune totul despre soarta banilor şi a contractului.
De menţionat că în 2003 TransChem obţinea un contract similar şi în Georgia, finanţat de BERD, zonă aflată în aria de responsabilitate a directorului zonal al BERD, Ionuţ Costea, căruia cumnatul său Mircea Geoană îi aranjase între timp un post călduţ de milioane de dolari.

Cumnatelul bun la toate si in toate guvernarile

Acest Ionuţ Costea s-a implicat şi în aşa-zisa recuperare a unui miliard de dolari, bani trecuţi ulterior la datoria publică. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi redactat la acea vreme, imensa sumă a provenit din angajarea unor plăţi din fondurile publice pentru importul de ţiţei şi dotarea cu echipamente şi utilaje ale unor mari rafinării. Mai mulţi reprezentanţi ai Băncii Naţionale, ai fostului FPS şi ai Ministerului Finanţelor Publice s-au constituit într-un „Comitet de Coordonare”, al cărui preşedinte era chiar Costea. Rambursările au început timid, dar totul s-a încheiat foarte repede. „Comitetul de Coordonare” s-a dovedit a fi un bluf guvernamental. O altă afacere girată de Ionuţ Costea s-a referit la un contract de cesiune încheiat între statul român şi SC Argirom International SA, firma baronului PSD Iosif Armaş, aprobat la sfîrşitul mandatului de Guvenul Isărescu, prin HG 1043/2000. Obiectul contractului era vînzarea de către Ministerul Finanţelor către firma lui Armaş a creanţelor României rezultate din activităţi de comerţ exterior în Angola, înainte de 1989, cifrate la aproximativ 18,7 milioane de dolari. Conform documentului, Argirom încasa întreaga datorie, iar statul se alegea cu doar cu 15% din sumă.
Un alt punct vulnerabil al lui Mircea Geoană îl reprezintă imensa avere a familiei sale, pe care nu poate în nici un fel să o justifice, căci, începînd cu anul 1983, a fost plătit, cu o singură excepţie, de statul român, indiferent de posturile pe care le-a ocupat: 3 vile în Cartierul Primăverii, 6 apartamente de lux, cabane, terenuri intravilane, o fermă în Colorado – SUA, la care se adaugă conturi în străinătate în valoare, oficial, de 195.000 de dolari.
(vom reveni)

Nota mea: Materialul de mai sus l-am primit pe e-mail. Ii dau curs pentru ca, neindoios, contine foarte multe date reale, daca nu chiar toate.

Vezi si

ROMANIA si "porcii zburatori" din New York Times. Un atac la Basescu care poarta amprenta noilor consilieri ai lui Geoana fosti in slujba lui Obama


Potrivit unei noi ipoteze a publicatiei americane New York Times, virusul gripei porcine ar avea originea in Romania, fiind o mutatie a pestei porcine, izbucnita in trei ferme din Romania ale americanilor de la Smithfield, in anul 2007.
Concret, cei de la New York Times au implicat Romania, intr-un articol publicat miercuri, in scandalul gripei porcine din cauza americanilor de la Smithfield, care au vandut si au facut schimb de porci contaminati cu pesta porcina intre fermele din Romania si Polonia cu o alta ferma pe care o detin in Mexic.
Singurul argument concludent al publicatiei americane este ca, desi Smithfield detine ferme atat in Romania, cat si in Polonia, pesta porcina a izbucnit in tara noastra, in judetul Timis.
Iar ca explicatia sa prinda fond, amintesc ca americanii detin o ferma de porci si in Mexic, situata foarte aproape de locul unde specialistii Organizatiei Natiunilor Unite investigheaza o posibila legatura intre porci si aparitia virusului gripei porcine la oameni.
“Smithfield detine si o parte din ferma de porci localizata foarte aproape de locul in care specialistii ONU investigheaza o posibila legatura intre porci si noua gripa H1N1, care afecteaza omul.
Avand in vedere ca originile exacte ale virusului sunt inca necunoscute, Smithfield a subliniat ca aceasta gripa nu a afectat niciun angajat al sau si niciun animal”, scrie New York Times.
In ceea ce priveste pesta porcina din 2007, Smithfield a recunoscut ca a plasat porci tineri in ferme care se aflau in constructie, dar a insistat ca acest lucru nu a avut un impact asupra sanatatii animalelor.

Gigantul american Smithfield schimba estul Europei

In articolul “Gigantul american Smithfield schimba estul Europei”, New York Times aminteste ca, in numai cinci ani, americanii au reusit sa isi creeze sustinatori in randul politicienilor din Romania si Polonia.
Mai mult de atat, au absorbit sume mari din fondurile pentru agricultura ale UE si au reusit sa invinga orice opozitie pe plan local, creand un conglomerat de crescatorii de porci, dotate cu sisteme de hranire, grajduri controlate climatic si abatoare.
In Romania, de exemplu, Smithfield, sustinuta la cel mai inalt nivel gratie lobby-ului facut de fostul ambasador Nicholas Taubman pe langa importanti politicieni romani, printre care si presedintele Traian Basescu, isi permite sa nu respecte normele de mediu si sa opereze fara autorizatii.
Compania a construit imense containere metalice si injecteaza deseuri in pamant. Oamenii care locuiesc langa aceste ferme se plang de mirosul ingrozitor. New York Times mai scrie ca fermele Smithfield din judetul Timisoara se numara printre cele mai mari surse de poluare a aerului si a solului. Asta in conditiile in care Smithfield are 40 de ferme in Romania, iar impactul asupra mediului este mai mare decat cel asupra micilor fermieri.
Amintim ca, desi nu a respectat masurile de biosecuritate, Smithfield a fost ajutata de Valeriu Tabara, seful de atunci al comisiei de agricultura din Parlamentul Romaniei.
Cu sustinerea altor politicieni, Tabara a reusit sa treaca un amendament prin care proprietarii de animale aveau dreptul sa fie compensati dupa pierderi cauzate de boala, indiferent daca au fost ignorate masurile de biosecuritate.

Smithfield, sustinuta la nivel inalt in Romania

Inca de la sosirea in Europa de Est, Smithfield a curtat politicieni de varf din Polonia si Romania, cea din urma fiind o tara foarte saraca, cu o populatie 23 de milioane de oameni, cu o guvernare slaba si cu presiune constanta din partea UE pentru a-si rezolva problemele de coruptie.
“In haosul care a urmat erei comuniste, este esential sa stii cum sa iti croiesti drumul. La Bucuresti, Smithfield s-a adresat lui Nicholas Taubman, un bogat om de afaceri republican, care a fost ambasador al SUA in Romania in timpul administratiei Bush. Taubman a insotit toti marii oficiali ai Smithfield in timpul intalnirilor cu presedintele roman si cu premierul”, scrie New York Times.
Odata ce liderii de la cel mai inalt nivel din Romania si-au manifestat sustinerea pentru Smithfield, lucrurile au mers ca unse: aproape 12 dintre fermele Smithfield au fost proiectate de firma de arhitectura detinuta de Gheorghe Seculici, un fost vicepremier cu stranse legaturi cu presedintele Basescu, care este chiar nasul fiicei arhitectului.
Basescu nu a avut nicio retinere in a recunoaste legatura cu Smithfield, companie pe care a laudat-o intr-o conferinta de presa comuna cu presedintele George W. Bush din timpul summitului NATO de anul trecut.
“Basescu a apreciat deschis Smithfield. Compania a contribuit cu 20.000 de euro pentru a plati uniformele ceremoniale ale Romaniei de la reuniunile summitului, potrivit Ministerului de Externe”, scrie New York Times.
Chiar si ambasadorul Taubman a spus ca accesul la nivel inalt este vital. “Este extrem de dificil sa faci afaceri acolo, daca nu cunosti pe cineva ca premierul sau pe cineva din cabinetul premierului, care sa poata sa le spuna celor vizati ce trebuie sa faca”, a spus Taubman.
Ziare.com
Vezi si
Cate voturi aduc consultantii lui Obama platiti cu milioane de …

CRISTIAN DIACONESCU a fost servit la breakfast in SUA cu un cip biometric si articolul NYT anti-Romania despre porcisorii care au facut gripa in zbor

Viza obligatorie pentru intrarea pe teritoriul american al romanilor ar putea disparea inainte de sfarsitul acestui an, a spus marti ministrul de Externe Cristian Diaconescu, intr-o emisiune radio, informeaza Realitatea TV. Pasapoartele Biometrice sunt o conditie impusa si Romaniei de Statele Unite in vederea controlului total, desi, oricum, toate persoanele care intra in SUA sunt amprentate papilar si ocular. “Cred ca intregul fundal al relatiilor dintre Romania si SUA ne poate incuraja in ideea de a promova si de a avea o decizie cat mai curand posibil cu privire la libera circulatie a cetatenilor romani in spatiul american. Cat mai curand, dar putea insemna sfarsitul acestui an”, a adaugat ministrul, inainte de plecarea intr-o vizita oficiala in Statele Unite, unde, cand a ajuns a fost servit la micul dejun cu articolul din New York Times despre porcii zboratori din Romania si “gripa aviara”. Ma intreb de multe ori: pentru ce si pentru cine ne mor fratii in Afganistan si Irak?!

