N-am mai notat nimic în jurnal începînd cu 20 martie. N-am mai avut nici timp, nici putere, nici chef. Am să încerc să rememorez acele zile. Nu va fi greu pentru că tot ceea ce s-a întîmplat atunci nu se poate uita, s-a întîmplat pe retina mea fotogramă cu fotogramă.
În dimineaţa zilei de 20 martie am plecat la „primăria judeţeană” unde, în biroul preşedintelui CPUN Mureş, gen. Ion Scrieciu, i-am întîlnit pe Augustin Buzura, venit pentru a face un raport despre situaţia de la Tg. Mureş, Ion Vulcan, corespondentul judeţean al Radio România şi Simonfi Katalin, colega de la redacţia maghiară a TVR. În timp ce discutam despre incidentele din seara precedentă, a sunat pe „firul scurt” dl. Iliescu, care s-a arătat foarte îngrijorat şi s-a interesat de starea lui Sütö András.
Preşedintele a întrebat dacă este cazul să vină la Tîrgu-Mureş. Trebuia să primească o delegaţie guvernamentală din RDG, dar s-a arătat gata să încalce protocolul şi să vină. A fost asigurat de gen. Scrieciu că, deşi gravă, situaţia poate fi ţinută sub control. Ceea ce s-a întîmplat apoi dovedeşte că istoria este rezultanta greşelilor care puteau fi evitate…
Spre ora 12, s-au strîns în fata primăriei judeţene circa 10.000 de maghiari, l-au vrut „sus pe Kincses” şi, în general, „jos” pe români. Am fost bruscat cînd am încercat să filmez. Atmosfera era extrem de încărcată. La ora 14 primăria judeţeană a fost ocupată de demonstranţi, iar generalul Scrieciu, preşedintele Consiliului judeţean al CPUN, sechestrat şi ţinut ostatic timp de 16 ore pînă a doua zi cînd primăria judeţeana a fost eliberată de trupele de paraşutişti. Avînd în vedere ceea ce s-a întîmplat în cursul acelei zile, cei ce vorbesc, se pare, de „minilovitura de stat de la Tîrgu-Mureş”, nu greşesc prea mult.
Teribil de tendenţioase emisiunile TV de luni ale redacţiei maghiare. Boros Zoltan face un joc inconştient de periculos. Nici Radio Tîrgu-Mureş în limba maghiară nu rămîne dator. Florina îmi povesteşte că în primele zile după emisiunile de luni nu te mai poţi înţelege cu elevii maghiari. Vrea să plecăm la Bucureşti.
8 martie
Veşti proaste de la Livezeni, unde pe data de 10 sau 11 februarie pastorul reformat, împreuna cu sătenii, a imitat marşul cu cărţi şi lumînări de la Tîrgu-Mureş înconjurînd şcoala şi speriind elevii români din clasele I – IV. Elevii şi profesorii sînt ameninţaţi de tot felul de beţivani care dau buzna în clase în timpul orei. Mi se cere să filmez. N-o fac pentru că aşa ceva n-are nici o şansă să intre pe post. Noi vrem să împăcăm, să stabilizăm, îmi explică domnul Teodor Brateş.
10 martie
La Sovata a fost doborîtă de pe soclu statuia lui Bălcescu. „Vatra Românească” protestează.
Atmosfera tensionată între, nu cred ca greşesc dacă scriu, cele două tabere. Românii se simt descurajaţi şi abandonaţi. Presa centrală tace sau, în cel mai bun caz, e ambiguă. „România liberă” pro Smaranda Enache. Florina mă roagă să ne înapoiem la Bucureşti.
5 februarie
„La commedia e finita.” Telexul de la minister decide separarea şcolilor după criterii etnice. Poate e mai bine aşa…
7 februarie
Filmez la Sala Polivalentă şedinţa de constituire a Vetrei Româneşti… Atmosferă foarte fierbinte. Extrem de tranşant discursul domnului Zeno Opriş. Prin contrast, mă face să mă gîndesc la Theodor Roosevelt: „Speak gentley and carry with you a big stick”. „Vorbeşte blînd dar poartă cu tine o bîtă mare!” După numai patru ore reacţie violentă a postului de radio Kossuth.