INFORMATIE MAE: Ministrul afacerilor externe Cristian Diaconescu va efectua o vizită la Washington în perioada 6-8 mai 2009, aceasta reprezentând primul contact bilateral de nivel după instalarea noii administraţii democrate la Casa Albă.
„Această vizită este extrem de importantă pentru România. Reluăm astfel dialogul politic la vârf cu partea americană după schimbarea administraţiei. Obiectivul nostru este să consolidăm parteneriatului strategic dintre România şi SUA şi să identificăm proiecte noi în care să colaborăm, pe măsura potenţialului nostru şi a relaţiei mature care leagă cele două ţări”, a declarat ministrul Cristian Diaconescu, înaintea vizitei.
Şeful diplomaţiei române va avea întâlniri cu secretarul de stat Hillary Clinton, consilierul pentru securitate naţională al vice-preşedintelui SUA, Anthony Blinken, cu subsecretarul pentru afaceri politice al secretarului apărării, Michelle Flournoy şi cu membri proeminenţi ai Congresului american (Richard Lugar, co-preşedintele Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului, Benjamin Cardin, Solomon Ortiz, preşedinte al Caucus-ului pentru România din Camera Reprezentanţilor şi preşedinte al Subcomitetului pentru Pregătire din cadrul Comitetului pentru Forţe Armate, Joe Wilson, membru al Caucus-ului pentru România şi membru în Comitetul pentru Afaceri Externe, Robert Wexler preşedintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanţilor).
Pe agenda discuţiilor vor figura teme legate de cooperarea în teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak, precum şi aspecte de interes prioritar în relaţia bilaterală, cu accent pe aprofundarea componentei economice a parteneriatului strategic bilateral. Vizita va prilejui, de asemenea, un amplu schimb de vederi pe ansamblul chestiunilor de interes comun de pe agenda internaţională, o atenţie specială urmând a fi acordată evoluţiilor din zona extinsă a Mării Negre.
De asemenea, ministrul va avea întrevederi şi cu reprezentanţi ai unor think-tank-uri prestigioase de la Washington. Pe data de 7 mai, ministrul va susţine un discurs la think-tank-ul Atlantic Council, pe teme regionale de interes, urmat de o sesiune de întrebări şi răspunsuri. De asemenea, este programată o vizită la Muzeul Memorial al Holocaustului, ocazie cu care va avea discuţii cu Sara Bloomfield, directorul muzeului; Paul Shapiro, director studii avansate; Radu Ioanid, director programe arhivistice.
Pe 8 mai, ministrul se va întâlni cu membri ai comunităţii româno-americane din zona Washington DC (lideri ai comunităţii, jurnalişti româno-americani). (https://www.mae.ro/)

NEW YORK TIMES a văzut porci zburători. Treceau Atlanticul fara cip biometric. Asa ca d-asta trebuie sa le bagam romanilor Pasapoarte Biometrice…

“Eu cred că New York Times a văzut porci zburători care au zburat din România în Mexic şi au venit înapoi în România la firmele SmithField. Dacă vrea cineva să distrugă creşterea animalelor din România, acel cineva nu ştie realitatea de aici”, a afirmat Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii.
Ipoteza “porcului zburător” a fost vehiculată şi de către Marian Zlotea, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
“Mi se par nişte informaţii incredibile. Cum poate un ziar să scrie astfel de lucruri? Nu e nimic logic. Cum să vină virusul în Mexic din România? A venit cineva cu porcul în geantă? Au zburat porcii acolo? Cum să se spună aşa ceva?”, a afirmat Zlotea.
“Informaţiile apărute în ziarul New York Times sunt rău intenţionate şi atacă grav creşterea animalelor din România şi garantez că reacţia noastră va fi una pe măsură faţă de aceste informaţii calomnioase”, a declarat astăzi Dan Nica.
Articolul din New York Times este o speculaţie
“Le cer românilor să cumpere marfă românească, marfă sănătoasă, să cumpere fructe româneşti, legume româneşti şi îi îndemn să cumpere cu încredere carne românească pentru că produsele de carmangerie românească sunt bine controlate şi selecţionate, iar informaţiile de genul celor din New York Times sunt devastatoare pentru opinia publică, pentru că românul nu mai stă să se gândească dacă e adevărat sau nu, şi preferă să nu mai cumpere”, a explicat Nica.
Citeşte şi Dan Nica consideră că articolul din New York Times este o speculaţie

MEMORIU CATRE ROBERTA ANASTASE: Romania trebuie sa urmeze in chestiunea Pasapoartelor Biometrice exemplul democratic al Elvetiei: REFERENDUM, nu hotii

Presedinta Camerei Deputatilor
D-na Roberta Anastase

În atenţia

Comisiei pentru Politica Externa
Comisiei Drepturilor Omului si Culte
Comisiei de Aparare si Siguranta Nationala

Subscrisa Coalitia Impotriva Statului Politienesc (avand ca membrii fondatori Civic Media, AVMR, APADAR si Adevar si Dreptate), reprezentand un larg segment de populatie care si-a manifestat dezaprobarea fata de avalansa de norme adoptate de catre legiuitor si guvern privind inserarea cipurilor si a tehnologiei RFID atat in corpul uman cat si la animale, precum si in documentele de identitate sau de calatorie ale cetatenilor romani, avand in vedere si ultimele dezbateri din cadrul celor trei comisii reunite la Camera Deputatilor in data de 29.04.2009, formulam prezenta solicitare:

Cele trei comisii mai sus amintite s-au reunit astăzi în şedinţă comună după ce, la şedinţa de săptămâna trecută, nu reuşiseră să adune numărul de membri necesari obţinerii cvorumului legal adoptării unor hotărâri.

La apelul nominal al membrilor comisiilor, doar o singură comisie a întrunit cvorumul (Comisia pentru Drepturile Omului şi Minorităţi), membrii celorlalte comisii lipsind nemotivat, în marea lor majoritate.

Preşedintele Comisiei pentru Apărare, deputatul Costică Canacheu, a decis suspendarea lucrărilor, urmând să se adreseze Preşedintei Camerei Deputaţilor, d-na Roberta Anastase, pentru ca aceasta să aprobe în numele Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, dezbaterea şi avizarea Ordonanţei paşapoartelor biometrice în regim de urgenţă, de către fiecare comisie în parte, urmând ca una dintre comisii (cea pentru Drepturile Omului) sa aibă vot consultativ, iar celelalte două (Apărare şi Politică Externă) vot decizional.

Prin această manevră, neprevăzută în regulamentul Camerei Deputaţilor, care ţine de o presupusă „cutumă” (lege nescrisă) a acesteia, deputaţii Comisiilor pentru Apărare şi Politică Externă încearcă să treacă peste poziţia de respingere a Ordonanţei – deschis exprimată de către preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului – Deputatul Nicolae Păun – si membrii Comisiei, căutând să excludă această comisie din postura de comisie cu vot decizional în aceea de comisie cu vot consultativ.

Coaliţia solicită Preşedintei Camerei Deputaţilor, d-nei Roberta Anastase, să nu dea curs cererii exprimate de către deputatul Canacheu, ci să menţină, prin poziţia sa de garant al respectării regulamentului Camerei – legalitatea modului în care trebuie dezbătută şi votată ordonanţa privind paşapoartele biometrice.

Observatia generala cu privire la discutiile pe marginea adoptarii OUG 207/2oo8, care privesc asa zisa obligativitate a adoptarii documentelor de calatorie cu tehnologie RFID, plaseaza bazele discutiilor intr-o falsa premisa si anume, ca Romania este OBLIGATA prin normele europene sa adopte acest nou tip de pasaport.

Argumentele aduse de reprezentantii guvernului in special prin secretar de stat in cadrul Ministerului de Externe, d-na Natalia Intotero, precum si de Directia afaceri europene si relatii internationale a Ministerului de Interne, prin director d-na Ciocan Elena sunt neadevarate si trebuie asumate politic printr-o adresa de interpelare in care sa se faca dovada concreta a urmatoarelor aspecte:
– daca intradevar procedura de infringement impotriva Romaniei pe chestiunea neadoptarii pasapoartelor electronice a fost declansata?
– care a fost raspunsul guvernului roman fata de presupusa declansare a procedurii?
– daca procedura de infringement a mai fost declansata impotriva Romaniei si in alte domenii si care au fost consecintele?
– daca au mai fost tari europene si alte domenii in care s-a declansat procedura de infringement in care autoritatile nationale au motivat neaplicarea unor masuri datorita costurilor exorbitante pe fondul crizei mondiale acute?
– daca mai sunt si alte tari europene impotriva carora s-a declansat aceasta procedura si care au fost sanctiunile pana in prezent?

Insistam asupra acestui aspect intrucat din textul OUG 207 transmis de catre guvern spre adoptare Parlamentului, lipseste fisa privind costurile care incumba aceasta ordonanta, despre care noi stim ca se ridica la un miliard de euro anual, din experienta altor tari care au adoptat acest sistem. Avand in vedere COSTURILE ENORME ale implemantarii acestei tehnologii apreciem ca ar trebui procedat ca si in cazul legii 298/2008 (privind înregistrarea convorbirilor) a carei aplicare a fost suspendata din motive financiare Opinam ca guvernul trebuie sa-si motiveze refuzul aplicarii prevederilor europene in materia documentelor cu tehnologie RFID datorita costurilor mari pe care acestea le presupun, cu atat mai mult cu cat aceste fonduri sunt mult mai bine venite in alte domenii in care aceste fonduri lipsesc si pot duce la un blocaj al functionarii institutiilor statului cu precizarea ca aceste considerente sunt valabile si in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii nr.69/2009 privind cartile de identitate electronice.

Totodata merita notificat faptul ca la nivel european sunt din ce in ce mai numeroase vocile avizate care resping biometria si cipul RFID-ul inclus in noul sistem de colectare a datelor cetatenilor atragand atentia asupra riscului aparitiei unui nou tip de totalitarism prin instituirea controlului total asupra cetatenilor de catre organe de securitate ale statului care NU sunt mai presus de orice banuiala, mai ales in Romania, unde actualele structuri de securitate sunt infestate de mentalitati si persoane ce tin de vechiul regim comunist si fesenist.

Recent inclusiv Comisarul european responsabil cu edificarea Societatii Informationale – Viviane Reding – a tras un semnal de alarma asupra noilor masuri in timp ce o importanta tara europeana – Elvetia – deja a trecut la organizarea unui Referendum care se va desfasura in data de 17 mai tocmai datorita ingrijorarii publice legitime fata de sistemele utilizate pentru urmarirea si controlul populatiei.

Acest lucru ne acorda in primul rand ragazul necesar informarii populatiei si dezbaterii publice ce sunt OBLIGATORII conform Regulamentului 2252/2004 si consultarii populatiei pe aceasta tema printr-un REFERENDUM, dupa modelul Elvetiei.

OUG 207/2009 nu poate fi adoptata fara a se aproba impreuna cu ea bugetul de cheltuieli care trebuia sa faca parte integranta din ordonanta, avand in vadere ca in rectificarea de buget din luna martie a acestui an, nu apare suma necesara implementarii acestei ordonante.

Menţionăm că această Ordonanţă de Guvern a suscitat puternice proteste din partea societăţii civile, în condiţiile în care ampreentarea cetăţenilor (inerentă eliberării noului tip de paşaport biometric) a fost şi va rămâne o procedură din categoria măsurilor penale, aplicată doar persoanelor certate cu legea.

De aceea, apreciem că se impune RESPINGEREA ÎN TOTALITATE ŞI FĂRĂ ECHIVOC a acestei Ordonanţe de Guvern, care nu constituie o necesitate reală a statului roman şi care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului şi sentimental religios al populaţiei majoritare creştine.

Civic Media – Victor Roncea
AVMR – Ene Viorel
APADAR – Rapcea Mihai
Adevar si Dreptate – Ion Varlam

6.05.2009
Info:
IFES Election Guide – Election Profile for Switzerland – [ Tradu această pagină ]
… Official Name: Swiss Confederation; Election Type: Referendum; Date: May 17, 2009. At stake in this Referendum: Whether to adopt biometric passports
Shaky security of Swiss biometric passports – News – The H … – [ Tradu această pagină ]
4 May 2009 … Biometric passport readers have failed a test by the Swiss supervisory … In a referendum on 17 May, Swiss voters will decide
Biometric Passports and ID cards – Vote of May 17th 2009 – English … – [ Tradu această pagină ] …www.englishforum.ch/swiss-politics-news/49774-biometric-passports-id-cards-vote-may-17th-2009-a.html

TOXICUL CANACHEU incearca sa impuna Pasapoartele Biometrice prin frauda. COMUNICAT al Coalitiei Impotriva Statului Politienesc

COMUNICAT – Manevre antidemocratice in Parlamentul Romaniei pentru impunerea RFID

Coalitia Impotriva Statului Politienesc (avand ca membrii fondatori Civic Media, AVMR, APADAR si Adevar si Dreptate), va aduce la cunostinta rezultatul dezbaterilor din cadrul celor 3 Comisii reunite ale Camerei Deputaţilor (Drepturile Omului, Apărare şi Politică Externă), cu privire la şedinţa de astăzi 6.05.2009, pe tema Ordonanţei de Guvern nr. 507/2008 privind paşapoartele biometrice cu cip RFID.

Cele trei comisii mai sus amintite s-au reunit astăzi în şedinţă comună după ce, la şedinţa de săptămâna trecută, nu reuşiseră să adune numărul de membri necesari obţinerii cvorumului legal adoptării unor hotărâri.

La apelul nominal al membrilor comisiilor, doar o singură comisie a întrunit cvorumul (Comisia pentru Drepturile Omului şi Minorităţi), membrii celorlalte comisii lipsind nemotivat, în marea lor majoritate.

Preşedintele Comisiei pentru Apărare, deputatul Costică Canacheu, a decis suspendarea lucrărilor, urmând să se adreseze Preşedintei Camerei Deputaţilor, d-na Roberta Anastase, pentru ca aceasta să aprobe în numele Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, dezbaterea şi avizarea Ordonanţei paşapoartelor biometrice în regim de urgenţă, de către fiecare comisie în parte, urmând ca una dintre comisii (cea pentru Drepturile Omului) sa aibă vot consultativ, iar celelalte două (Apărare şi Politică Externă) vot decizional.

Prin această manevră, ne-prevăzută în regulamentul Camerei Deputaţilor, care ţine de o presupusă „cutumă” (lege nescrisă) a acesteia, deputaţii Comisiilor pentru Apărare şi Politică Externă încearcă să treacă peste poziţia de respingere a Ordonanţei – deschis exprimată de către preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului – Deputatul Nicolae Păun, căutând să excludă această comisie din postura de comisie cu vot decizional în aceea de comisie cu vot consultativ.