8 februarie
Mitingul elevilor români în curtea liceului „Bolyai”. Se scandează: ”Nici măcar în comunism nu era separatism”, „Bolyai e al tuturor chiar şi a românilor”, „Sîntem fraţi, nu ne separaţi”, „Sîntem de naţionalitate copii”. Interviu cu profesoara Ildiko Badescu. Foarte ponderata: cei din familii mixte se situează de obicei la extreme din complexe etnice sau pentru că el, copilul se identifică, probabil, ca şi în cazul sexului psihic, exclusiv cu unul dintre părinţi. Interesant de cercetat. 9 februarie Miting în faţa „Primăriei judeţene”. Oribila creaţie lingvistică! Cei trei miniştri, domnii Stănăşilă, Demeny, Palfalvi a fost schimbat pentru forţarea separării, sînt copios fluieraţi şi huiduiţi de elevii români, ca şi Stamph. Sentimentul de frustrare al copiilor a atins intensităţi imprevizibile. Am fost martor la o scenă în care elevii şi-au alungat părinţii cu vorbe care sunau cam aşa: „Plecaţi acasă, ăsta e mitingul nostru, n-aţi fost în stare să faceţi nimic pentru noi!”. Aceleaşi lozinci şi sloganuri ca şi în ziua precedentă. Filmez… E difuzat interviul împăciuitor cu Ildiko Bădescu. Atît eu, cît şi Fuzesi şi domnişoara Bădescu, primim telefoane injurioase şi de ameninţare. „O să va spînzurăm, bestii ce sînteţi!”.
Zilele acestea, postul public de radio a făcut ascultătorilor săi o surpriză de proporţii, invitându-l la emisiunea „K-Drane” pe episcopul reformat Laszlo Tokes, pe fondul discuţiilor tot mai aprinse cu privire la autonomia … Secu-Land. Nu, nu este vorba despre ţara securiştilor ci, mai rău, despre ţara secuilor. De la microfonul acestei emisiuni de maximă audienţă, Tokes şi-a reiterat fervent teoria necesităţii absolute şi imediate a obţinerii autonomiei TERITORIALE pe criterii etnice pentru aşa-zisul „Ţinut Secuiesc” (judeţele Harghita, Covasna şi Mureş). Argumentele vădit nuanţate şi denaturate de care se servea pentru justificarea autonomiei erau: existenţa unei autonomii „istorice” în Transilvania (scaunele secuilor şi ale saşilor, ba chiar şi „autonomiile româneşti” din Ţara Haţegului, Ţara Maramureşului, etc.); existenţa la nivel european a autonomiilor locale; nevoia secuilor de a îşi reprezenta mai bine interesele (posibilă în viziunea lui Tokes doar prin intermediul autodeterminării); ridicarea nivelului de trai al populaţiei, prin sistemul auto-guvernării.
Demnă de admirat a fost atitudinea moderatorului care, după ce l-a lăsat pe Tokes să îşi expună liber şi netulburat viziunile profetice, a oferit şi un drept la replică, pe care l-a pus la dispoziţia ascultătorilor. Un exerciţiu de maximă transparenţă care, din păcate, nu a fost fructificat în mod eficient de către majoritatea celor care au intrat în direct şi care, în loc să combată punctual argumentele aduse de episcopul reformat, s-au mulţumit să critice la întâmplare şi să bată câmpii fără vreo ţintă anume. Ce să-i faci, meteahna dintotdeauna a românului de a vorbi mult fără să spună nimic! Astfel că, la sfârşitul emisiunii, Laszlo Tokes (in foto la Duna TV), deşi văzându-se aprig atacat, a rămas cu teoria intactă şi necombătută, ceea ce, din punct de vedere al logicii, n-ar putea duce decât la concluzia că teoria lui a fost valabilă şi corectă, de vreme ce nu a putut fi demontată de nimeni.
„Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc“ a devenit mai accesibil întregii populaţii şi poate fi citit acum în trei limbi – maghiară, română şi engleză -, prin iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc CNS care a lansat cartea cu acest titlu. Volumul a fost prezentat vineri de liderii CNS, la Sfântu-Gheorghe, şi conţine toate aspectele legate de conducerea Ţinutului Secuiesc, rolul instituţiilor care ar funcţiona şi de ce tip ar fi ele, precum şi date statistice despre populaţia acestei zone. „Prin această iniţiativă am dorit să facem acest document accesibil pentru toată lumea. Este documentul cel mai important al CNS, acesta descrie cum imaginăm noi, cum vedem autonomia Ţinutului Secuiesc, viitorul. Aici sunt descrise acele instituţii decizionale executive, care ar asigura autodeterminarea în cadrul statului Ţinutului Secuiesc, ca lumea să cunoască, şi să cunoască aşa cum am prezentat noi şi nu după presupuneri şi vorbe nu totdeauna cu cele mai bune intenţii”, a declarat preşedintele CNS, Izsak Balazs. În privinţa iniţiativei cetăţeneşti privind înaintarea statutului de autonomie la Parlamentul României, Izsak a spus că însăşi editarea acestei cărţi este un demers care pregăteşte iniţiativa cetăţenească legislativă. „Considerăm un instrument al democraţiei o discuţie publică pe marginea acestei iniţiative, este absolut important ca pe parcursul acestei iniţiative lumea să cunoască, să înţeleagă despre ce e vorba”, a spus Izsak. Volumul editat în trei limbi este şi primul produs care are pe el sigla „produs secuiesc“, înregistrată la OHIM – The Office for Harmonization in the Internal Market. Sigla pe fond albastru deschis conţine harta Ţinutului Secuiesc sub formă de nor alb, încadrată de steaua şi luna secuieşti, şi inscripţia Ţinutul Secuiesc în vechi caractere secuieşti. Volumul a fost editat în primă fază în 2.100 de exemplare şi conducerea CNS ia în calcul posibilitatea de a-i trimite un exemplar şi preşedintelui Traian Băsescu. Ana Sidon
Scris de Roncea „Unul din membrii marcanţi ai PPE, europarlamentarul maghiar Laszlo Surjan, pune sub semnul întrebării admiterea Elenei Băsescu în cel mai mare grup din Parlamentul European“. Aceasta este deschiderea Hotnews de ieri, un articol din seria celor cinci, până acum, semnate de un fost purtător de cuvânt la Ministerul Justiţiei şi consilier special al Monicăi Macovei. Sursa materialului, se spune pe surse, ar fi chiar Monica Macovei, introdusă pe listele PD-L pentru europarlament prin diligenţele lui Traian Băsescu, de altfel. Tapalagă, „ziarist“ din cercul de influenţă al Alinei Tatiana Mungiu, şi-a asumat un fel de sarcină de partid din atacul constant la adresa fiicei preşedintelui, comparată cu o „mârţoagă chioară“, într-un alt articol competent de analiză jurnalistic tipic Hotnews. Atacul suburban la adresa Elenei Băsescu a dat tonul ultimei săptămâni de campanie pentru alegerile europene. Alegeri considerate un fel de barometru al prezidenţialelor din toamnă. Loviturile administrate Elenei Băsescu şi, implicit, lui Traian Băsescu au fost cu atât mai puternice cu cât au provenit dintr-o direcţie „de autoritate“, un vector public cu „parfum portocaliu“. De altfel, în mediile apropiate „intelectualilor“ a fost elogiată „distanţarea“ lui Tapalagă şi „obiectivitatea“ bruscă a acestuia în raport cu „marinarul“, după modelul lui Cărtărescu, Mungiu, Dinescu sau a celorlalţi membri ai GDS, care au declarat ofuscaţi că nu sunt „intelectualii lui Băsescu“. Miza operaţiunii „Distrugeţi-o pe Elena Băsescu“, executată de pe toate fronturile posibile şi imposibile, – mai nou şi cu contribuţia unor membri ilustrativi ai GDS – a fost în fapt sabotarea candidaturii tatălui, Traian Băsescu, la alegerile prezidenţiale din toamnă. Iar victoria fiicei a fost şi răspunsul la dilema „candidează sau nu preşedintele“: brandul Băsescu s-a dovedit că ţine la greu. Băsescu nu le mai este convenabil unor cercuri după ce a abordat răspicat o temă sensibilă şi care interesează mai ales Moscova.