Coaliţia solicită Preşedintei Camerei Deputaţilor, d-nei Roberta Anastase, să nu dea curs cererii exprimate de către deputatul Canacheu, ci să menţină, prin poziţia sa de garant al respectării regulamentului Camerei – legalitatea modului în care trebuie dezbătută şi votată ordonanţa privind paşapoartele biometrice.

Amintim faptul că această Ordonanţă de Guvern a suscitat puternice proteste din partea societăţii civile, în condiţiile în care ampreentarea cetăţenilor (inerentă eliberării noului tip de paşaport biometric) a fost şi va rămâne o procedură din categoria măsurilor penale, aplicată doar persoanelor certate cu legea.

Totodata merita notificat faptul ca la nivel european sunt din ce in ce mai numeroase vocile avizate care resping biometria si cipul RFID-ul inclus in noul sistem de colectare a datelor cetatenilor atragand atentia asupra riscului aparitiei unui nou tip de totalitarism prin instituirea controlului total asupra cetatenilor de catre organe de securitate ale statului care NU sunt mai presus de orice banuiala, mai ales in Romania, unde actualele structuri de securitate sunt infestate de mentalitati si persoane ce tin de vechiul regim comunist si fesenist.

Recent inclusiv Comisarul european responsabil cu edificarea Societatii Informationale – Viviane Reding – a tras un semnal de alarma asupra noilor masuri in timp ce o importanta tara europeana – Elvetia – deja a trecut la organizarea unui Referendum care se va desfasura in data de 17 mai tocmai datorita ingrijorarii publice legitime fata de sistemele utilizate pentru urmarirea si controlul populatiei.

Dezbaterea, in ce ne priveste, suscită interes şi din perspectiva cheltuielilor aferente aplicării Ordonanţei paşapoartelor biometrice, în condiţiile în care proiectul Ordonanţei – trimis de către Guvern Parlamentului – nu este însoţit de fişa costurilor proiectului (estimată la cca. un miliard de euro anual), ceea ce, în actualele condiţii de criză economică (protestele din justiţie, învăţământ, sănătate, criza bugetarilor), constituie o cheltuială nejustificată.

Civic Media – Victor Roncea
AVMR – Ene Viorel
APADAR – Rapcea Mihai
Adevar si Dreptate – Ion Varlam

6.05.2009
*Amintim ca acelasi deputat PDL Costica Cancheu a reusit sa impuna, impotriva intereselor nationale ale Romaniei, inventarea “minoritatii aromane”, dupa modelul lui Vladimir Voronin si in ciuda avertismentelor presei adresate opiniei publice, Parlamentului Romaniei, CSAT si SRI.
Vezi si

HOMOSEXUALII de la Chisinau si-au anulat parada. Ramane ca si cei de la Bucuresti sa faca la fel. Dr Cameron i-a indemnat sa revina la normalitate

Prezent la conferinţa de la Chisinau, doctorul american Paul Cameron (foto stanga), un protestatar al homosexualităţii, a întrebat organizatorii festivalului de ce nu încearcă să încurajeze membrii asociaţiei „GenderDoc-M” „să-şi înfrâneze poftele şi să treacă la un mod normal de viaţă în contextul acutizării crizei demografice în R. Moldova”

Homosexualii din R. Moldova au renunţat în acest an la paradă. Alexei Marcicov, preşedintele centrului de informaţii „GenderDoc-M, a declarat marţi, 5 mai, într-o conferinţă de presă că decizia în cauză este o formă de protest împotriva încălcării dreptului la libera întrunire, transmite Info-Prim Neo. Parada urma să se desfăşoare în cadrul festivalului „Curcubeul peste Nistru – 2009”, care va avea loc între 7 şi 9 mai. „Ceea ce s-a întâmplat la 6 şi, în special, la 7 aprilie ne-a convins că, în caz de pericol, ca şi anul trecut, organele de apărare a ordinii publice nu ne vor veni în ajutor şi nu ne vor apăra de extremişti, după cum prevede legislaţia”, a declarat Alexei Marcicov.
Organizatorii au mai spus că nu ar vrea să transforme acţiunea într-o farsă. „Noua putere legislativă, căreia am vrut să-i atragem atenţia asupra problemelor noastre, încă nu a fost formată. În situaţia creată, mesajul acţiunii noastre nu va fi auzit”, a spus Boris Balaneţkii, directorul executiv al „GenderDoc-M”. Ca şi în anii trecuţi, festivalul va fi deschis la 7 mai cu un concert la care vor fi premiaţi învingătorii concursului celor mai tolerante persoane publice. La 9 mai va avea loc concursul internaţional al travestiţilor „Miss Flawless Queen – 2009”. Agenda festivalului include şi dezbateri despre perspectivele dezvoltării mişcării de femei în spaţiul post-sovietic. Participanţii vor depune flori la Memorialul victimelor represiunilor.
Prezent la conferinţă, doctorul american Paul Cameron, un protestatar al homosexualităţii, a întrebat organizatorii festivalului de ce nu încearcă să încurajeze membrii asociaţiei „GenderDoc-M” „să-şi înfrâneze poftele şi să treacă la un mod normal de viaţă în contextul acutizării crizei demografice în R. Moldova”. Totodată el a mai spus că homosexualii sunt periculoşi în vederea transmiterii virusului HIV. Alexei Marcicov, indignat, a răspuns că „nu este cazul ca problemele general umane să fie soluţionate pe această cale”. Marcicov a reiterat că homosexualii sunt supuşi discriminării în diverse sfere ale societăţii şi că va insista asupra aprobării legii cu privire la discriminare.
Anul trecut “pride-ul gay-lor şi lesbienelor” de la 11 mai a fost zădărnicit de contramanifestanţi. Poliţia a urmărit de la distanţă şi nu a intervenit. Manifestanţii au fost blocaţi în autobuz şi bruscaţi. Poliţia este de părerea că acţiunile s-au încadrat în normele legilor despre poliţie şi despre libertatea întrunirilor. (Info-Prim Neo)

Relatări despre conferinţa:
Info-prim
Basa-press
Infotag

MOLDOVA NOASTRA (https://www.mdn.md/): Luînd în considerare aceste informaţii, anunţăm că acţiunea de protest preconizată pentru ziua de joi, ora 10.30, se suspendă. Continuăm să priveghem la starea lucrurilor de pe aceste meleaguri şi să vă ţinem la curent cu evenimentele de această natură.

Publicăm în continuare principalele declaraţii ale pederaştilor, făcute de aceştia la conferinţa de presă din 5 mai 2009:

-Scopul manifestaţiei noastre este ca, precum au făcut organizaţiile religioase, să avem şi noi posibilitatea să ne expunem părerea, să ne ridicăm vocea în susţinerea „legii nediscriminare” (referinţe aici, aici şi aici) şi a legii despre întruniri.
-Cu toţii ţinem minte evenimentul din anul trecut, care va rămîne în memorie pe mult timp, atunci cînd 46 de “apărători ai drepturilor omului” au fost blocaţi în autobuz doar pentru faptul că au încercat să spună un cuvînt în apărarea gay-ilor şi lesbienelor.
-Noi de atunci am preîntîmpinat societatea asupra unor eventuale evenimente mai serioase care s-ar putea produce. La noi s-au învăţat să provoace. Blocarea autobuzului a fost una din repetiţiile pentru respectivele provocări.
-Cînd am anunţat despre faptul că intenţionăm să ieşim şi în acest an (2009), eram pe deplin conştienţi la ce ne putem aştepta. Că se pot repeta evenimentele din anul trecut. Cu toate acestea, noi am sperat ca lecţiile trecutului să fie învăţate şi greşelile admise anul trecut să fie îndreptate.
-Am primit o scrisoarea de la MAI (Ministerul Afacerilor Interne) în care se spune că angajaţii MAI au efectuat o investigaţie asupra evenimentelor din anul trecut şi că lucrătorii acestei instituţii vor încerca să ţină cont de greşelile admise şi vor încerca să nu permită repetarea acestora pe viitor.
-Concomitent, a venit şi o scrisoare din partea Comisariatului General de Poliţie în care se spune că manifestaţia gay-ilor şi lesbienelor a fost ilegală, în timp ce manifestaţiile care le-a făcut „opoziţia” – organizaţiile religioase, mulţimea – au purtat un caracter informaţional şi aceştia au acţionat, vedeţi, în limitele legii. Adică Comisariatul a recunoscut că ceea ce s-a întîmplat pe 11 mai 2008 a fost legal şi că astfel trebuie să se procedeze în continuare. Acesta a fost primul semnal prin care am înţeles că dacă vom ieşi la manifestaţie nimeni nu ne va ajuta.
-Şi, în sfîrşit, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 martie 2009 în care, de asemenea, se arată că decizia primăriei de a interzice manifestaţia de anul trecut a fost legală.
-Credem că refuzul nostru de a ieşi la manifestaţie reprezintă, într-un fel, un protest faţă de încălcarea dreptului nostru la întrunire.
-De aceea, am hotărît să anulăm manifestaţia noastră pînă cînd puterea nu ne va da de înţeles, nu ne va da posibilitatea să desfăşurăm această acţiune. În primul rînd, pentru aceasta trebuie să existe o permisiune oficială. În al doilea rînd, trebuie să ni se dea o asigurare oficială că oamenii care vor ieşi să se manifeste vor fi apăraţi de oamenii agresivi.
-Manifestaţia noastră are un scop concret: să ieşim cu anumite cereri către parlament, către guvernare. Dar dat fiind faptul că guvernarea nu este încă formată, că parlamentul abia şi-a început activitatea, practic nu avem cui să ne adresăm. De aceea, am considerat că nu este potrivit să ieşim (la manifestaţie) aşa, pur şi simplu.
-Un eveniment foarte important de pe agenda „Pride”-ului nostru este premierea celor mai toleranţi oameni ai Moldovei, în prima zi, 7 mai. La această acţiune participă şi pedagogi, poliţişti, conducători ai organizaţiilor guvernamentale, psihologi.
Vom merge pe 9 mai la monumentul victimelor represiunilor pentru a cinsti memoria acelor gay şi lesbiene care au fost chinuiţi în lagărele de concentrare.
-Vom continua lucrul privind pregătirea şi adoptarea „legii nediscriminare”. Vom lucra cu societatea, cu organizaţiile, mai ales că acum munca oponenţilor noştri creşte, întrucît aceştia au dreptul la libera întrunire, drept de care noi sîntem lipsiţi. Dar noi vom obţine acest drept.
-La momentul actual, în Moldova nu există politicieni care ne-ar susţine. Dar, vorbind sincer, răspunsul lui Braghiş din cadrul unei conferinţe a partidului acestuia (în timpul campaniei electorale) mi-a fost simpatic pentru că, în comparaţie cu Chirtoacă care a declarat că nu-i place că în Europa libertatea gay-ilor este prea mare, Braghiş a spus sincer că îi este plăcut faptul că este susţinut de toate păturile sociale. Pentru că şi noi sîntem cetăţeni ai ţării şi avem drept la vot, vot pe care, nu ascund acest lucru, (eu, Marcikov) l-am dat în favoarea lui Braghiş.
-Vom analiza ce forme de protest mai putem întreprinde pentru a ne atinge scopurile. Scopurile noastre sînt dintre cele mai mărunte: întîi de toate, să obţinem dreptul la libera întrunire, apoi, să fie adoptată în Moldova „legea nediscriminare” – fără această lege nu vom putea merge în Europa.
-Se întîmplă cazuri de discriminare. De exemplu, poliţia se apropie uneori de unele cupluri de gay, care se află în afara domiciului lor, să-i întrebe: „Cu ce vă ocupaţi voi aici?”. Dar, după cum am descoperit, s-a dovedit că poliţiştii nu prind numai cuplurile de homosexuali, ci şi cele de heterosexuali. Şi în loc să-i ducă la poliţie, aceştia iau pe loc mită.
-Vrem noi sau nu, dar doar nu-i vom deporta pe homosexuali, lesbiene, bisexuali şi transsexuali pe o altă planetă. Noi trebuie să trăim împreună, alături de ei, în aceeaşi societate. Şi atunci, acest lucru va fi folositor pentru toţi.
-De ce să ne luptăm cu homosexualii? Şi ce, dacă am fi mărşăluit de la Licurici pînă în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-ar fi petrecut vreun cutremur sau cineva ar fi devenit gay sau lesbiană?
Dacă gay-ii şi lesbienele au trebuinţă de „legea nediscriminare” (pentru că sînt bătuţi şi răs-bătuţi) aceasta arată că ei, într-adevăr, au nevoie de această lege.
-Sîntem de acord că sexualitatea, viaţa privată dintre 2 oameni este o chestiune intimă şi se exercită în intimitate. Noi ne ocupăm cu această viaţă privată în casele noastre. Noi nu scoatem în public viaţa noastră privată. Noi însă vorbim despre libertatea întrunirii, despre „legea nediscriminare”. Întîi de toate, trebuie oferite gay-ilor şi lesbienelor aceleaşi drepturi cu care sînt înzestraţi ceilalţi. Viaţa privată se trăieşte acasă, iar viaţa socială, eu (Marcikov), ca cetăţean al Moldovei, vreau s-o arăt acolo şi dincolo. Noi facem asta în limitele legii.
Transexualismul vine atunci cînd omul are nevoie de o corecţie.
-Scopul meu constă în aceea ca drepturile homosexualilor şi lesbienelor să fie respectate la fel cum sînt respectate drepturile heterosexualilor. Ce va fi pe urmă?! Haideţi să lăsăm pentru atunci.
-Concertul şi masa rotundă din cadrul „Pride”-ului va avea loc la hotelul Jolly Alon.
-Boris Baraneţkii: Eu sînt gay. Mă simt foarte confortabil d.p.d.v. psihologic. Am viaţa mea privată pe care nu o arăt tuturor. Nu am nevoie de ajutorul psihologic oferit de biserică. Eu sînt necredincios şi nu mă simt mai rău decît vă simţiţi dvs. (heterosexualii). La fel, merg la lucru, la teatru, la film, comunic cu prietenii mei cu care am interese comune, deşi majoritatea prietenilor mei nu sînt aşa ca mine, dar mă susţin, deoarece ei mă apreciază, în primul rînd, ca pe un om. De ce să judeci un om după orientarea lui sexuală? Biserica spune că homosexualitatea este păcat celor care cred în asta, dar eu nu cred.
-Credincioşii, în primul rînd, nu sînt toleranţi. Pe cînd noi, astăzi, arătăm toleranţă. Agresiunea vine tocmai din partea reprezentanţilor bisericii. Şi slavă „domnului” că, astăzi, homosexualii şi lesbienele sînt capabili să-şi conserveze energia pentru alte lucruri, pentru aceea ca, mai devreme sau mai tîrziu, să se elibereze de lanţurile în care ne aflăm astăzi.

Am publicat aceste declaraţii pentru a arăta lămurit care sînt ideile, reperele cheie pe care se sprijină propaganda pederastică. După cum se poate lesne observa, acestea sînt fundamentate, în marea lor majoritate, pe sofisme, tertipuri, demagogii mai mult sau mai puţin subtile (practic, ~ 90% din respectiva logoree pederastică reprezintă falsităţi, răstălmăciri). Întreaga ideologie sodomită se sprijină pe cîţiva piloni care apar, în ochii societăţii prostite şi muribunde, ca foarte solizi şi pe deplin corecţi din punct de vedere logic. Însă, pentru oricine s-a interesat mai în detaliu de întreaga maşinărie social-politică care dă viaţă grupurilor de presiune ale activiştilor homosexuali, minciunile bine ticluite pe care se sprijină propaganda sodomită sînt vădite. De aceea vom continua, cu o frecvenţă mai mare, să publicăm articole şi studii prin care se vede limpede cum anume lucrează dracul sodomiei prin slugile sale loiale, recrutate din rîndul celor care, neluînd seama, s-au lăsat amăgiţi şi, ulterior, modelaţi de “argumentele” pederaştilor.www.mdn.md

SI ALTE organizatii cer Sfantului Sinod sa intervina pentru interzicerea propagandei homosexuale pe strazile Bucurestiului si la Patriarhie

Dupa SCRISOARE DESCHISA catre Sfantul Sinod, Consiliul Consultativ Etico-Juridic al BOR si Monahii Romaniei pentru stoparea propagandei homosexuale la timp si alte organizatii solicita acelasi lucru. Este de remarcat ca si rugaciunile noastre au dus la stoparea manifestatiile de strada din Chisinau. Deci sa le sporim si pentru Bucuresti. Patriarhia Romana ar trebui acum sa-si dovedeasca puterea si sa solicite Primariei Capitalei – dupa cum a mai facut-o si in alt caz si avand in vedere si ca Primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a reusit acest lucru – interzicerea acestor exhibitionsime care lezeaza morala publica, in numele poporului ortodox.

A P E L
Către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Cu prisositoare bucurie: Hristos a înviat!

„De aceea Dumnezeu i-a dat necurăţiei, după poftele inimilor lor, ca să-şi pângărească trupurile lor între ei, ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinat şi au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin!” (Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel 1, 24-28)

Prea Fericite Părinte Patriarh,

Înalt Prea Sfinţiţi si Prea Sfinţiţi Parinti,

Pe temeiul sfintei şi dumnezeieştii învăţături ortodoxe, noi, creştinii ortodocşi români pe care îi păstoriţi ca întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române, vă adresăm rugămintea de a veni în apărarea noastră în aceste zile în care sminteala şi urâciunea pustiirii vor tulbura iarăşi sufletele creştinilor şi vor pângări capitala ţării noastre prin organizarea, de către comunitatea homosexualilor, a unui aşa-zis „festival al diversităţii” sub denumirea de „GayFest 2009”.
Aceşti nefericiţi şi bolnavi semeni ai noştri, atinşi fiind de patima locuitorilor Sodomei şi Gomorei, promovează cu insistenţă şi agresivitate ideea că libertatea de expresie, de manifestare garantată prin legea oamenilor le oferă cadrul necesar de a organiza în fiecare an un carnaval grotesc al imoralităţii şi degradării condiţiei umane. Dobândirea unor drepturi protectoare, prin abrogarea legislaţiei care pedepsea homosexualitatea ca infracţiune, pare a nu fi suficientă pentru homosexualii din România, aceştia lansând o puternică ofensivă pentru a obţine dreptul la “căsătoria homosexualilor” şi, mai ales, dreptul de a înfia copii pentru a-i creşte în mediul imoral al aşa-ziselor “familii” homosexuale. Renunţând la lupta împotriva propriilor patimi, homosexualii încearcă să-i determine pe ceilalţi membri ai societăţii să devină părtaşi la patima lor. De aceea, homosexualii caută să ridice păcatul la rang de virtute, să dobândească statutul de normalitate pentru perversiunea în care trăiesc şi astfel să impună societăţii româneşti asumarea oficială a unor comportamente anticreştine şi deosebit de dăunătoare pentru sănătatea trupească şi sufletească a fiinţei umane.
Acceptarea oficializării homosexualităţii ca stare de normalitate nu reprezintă o victorie a libertăţii umane, ci, dimpotrivă, o viciere a acestei libertăţi, o capitulare a poporului atât de la legea naturală, care opreşte pe om de la comportamentele împotriva firii, cât mai ales de la legea lui Dumnezeu care „făcând pe om după chipul Său, a făcut bărbat şi femeie” (Facerea 1, 27) şi „i-a binecuvântat şi le-a poruncit: Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi.” (Facerea 1, 28) Argumentele omeneşti, superficiale şi relative, care fac apel la o libertate pervertită, ce ar pune semnul egalităţii între anormalitatea homosexualităţii şi normalitatea relaţiei dintre un bărbat şi o femeie uniţi în Sfânta Taină a Cununiei, nu pot fi aşezate mai-presus de învăţătura şi poruncile dumnezeieşti descoperite de Însuşi Dumnezeu prin Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie.

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţiţi, preasfinţiţi părinţi

Avem încrederea că Sfântul Sinod, în frunte cu Părintele Patriarh al Bisericii noastre dreptmăritoare, are atât puterea, cât şi autoritatea duhovnicească de a interveni pentru oprirea acestor sminteli şi pângăriri pe care homosexualii le comit împotriva milioanelor de creştini români, prin aşa-zisul festival al diversităţii „GayFest 2009”. Există multe mijloace legale şi morale pentru a ridica stavilă împotriva atotpaguboasei propagande a homosexualităţii. Drept pentru care, cu smerită metanie, îndrăznim, ca nişte fii, să vă facem cunoscute aşteptările şi năzuinţele noastre privind măsurile pe care dacă Biserica noastră le-ar adopta s-ar pune o semnificativă piedică acestei propagande a degenerării umane, răspăndirii apucăturilor sodomite, desfrânării şi perversiunilor în general, în societatea românească:

– solicitarea Patriarhiei Române adresate Primăriei Capitalei de a nu aproba desfăşurarea paradei homosexualilor în spaţiul public, pe străzile oraşului, datorită faptului că o astfel de paradă lezează grav demnitatea şi jigneşte profund sentimentele religioase ale comunităţii creştinilor ortodocşi din Bucureşti şi din ţară;
– un protest public al Patriarhiei împotriva desfăşurării „GayFest 2009”, adresat administraţiei publice locale a Capitalei, Guvernului şi Parlamentului României;
– instituirea unor rugăciuni speciale pentru întoarcerea de la păcat a celor căzuţi în patima homosexualităţii, la slujbele ţinute în bisericile Bucureştiului pe tot parcursul „GayFest 2009”;
– acţiuni de catehizare intensă a credincioşilor din parohiile Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu păcatul homosexualităţii, prin predici speciale, organizarea de seminarii, distribuirea de broşuri şi pliante informative, vizionarea de filme documentare, pe tot parcursul „GayFest 2009”;
– organizarea unei procesiuni cu sfinte moaşte în zona Catedralei Patriarhale, ca act de smerită rugăciune către Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să nu pedepsească pe locuitorii Capitalei ţării noastre pentru că au îngăduit o asemenea urâciune precum „GayFest 2009”;
– conceperea şi lansarea oficială, în regim de urgenţă, de către Patriarhia Română, a unui program naţional de vindecare şi recuperare a homosexualilor prin activităţi de natură medicală, asistenţă psihologică, catehizare şi consiliere duhovnicească;

Asociaţiile noastre, credem noi în asentimentul tuturor credincioşilor ortodocşi din România, vă vor fi alături în toate aceste lucrări mărturisitoare. Numai atât rugăm pe Preafericirea Voastră, Părinte Patriarh. ca, împreună cu Înaltpreasfinţiţii Părinţi Mitropoliţi şi cu Preasfinţiţii Părinţi Episcopi, să faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a ne fi îndrumători şi sprijin întru mărturisirea şi plinirea poruncilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în aceste zile când credinţa şi viaţa creştină sunt atât de greu puse la încercare.