Moscova scoate pisica maghiară de la naftalină
Băsescu a repus pe agenda publică, românească şi internaţională, drepturile, dar şi îndatoririle românilor asupra Basarabiei şi a celorlalte teritorii româneşti răpite de sovietici, inclusiv dreptul lor la cetăţenia română. Adversarii acestei poziţii sunt autonomiştii maghiari – la nivel oficial – dar şi intelectualii SAR, prin Tatiana Mungiu, purtătoarea de cuvânt a GDS care a afirmat public că: „Acordarea cetăţeniei nu rezolvă problema“ şi „mai inspirat era dacă semna tratatul cu Moldova înainte să ne ceară europenii să-l semnăm“. Practic, aceasta este identică cu poziţia lui Voronin, susţinută şi de ungurul Kalman Mizsei, reprezentant al Sörös şi al UE la Chişinău, ceea ce demonstrează că o anumită reţea funcţionează pe axa Budapesta-Chişinău-Moscova. Atacul venit acum via Tapalagă la adresa Elenei Băsescu, prin utilizarea unui membru marcant al FIDESZ, spune multe. Iată ce declara recent liderul partidului de centru-drepta FIDESZ şi totodată al opoziţiei de la Budapesta, Viktor Orban. „Este datoria Ungariei să susţină cererile etnicilor maghiari pentru autonomie în ţările învecinate. Este în interesul nostru în interiorul şi în afara graniţelor să punem capăt perioadei care a slăbit Ungaria, a lichidat politica naţiunii şi a neglijat şi încă neglijează maghiarii din Bazinul Carpatic“. Pe scurt, Moscova ne arată, din nou, pisica maghiară. https://www.curentul.ro/ Practic, o noua confirmare a analizei SOROS, MUNGIU si GDS introduc metodele active de atac la EBa cu tinta asupra candidaturii lui Traian Basescu. HotNews scoate arma “revolutiei twitter”
DAN TANASA: Aduc in atentia opiniei publice un nou exemplu al “asupririi” la care sunt supusi maghiarii din Romania de catre autoritatile publice locale din Covasna si Harghita, autoritati controlate in totalitate de catre membrii organizatiei Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR). Documentul de mai sus reprezinta o diploma, purtand parafa si antetul unei autoritati publice locale din Romania, pe care primarul Antal Arpad a dorit sa o inmaneze sefului de promotie de la Grupul Scolar “Constantin Brancusi” din Sfantu Gheorghe. Antal nu rateaza astfel nicio ocazie pentru a sublinia inca o data dispretul fata de limba oficiala a Romaniei si fata de tot ceea ce este romanesc. https://tanasadan.blogspot.com/
Mihai Șora: Ceea ce se cere pentru Basarabia se refuză Transilvaniei
L’Express – Decembrie 1990 (săptamâna 7 – 14)
Roumanie: Les vieilles ficelles du pouvoir
Faute de veritable dessein, Iliescu joue, comme son predecesseur, la fibre nationaliste.
Le choix de la date en dit long. La fete nationale roumaine se celebre desormais le l-er decembre, anniversaire du rattachement de la Transylvanie, vote en 1918 â Alba Iulia. C’est la que, samedi dernier, sur fond de ferveur chauvine, le chef de l’Etat, Ion Iliescu, a souhaite voir «tous Ies Roumains retrouver leur mere patrie». Pour l’occasion, le president elu, si police hors frontieres, n’a pas craint de s’afficher au cote de Radu Ciontea, leader de l’organisation fascisante Vatra Romaneasca et chantre de la «Grande Roumanie».En clair, partisan de la resti-tution de la Bessarabie et de la Bucovine du Nord, attribuees en 1940 â l’URSS. Comme hier Ceausescu, le pouvoir mise sur l’exutoire naţionaliste. «Iliescu est incoherent, juge son ex-ministre de l’Education, Mihai Sora, president de la toute jeune Alliance Civique [opposition] : il clame au sujet de la Bessarabie ce qu’il recuse pour la Transylvanie.»
Ballottee par l’Histoire, cette derniere, ou vit une minorite hongroise de 2 millions d’âmes, reste un redoutable foyer de tensions. Andras Suto en sait quelque chose. Sauvagement agresse lors des affrontements de Tîrgu Mureş — 5 morts et plusieurs centaines de blesses en mars dernier — l’ecrivain de souche magyare a perdu un oeil. A son retour de Boston, ou les chirurgiens tenteront de sauver le second, il compte regagner sa ville. «Avec une profonde angoisse, confie-t-il â L’Express. Mais c’est ma terre, ma vie. Depuis mars, les Hongrois fuient par milliers. Plus encore que sous Ceausescu. Si je pars, tous me suivront. Je suis leur dernier espoir.» Jamais en retard d’une outrance, la presse acquise aux activistes de Vatra, souvent lies â l’ancien regime, accuse Suto de fomenter des troubles ethniques. Comme elle accable Laszlo Tokesou Doina Cornea. Parmi leurs procureurs les plus feroces, Eugen Barbu, hier propagandiste zele des Ceausescu, aujourd’hui plume de fiel de «România Mare», hebdo-madaire miraculeusement j epargne par la penurie de papier. Le quotidien « România Libera » ou « 22 », la revue du Groupe de dialogue social, n’ont pas cette chance. Pas plus, semble-t-il, que la commis-sion d’enquete sur Tîrgu – Mureş : son rapport n’a jamais ete publie. Dans ce contexte empoisonne, seuls quelques intellectuels preservent le dialogue entre communautes. Car il n’y a guere â attendre des Etats eux-memes. Dire que Bucarest suggere d’heberger une commission vouee â l’apaisement des differends entre les minorites! Pour en pousser les membres au suicide ? Vincent Hugeux ■
Un inalt oficial ungar pledeaza la Bucuresti pentru autonomia teritoriala a Transnistriei si a ”tinuturilor” maghiare din Romania
Presedintele Comisiei pentru relatii externe si maghiarii din afara granitelor din Adunarea Nationala a Ungariei, Zsolt Nemeth (stanga), aflat la Bucuresti, a pledat in favoarea autonomiei teritoriale a Transnistriei si a facut referiri la autonomia tinuturilor cu o ridicata populatie maghiara din Romania, relateaza NewsIn. “Trebuie sa ne pronuntam ferm impreuna ca nu suntem de acord cu straduintele de politica externa ruseasca, care incearca sa realizeze din nou o sfera de influenta. Este foarte important acest lucru in perioada actuala, mai ales in contextul evenimentelor din R. Moldova. Noi consideram foarte important ca R. Moldova sa isi poata pastra integritatea teritoriala si statalitatea, iar pentru a realiza acest lucru este foarte important sa se realizeze o autonomie teritoriala in ceea ce priveste Transnistria”, a spus Zolth Nemeth, dupa o intrevedere cu comisiile de politica externa ale Camerei Deputatilor si a Senatului. Totodata, oficialul ungar a facut referire si la autonomia anumitor tinuturi din Romania. “Ma bucura faptul ca, in ultima vreme, din partea domnului Basescu, se poate auzi despre autonomie, fie ca este vorba despre o descentralizare pronuntata sau despre o autonomie culturala, asa cum s-a pronuntat acesta in ultima vreme”, a spus Zsolth Nemeth. Laszlo Borbely: Nu se poate ca dupa 1990, pentru prima oara, sa nu fim reprezentati in unele judete cu o populatie maghiara de 40% Presedintele Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, Laszlo Borbely (dreapta), a anuntat ca Romania si Ungaria vor colabora pentru pregatirea presedintiei ungare a UE. “Ungaria va prelua presedintia UE la inceputul lui 2011, iar colegii au acceptat ca un diplomat roman sa faca parte din echipa de pregatire a acestei presedintii”, a declarat Borbely. Cei doi oficiali au spus ca a fost atinsa, in cadrul discutiilor, problema minoritatii romane din Ungaria, a celei maghiare din Romania, dar si cea a minoritatilor romane si maghiare din Ucraina. “Ceea ce s-a decantat din aceste discutii este ca este nevoie de mai multe intalniri, de mai mult pragmatism in ceea ce priveste actiunile comune si de o apropiere mai puternica in ceea ce priveste unele pozitii comune care ar putea ajuta cele doua tari in politica externa”, a subliniat Laszlo Borbely. “Partea ungara a fost de acord sa se aplece asupra unor propuneri din partea Romaniei in ceea ce priveste pozitia minoritatii romanesti din Ungaria, mai ales reprezentarea parlamentara care se discuta de foarte multi ani. Am avut si unele accente critice in ceea ce priveste pozitia minoritatii maghiare de acum in Romania, mai ales cu aceste schimbari, mai ales in domeniile ce tin de educatie si cultura. Nu se poate ca dupa 1990, pentru prima oara, sa nu fim reprezentati in unele judete cu o populatie de 40% sau peste. Sunt unele judete, Satu-Mare sau Mures, unde in prima faza au fost schimbati inspectorii generali adjuncti de la invatamant”, a detaliat parlamentarul roman. Si Zsolt Nemeth a aratat ca, in ceea ce priveste minoritatile si asigurarea drepturilor acestora, este foarte importanta colaborarea. “Ma bucur de faptul ca partea romana are interes fata de situatia minoritatii maghiare din Ungaria. Cred ca aceasta pozitie este justa. Noi am declarat ca suntem deschisi fata problemele romanilor din Ungaria, iar autoritatile din Romania trebuie sa fie deschise fata de problemele minoritatii maghiare”, a spus oficialul ungar. Acesta a atras atentia ca o colaborare este importanta si in privinta minoritatilor ambelor tari din Ucraina. De asemenea, Zsolt Nemeth a facut referire la proiectele energetice. “Consider foarte importanta colaborarea in domeniul energetic, mai ales in ceea ce priveste realizarea proiectului Nabucco, care este foarte important si pentru Romania, si Ungaria. In felul acesta putem contribui la securizarea resurselor energetice pe termen lung”, a aratat parlamentarul FIDESZ (din opozitia ungara). ZIUA Online
Nota mea: In R.M., Ungaria se ocupa, “din partea UE”, de: Transnistria – militar – EUBAM (asigura frontiera cu Ucraina) – generalul Ferenc Banfi; Centrul Comun de Vize Schengen – Ambasada Budapestei la Chisinau; Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personale – Attila Peterfalvi; “Emisarul UE”, omul lui Soros – Kalman Miszei, etc, etc, etc
BASARABIA: “INTERFRONTUL” SI TRANSILVANIA Daca cititorul roman stie ce e Transilvania, nu stie in schimb ce este „interfrontul”, cuvant intrat dramatic in viata romanilor de dincolo de Prut. „Interfront” este o prescurtare a lui „internationalnii front”, care in ruseste inseamna front international. Cand in Moldova rasariteana, profitand de curentul „transparentei” si „perestroikai”, romanii au putut sa spuna adevarul despre societatea basarabeana si despre trecutul ei istoric, era inevitabil sa ajunga la concluzia veche ca nu sunt o noua natiune romanica, ci tot romani, ca cei din Romania, ca limba moldoveneasca nu e alta limba decat limba romana si ca Basarabia a facut parte intima din statul roman. Aceasta intoarcere la adevarul istoric, care a insemnat si redesteptarea instinctului national la romanii dintre Prut si Nistru, a devenit cu totulinconvenabila pentru intrusii, veniti din toate colturile URSS in Moldova. Stalin a practicat deportarile si colonizarile, sau infiltrarile de populatie, pentru a distruge spiritul national al republicilor sovietice neruse. Basarabia s-a umplut de venetici din toate colturile imperiului rus, cu conditia sa nu fie romani, cu conditia sa vorbeasca ruseste si sa fie fideli ideologiei dupa care moldovenii nu sunt romani, dupa care intrarea Basarabiei in componenta Romaniei a fost o ocupatie, iar limba vorbita in Moldova nu e romana ci „moldoveneasca”. Aceasta populatie venetica si pestrita, in care majoritatea sunt rusii, avea mai multe interese comune: ocuparea celor mai importante functii in ierarhia de stat si administrativa si sustinerea cu orice pret a limbii ruse ca limba de stat. In momentul in care Frontul popular din Moldova a inceput sa lupte pentru limba „moldoveneasca” ca limba de stat, rusofonii, privilegiati prin pozitiile sociale si politice pe care le detineau, s-au intrunit in organizatia „interfront”. Regimul colonial sovietic care-i sustinea era amenintat, practic, de ridicarea autohtonilor la aceleasi drepturi cu ei: noii veniti trebuie sa invete limba romana sau sa renunte la slujbe si avantaje. Totodata prioritatea limbii romane ca limba de stat creeaza o sansa competitiei pentru romanii basarabeni, care au trait pana acum un regim de ocupatie. „Interfrontul” reprezinta, deci, reactia imperiului colonial rus la ridicarile nationale din republici. Caracterul lui national, pro-rus, pro-imperial se vede din faptul ca el nu lupta pentru internationalizarea URSS, ci pentru mentinerea dominatiei ruse. Acesti colonisti rusi si rusofoni, raspanditi in diversele republici ale Uniunii Sovietice, au un sentiment foarte activ de superioritate rasiala fata de localnici. Soferul rus de taxi din Dusanbe se uita cu dispret la urmasii vechilor persani, pentru ca nici tinuta lor demna nu-i impresioneaza, nici europeismul lor real, nici cultura lor milenara, straveche, pe care nu o cunoaste. Indoctrinati in ideea de libertate si … comunism, asemenea rusi simpli sunt cea mai graitoare expresie a brutalitatii unui sistem social si politic de ocupanti, de uzurpatori. Dar, lucrul pe care europeanul nu-l stie, dispretul acestor popoare fata de rusi este imens. El poate fi intalnit la lituanieni, letoni, estoni, romanii basarabeni, armeni, gruzini, tadjici, uzbeci, cazahi si chiar la bielorusi si ucrainieni. Aparitia rusilor si rusofonilor in asemenea tari de veche cultura si traditie nu este rezultatul unei miscari firesti, ci al unui transplant calculat, in primul rand. Pentru a exploata si controla cat mai bine economia acestor republic, practic anexate si subjugate economic si politic, Moscova a creat in ele mari intreprinderi, care nu au subordonare de stat, ci unionala, nu tin, spre exemplu, de Chisinau, ci direct de Moscova, de ministerul de resort. Acesta planifica activitatea intreprinderilor unionale, folosind materia prima a locului, angajand oamenii pe care ii doreste si vanzand la pretul pe care-l fixeaza singur produselor lor. Moscova se infatiseaza astfel ca o imensa caracatita mecanizata, care are un numar incalculabil de ventuze, prin care absoarbe din aceste republici mici materie prima, folosind-o dupa bunul ei plac. Crearea acestei retele de intreprinderi unionale a dus la un proces de urbanizare care sa le sustina, de unde rezultatul slavizarii sau rusificarii demografice a acestor republici. Noile intreprinderi de dependenta exclusiv centrala, adica ruseasca, isi recruteaza singure personalul si ele angajeaza cu precadere rusi. Romanul nu gaseste de lucru in aceste intreprinderi, ci colonistul de aiurea, care-l scoate pe vechiul locuitor al Basarabiei, pe roman, in afara granitelor tarii, aruncandu-l pe alte meleaguri. Acest proces de pulverizare etnica este calculat pe intreaga suprafata a URSS si a dus la situatii dintre cele mai anormale. La Chisinau localnicii nu au acces intr-o locuinta noua in bloc, decat dupa asteptari de 15-20 de ani! Orice angajat al acestor intreprinderi unionale rusofone, adesea necalificat, desi in Basarabia exista mana de lucru calificata romaneasca, primeste in curs de luni, saptamani sau zile, locuinta la bloc, in cartierele cele mai avantajoase. Pe acesta cale s-a produs o stare de segregatie in URSS, pe care toate republicile vor s-o elimine. Iata ce a voit sa lichideze Frontul popular din Moldova. Poeta Leonida Lari a rostit de nenumarate ori taioase discursuri impotriva acestei adevarate invazii rusofone, care creeaza inegalitati sociale, obligandu-i pe romani sa-si ia campii. Cobflictul din Basarabia are un acut continut social si national. Inferiorizati prin masuri brutale de colonizare, romanii basarabeni, ca si locuitorii celorlalte republici de centura ale URSS, vor sa intre in posesia drepturilor lor firesti. In invatamantul superior se mai preda inca in ruseste. Selectia profesorilor nu poate fi controlata, iar calitatea acestui invatamant este slaba, ceea ce imputineaza sansele candidatilor basarabeni la diferite funtii datorita diplomelor locale, republicane, carora li se prefera cele rusesti de la Leningrad sau de la Moscova. Batalia restructurarii in Basarabia nu are numai un continut national, ci unul dramatic, care-l determina pe cel national. Prin afirmarea valorilor spirituale romanesti, in primul rand a lui Eminescu, scriitorii din Basarabia au dat o prima replica acestui tratament de ocupatie care li s-a aplicat. Revendicarea grafiei cu litere latine inseamna mai mult decat revendicarea unei apartanente culturale. Cu introducerea limbii romane, „moldovenesti” (cum i se spune inca acolo), incepe o batalie sociala, o batalie politica, care are aspect national. Impotriva limbii romane, ca limba de stat, s-a ridicat Tiraspolul, orasul industrial de dincolo de Nistru, rusificat in cea mai mare proportie. Ei traiesc in Moldova, dar nu doresc sa-i invete limba. La mijloc este si o batalie intre orasul industrializat si rusificat, dependent, prin intreprinderile unionale, direct de Moscova, si Basarabia neindustrializata, rurala, care vrea sa ramana romaneasca. Interfrontul (international doar cu numele) apara dreptul la suprematie al Rusiei si al poporului rus. Acest drept li-l contesta nationalitatile din URSS, care-i trimit pe rusi de unde au venit. „Rusi, mergeti acasa, la voi!” – Au atata pamant, spun basarabenii, de ce vin peste noi? Iar daca vin, de ce nu ne invata limba? Organizatiile „Interfront” de pe tot cuprinsul URSS au de ce sa se uneasca: colonizarile fortate, opresante si umilitoare pe care le-a practicat Moscova sunt contestate peste tot. Cine nu invata limba trebuie sa plece! Localnicii stiu ca datorita unui orgoliu stupid, inoculat de propaganda unionala, acesti colonisti nu vor invata romana, lituaniana, gruzina, armeana, tadjica, letona. „Interfrontul” este o organizatie indreptata practic impotriva vointei de libertate, de egalitate si fraternitate a popoarelor din URSS. In Moldova, „Interfrontul” este net antiromanesc si, in ciuda inferioritatii lor numerice, se bizuie pe fonduri, pe armata, la nevoie, si pe sprijinul si coordonarea ministerelor de care tin intreprinderile unionale din Basarabia. Republica tiraspoleana si gagauza sunt opera acestor factori. „Interfrontul” apara pozitii sociale privilegiate, lucru care-l face deosebit de periculos. De aceea el apeleaza la cele mai interesate argumente in lupta impotriva romanilor si a Frontului Popular Moldovenesc. In publicatiile „Interfrontului” din Tiraspol, din Rabnita si din Chisinau au aparut articole care-i prezinta pe romanii din Romania ca pe niste tirani, ca pe niste opresori ai minoritatilor. (In acest fel recunosc unitatea romanilor pe care altfel o contesta!). Iar exemplificarea lor este minoritatea maghiara din Transilvania. Inainte ca aceste lucruri sa ni le spuna in 1990 in Romania Laszlo Tokes si Geza Domokos, ele erau prezente ca dovezi indubitabile in publicatiile rusofone ale „Interfrontului”. Propaganda promaghiara a inceput in Basarabia prin „Interfront” de circa trei ani. Campania UDMR de la Bucuresti, din 1990, are precedente serioase si identice la Chisinau, incepand din 1987. Cum delegatii unguresti de „simpatie” fata de Frontul Popular din Moldova au venit destul de des in ultimii ani la Chisinau si in alte orase romanesti din Basarabia, nu e greu de inteles de unde vine aceasta argumentatie antiromaneasca. Nu intamplator emisiunile UDMR de la TV Bucuresti bat moneda pe Basarabia. Ele vor sa zica: cine vrea Basarabia, pierde Transilvania! Acesta este un cantec placut Moscovei. Iar „Interfrontul” am zis ca tine de Moscova. Din pacate romanii basarabeni nu sunt deloc la curent cu drama Transilvaniei, preocupati firesc de propria lor drama, dezinformati de o jumatate de secol asupra Romaniei, iar unii turisti nesabuiti care se deplaseaza de la Bucuresti in Basarabia nu inteleg grava problema sociala a Basarabiei, profunda ei trauma etnica, ce poate fi luminata foarte bine prin echivalarea ei cu aceea a romanilor transilvaneni. Basarabenii stiu ei insisi ce au de facut la ei acasa. Trebuie insa lamuriti ce e in Romania. Pana cand nu-i vom face pe basarabeni sa inteleaga ca „Interfrontul” lor este totuna cu Uniunea Democratica Maghiara din Romania si cu „Grupul de dialog social” nu vom putea realiza o unitate de pareri si de viziune. Unitatea de pareri si de viziune este cea care pregateste orice actiune comuna. La fel, pana cand romanii de la Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova si Bucuresti nu vor sti ca UDMR si GDS sunt totuna cu „Interfrontul” din Basarabia orice actiune comuna este sortita esecului. Mihai Ungheanu Iunie 1991
March 20th, 2010 
VR 
20 martie
Posted in 
Tags: 