Cu nădejde şi smerită închinăciune,
FOR
Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
Alianţa Familiilor din România

Persoană de contact: Bogdan I. Stanciu, 0722 190 685

A FOST UCIS CEZAR IVANESCU? Fiica poetului a sesizat autoritatile pentru o crima "aproape" perfecta

Va scriu aceste randuri si sub revolta de nedescris pe care am simtit-o la auzul replicii „presedintelui“ N. Manolescu, initiatorul prigoanei indeptate impotriva lui Cezar Ivanescu: „mortii cu mortii, viii cu viii!“. Aceasta a fost raspunsul pe care i l-a dat N. Manolescu scriitorului Lucian Vasiliu atunci cand cel din urma a cerut, in Consiliul USR, ca Uniunea Scriitorilor din Romania sa solicite in mod oficial CNSAS-ului explicatii si un raspuns public cu privire la cazul Cezar Ivanescu si la linsajul mediatic la care a fost supus.
Ce as mai putea adauga? Este socant si inuman! In anul 2008, acelasi N. Manolescu declara: „«Cezar Ivanescu mi-a trimis o scrisoare pe care am dat-o publicitatii. Uniunea Scriitorilor il va sustine in demersul legal, noi nu ne putem implica in fondul problemei, dar faptul ca noua nu ni s-a comunicat nimic oficial in timp ce toata presa a fost plina de informatii nu e corect», a declarat pentru Cotidianul criticul literar Nicolae Manolescu, presedintele USR.«El a cerut sa ii fie comunicata o decizie oficiala, iar noi (Uniunea Scriitorilor – n.r.) ne-am facut mandatarii acestei cereri, pentru ca sintem implicati moral.»“ (Ultimatumul lui Cezar Ivanescu, Cotidianul, 1 februarie 2008, Cotidianul).
Ca un element generator de suspiciuni suplimentare mentionez si amanuntul ca de-a lungul timpului, cu o inversunare de-a dreptul stranie, N. Manolescu s-a manifestat ca un vehement sustinator al unor colaboratori dovediti ai Securitatii {v. cazul liberalei Mona Musca, cea care a predat ca si N. Manolescu studentilor straini, sau pe cele ale scriitorilor Eugen Uricaru-Udrea, St. Aug. Doinas s.a.}
Va multumesc,
Clara Arustei

Ministerului Sanatatii
In atentia Domnului Ministru Ion Bazac
Colegiului Medicilor Bacău
În atenţia Departamentul Jurisdicţie profesională şi litigii

Subsemnata Clara Lucia Aruştei /…./:

Vă aduc la cunoştinţă cazul scriitorului Cezar Ivănescu, membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din Romania, director al Editurii Junimea din Iaşi şi Comandor al Ordinului Steaua României, care şi-a pierdut viaţa ca urmare a unei intervenţii minore şi programate efectuată la Clinica Palade din Bacău (Clinica Palade, str. Erou Ciprian Pintea nr. 21).

Intervenţie efectuată de medic dr. Vasile Palade în data de 22 aprilie 2008.

Semnalăm faptul că:

– în Clinica Palade pacientul Cezar Ivănescu nu a fost supus unui control medical adecvat preoperator (radiografie pulmonară, EKG, toate analizele de sânge de orientare a diagnosticului), în raport cu datele particulare ale pacientului (vârsta – 66 de ani; tipul intervenţiei: una programată, faptul că pacientul era fumator activ) şi nici nu a fost informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiei medicale propuse, a riscurilor potenţiale procedurii, a alternativelor existente la procedurile propuse, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.

– nici familia şi nici pacientul nu au fost informaţi despre faptul efectuării unei anestezii generale. Considerăm că pacientul nu a semnat nici un act în acest sens. Pentru confirmare dorim confruntarea semnă­turilor existente. În susţinerea celor afirmate pot veni şi declaraţiile persoanelor cu care Cezar Ivănescu a purtat conversaţii telefonice în cursul zilei de luni 21.04.2008 şi cărora le-a transmis, încă o dată, că va fi supus unei intervenţii minore, cu metode moderne, nefiind măcar adusă în discuţie posibilitatea unei anestezii generale. Eu însămi am fost realmente şocată la auzul veştii că a fost supus unei anestezii generale.

– în cursul zilei de miercuri 23 aprilie, după cum specifică fişa SCRISOARE MEDICALĂ, în fapt un bilet de transfer – Clinica Palade plasa pacientul aflat deja în stare foarte gravă la SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ BACĂU cu diagnosticul de: Hemoroizi grad IV SÂNGERÂNZI. Prolaps hemoroidal; Cardiopatie ischemică cronică nedureroasă; Bronşită cronică tabagică. Nici la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Cezar Ivănescu nu a beneficiat de o investigaţie medicală serioasă şi de un tratament adecvat, diagnosticul de embolie pulmonară fiind pus fără ca pacientul să fie investigat în sensul susţinerii diagnostice prin metode specifice paraclinice.

– s-a luat decizia trimiterii pacientului la Bucureşti cu elicopterul Smurd fără existenţa suportului diagnostic necesar (lipsa unei electrocardiograme la predarea pacientului echipajului Smurd), şi nu la Iaşi cu Salvarea. Pacientului i-a fost făcută o electrocardiogramă cu doar câteva minute înainte de transportul acestuia de la SJU Bacău la aeroportul Bacău. Solicităm o copie după această electrocardiogramă. De asemenea, Cezar Ivănescu a fost intubat în elicopter şi nu la SJU Bacău, pierzându-se din nou timp vital.

Ţinem să atragem atenţia în mod special asupra faptului că poetul Cezar Ivănescu nu figura în evidenţa nici unui medic ca având o suferinţă cardiacă. Deci, dacă conform fişei de transfer (vedeţi şi Fişa anexată) a fost diagnosticat ca având această suferinţă, atunci în mod evident acest diagnostic i-a fost pus la Clinica Palade, luni 21 aprilie a.c. Dacă într-adevăr Cezar Ivănescu a fost diagnosticat luni, ridicăm la modul cel mai grav întrebarea: Cum a fost posibil ca un medic să facă o intervenţie chirurgicală şi o anestezie generală fără a se edifica asupra gravităţii suferinţei cardiace şi fără a-i pune în vedere pacientului şi familiei faptul că este suferind cu inima? Acest amănunt foarte important ne-a fost semnalat şi de Medicul Şef de la Morga Spitalului de Urgenţă Floreasca Bucureşti, ca fiind unul extrem de grav. (Reproducem şi din Fişa de susţinere a diagnos­ticului şi tratamentului, de la Spitalul de Urgenţă Floreasca Bucureşti, Secţia de Urgenţe Majore: „Nu se cunosc detalii despre antecedentele personale patologice, nu reiese nimic din copia după FO trimisă.“)

În dimineaţa zilei de 24.04.2008, pacientul avea extremităţile reci şi cianozate, gura foarte uscată, limba de culoare normală, era în stare de conştienţă, vlăguit, extrem de deshidratat (după cum declara chiar medicul curant ATI, George Dahnovici în jurul orei 10:30), avea o sondă pentru urină la al cărui capăt dinspre pat erau difuze picături de sânge şi se afla sub tratament cu heparina şi furosemid, fiindu-i administrate în acea zi, până la ora 15, trei doze de furosemid, (în condiţiile în care pacientul venise cu o zi înainte având tensiunea 8!), ultima cu puţin înainte de a fi transportat cu Salvarea la aeroport. Cezar Ivănescu acuza dureri mari în locul operat, o stare intensă de foame şi o senzaţie imperioasă de defecaţie, fiind evident stânjenit de răspunsul medicului care afirma că nu are de ce să simtă această necesitate. (Vedeţi şi fişele anexate, la ora 11:07, ora procesării probei de sânge recoltate, Cezar Ivănescu avea Glu: 32 mg/dL; ulterior dr. Carina Ribac a transmis tele­fonic, după deces, şi valorile ultimelor analize ale sângelui recoltat pacientului în jurul orei 14, la SJU Bacău, care indicau faptul că Cezar Ivănescu intrase în insuficienţă renală acută.).

Familia pacientului nu a primit nici un fel de informaţii despre starea reală a sănătăţii pacientului, cu toate că, prin intermediul prietenilor din ţară şi din străinătate, medicii Secţiei Terapie Intensivă a SJU Bacău au fost puşi în legătură telefonică cu diverşi specialişti cardiologi de marcă din Iaşi (prof. dr. Grigore Tinică, prof. dr. Datcu).

Ignorând deontologia profesională medicii discutau lângă patul pacientului despre faptul că acesta face embolie multiplă şi afirmau că aşteptau „să vadă unde va ajunge cheagul de sânge, sperând că pacientul nu are vreo deformaţie congenitală a inimii“. Cezar Ivănescu mi-a specificat clar, insistent, repetând de două ori: „Am auzit totul. Tot ce s-a discutat.“ Chiar şi din aceste conversaţii se poate deduce că actul medical se baza pe supoziţii şi nu pe date furnizate de investigaţii medicale (ecografie cardiacă, explorare ecografică pulmonară, tomografie etc.).

Echipajul Smurd nu a primit copii după toate analizele medicale făcute – postoperatoriu – pacientului în SJU Bacău. Din analizele ajunse în Bucureşti reiese că probele de sânge recoltate pe 23.04 a.c. au ajuns la laborator la orele 14:40, respectiv 15:13. Întrucât rezultatele acestor analize aveau valori extrem de nefavorabile (D-Dimeri 1,11 ug/mL FEU etc.), devine de neacceptat faptul că medicii unei secţii de Terapie Intensivă nu au mai efectuat şi alte investigaţii, care să lămurească starea reală a pacien­tului, până în dimineaţa zilei de 24.04. ora 7:39.

În lipsa unor explicaţii medicale plauzibile considerăm că toate aceste aparente neglijenţe sunt menite să ascundă adevărul.

În Bucureşti, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, medicii au fost îngroziţi de starea extrem de gravă în care a ajuns şi de faptul că nu înţelegeau de ce un pacient prezentând simptomele unei afecţiuni cardiace a primit doar un tratament suportiv. Aici, la Secţia Urgenţe Majore scriitorului Cezar Ivănescu i-au fost efectuate numai în decursul a câtorva minute investigaţii care au inclus şi o ecografie a inimii.

În viziunea noastră lipsa de responsabilitate medicală în evaluarea reală şi documentată a pacien­tului, ignorarea unor elemente esenţiale legate de anamneză (fumător de peste treizeci de ani; pacientul nu figura în evidenţa nici unui medic de familie sau a unui medic cardiolog; scăderea bruscă în greutate cu 20 kg în perioada februarie–aprilie 2008; edeme ale membrelor inferioare bilateral; aplicarea procedurii standard în operaţia de hemoroizi efectuată de dr. Vasile Palade prin anestezie generală, fără a ţine seama de patologia multiplă a pacientului în vârsta de 66 de ani, şi fără a se autosesiza ca medic chirurg, în special, în privinţa diagnos­ticului de “cardiopatie ischemică cronică nedureroasă” – suferinţă al cărei diagnostic necesita o serie întreagă de analize şi monitorizare îndelungată, iar nu o singura zi (v. Şi cartea dr. Mircea Cinteză, Ce-i cu inima mea, doctore?, Humanitas, 2005); greşirea diagnosticului la Spitalul Judeţean din Bacău şi aplicarea ­­­trata­men­tului necorespunzător, precum şi decizia de a fi trimis cu elicopterul Smurd, ştiindu-se efectele negative ale înălţimii asupra unui pacient suspectat de embolie pulmonară nediagnosticată, au determinat, prin nerespec­tarea dreptului la viaţă al pacientului şi la un tratament corect şi eficient, un final tragic al cazului.

Din toate discuţiile purtate ulterior cu medici din Bucureşti şi din Iaşi despre cazul Cezar Ivănescu, a rezultat faptul că acesta nu ar fi trebuit sub nici o forma operat şi că, în nici un caz nu se justifica riscul major al expunerii pacientului la o anestezie generală şi mai mult, un asemenea pacient ar fi avut nevoie în mod obligatoriu de examene medicale complexe şi complete.

În numele dreptului la adevăr şi al memoriei acestei mari personalităţi a culturii române, vă rugăm să luaţi în discuţie cazul scriitorului Cezar Ivănescu cu toată seriozitatea necesară unei asemenea situaţii dramatice, întrucât considerăm că este un lucru extrem de grav faptul că un pacient a murit, în anul 2008, ca urmare a unei intervenţii minore, programate şi plătite cu bani grei.

Cu cele mai nobile sentimente,
Bucureşti, 21 iulie, 2008
Clara Aruştei

Notă

La Colegiul Medicilor din Bacău sunt depuse trei plângeri prin care se solicită explicaţii medicale în cazul morţii scriitorului Cezar Ivănescu. Plângerea redată mai sus are numărul de înregistrare 329/21.07.2008.

În continuare voi prezenta dosarul medical complet al pacientului Cezar Ivănescu, aşa cum a ajuns la Spitalul Judeţean Floreasca (conform mărturiei mele şi a celor prezenţi pe 24 aprilie 2008 şi pe 25 aprilie 2008 la Spitalul Floreasca Bucureşti, rezultatele analizelor medicale efectuate preoperator scriitorului au ajuns după decesul acestuia!, încă din primul moment al zilei de 25 aprilie 2008, medicii Morgii Spitalului Floreasca au declarat că aceasta moarte este în mod evident una de natură penală şi că pe corpul decedatului sunt semne ciudate.

Redau doar un fragment din ceea ce relata de curând una dintre persoanele prezente în acele momente, alături de mine, la Spitalul de Urgenţe Floreasca din Bucureşti, în dimineaţa zilei de 25 aprilie 2008:

„Ca un leit motiv sau ca o temă cu variaţiuni, scenariul acesta al protestului s-a repetat în câteva rânduri în viaţa lui, culminând cu greva foamei din februarie 2008, cu prilejul linşajului mediatic declanşat împotriva sa de cei care îi erau, de decenii, cei mai înverşunaţi adversari. Prin felul lui direct de a divulga adevăruri incomode Cezar Ivănescu îşi făcuse cohorte de duşmani; după aşa-zisa revoluţie aceştia şi-au sporit forţele şi s-au organizat într-o reţea subterană funcţionând după principii mafiote, astfel încât luptătorul solitar care a fost Cezar Ivănescu n-a mai avut scăpare. Şi-a dat seama atunci că este posibil să se treacă la asasinarea sa. Există documente relevante, scrise şi audio, datând din februarie 2008, în care afirmă clar acest lucru, desemnând chiar şi persoanele care să-i apere numele şi opera în caz de „moarte subită”. Îi era teamă mai ales să nu i se însceneze un „accident” de maşină, aşa că, o vreme, n-a mai îndrăznit să circule cu taxiul. Nu s-a gândit însa că, după doar două luni, îşi va întâlni călăul; care a purtat, cu această solemnă ocazie, mănuşi albe de chirurg şi a lucrat adânc cu bisturiul (deşi alta fusese înţelegerea cu pacientul: fără sânge, fără arme albe). În condiţiile în care numai în lumea a treia se mai foloseşte cuţitul pentru asemenea intervenţii. Fără analize, fără investigaţii medicale preliminare. La ce ar fi folosit? Oare condamnaţilor la moarte li se fac analizele?

Nu insinuez nimic, îmi asum doar calitatea de martor, care a fost de faţă când doctorul legist i-a spus Clarei Aruştei că „există suspiciuni majore de natură juridică” legate de această moarte; în acest timp, adjunctul său a intrat şi a ieşit de câteva ori din camera mortuară, exclamând alertat către medicul şef: «Veniţi să vedeţi, sunt nişte semne ciudate pe corpul asta!»

Aşa-zisul malpraxis de la clinica Palade continuase cu o serie lungă de «erori» medicale la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Bacău, unde Cezar Ivănescu fusese transportat în stare critică; un şir de greşeli parcă atent coordonate, însoţite de o permanentă atitudine de dezinformare a familiei; or, atunci când suspiciunile se acumulează ameţitor şi se înseriază coerent, depăşind valorile calculului probabilistic, ele tind să devină certitudini…).“

De la Clinica Palade, clinică în care Cezar Ivănescu a fost internat timp de trei zile şi supus în circumstanţe total necunoscute familiei la o „aşa-zisă intervenţie minoră de hemoroizi“, nu există decât cele câteva rânduri semnate de un singur medic prezentate la sfârşitul dosarului medical (v. prima imagine, de sus), cel implicat, V. Palade. Nu există chitanţă cu suma încasată, informaţii despre investigaţiile medicale efectuate, tratament, anestezie, durata intervenţiei, protocolul operator complet din care să rezulte tehnica chirurgicală, reacţia pacientului, echipa medicală, numele/competenţa medicului anestezist (dpdv legal chirurgul răspunde pentru echipa pe care şi-o alege), substanţele folosite, pregătirea preoperatorie, ţinând cont că era vorba de o intervenţie programată, măsurile luate pentru preîntâmpinarea apariţiei unei posibile embolii, nimic, absolut nimic.

Clara ARUŞTEI
Fiica regretatului poet Cezar IVĂNESCU

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova