CCSB (sub “aripa” lui Voiculescu) pare să fi ieşit în decor. În rest, Băsescu a început să recupereze. Strict matematic, pe aceeaşi rată a prezenţei la vot (regresie simplă), l-ar egala pe Geoană la ora 20:41:)) Devine interesant.
La nivelul Capitalei sunt constituite 34 de sectii de vot speciale, conform prevederior art. 7.1 din OUG 95/2009, “Sectiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã: d) în orase, municipii si comune se vor organiza sectii de votare speciale, de regulã în gãri, autogãri si aerogãri; se vor organiza sectii de votare speciale si în campusurile universitare; în aceste sectii îsi exercitã dreptul de vot alegãtorii prevãzuti la art. 19.5 alin. (4).” Lista acestora a fost definitivata de Ministerul Administratiei si Internelor din acel moment si a facut obiectul Hotararii de Guvern 1051/23.09
Bucuresti:
Sectorul 1 1. Sectorul 1 Gara de Nord P-ţa Gării de Nord nr. 1-3 2. Sectorul 1 Scoala Generala nr. 1 Sf Voievozi Str. Atelierului nr. 25 3. Sectorul 1 Aeroportul Internaţional Băneasa Bucureşti “Aurel Vlaicu” Soseaua Bucureşti Ploieşti Nr 40 4. Sectorul 1 Colegiul Tehnic Media Str. Jiului nr. 163 5. Sectorul 1 Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti B-dul. Mărăşti nr.59
Sectorul 2 6. Sectorul 2 Gara de Est (Obor) B-dul Gării Obor nr. 1 7. Sectorul 2 Căminul de studenţi nr. 3 UniversitateaTtehnică de Construcţii Bucureşti Str.Inginerilor nr.29 8. Sectorul 2 Căminul de studenţi nr. 4 UniversitateaTtehnică de Construcţii Bucureşti Str.Inginerilor nr.11
Sectorul 3 9. Sectorul 3 Spitalul de Psihiatrie „Dr. Constantin Gorgoş” Bd. Nicolae Grigorescu nr.41A 10. Sectorul 3 Spitalul Justiţiei „Dr. Constantin Angelescu” Aleea Căuzaşi nr.49-5 11. Sectorul 3 Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Str. Sf Dumitru nr.2 12. Sectorul 3 Spitalul „Colţea” Bd. IC Brătianu nr.1 13. Sectorul 3 Spitalul „Caritas” Str. Traian nr. 29 14. Sectorul 3 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” Şos. Mihai Bravu nr. 281 15. Sectorul 3 Căminul de bătrâni nr.5 Calea Vitan 267-269
Firele de păianjen întinse între candidatul PSD Mircea Geoană şi mogulul Sorin Ovidiu Vîntu depăşesc graniţele consilierii „profesionale“ care a inclus şi linşajul mediatic la adresa preşedintelui Traian Băsescu. După cum a demonstrează „Curentul“, marioneta lui Vîntu, care tocmai a preluat la Moscova ştafeta lui Iliescu-KGB, preşedintele de carton care dădea ieri raportul în miez de noapte la poarta mogulului din strada Paris, este printre cei care a acoperit diplomatic fuga manipulatorului FNI, Nicolae Popa, la Jakarta, inclusiv prin aparatul său de fideli din MAE. Este acum rolul Interpolului, cel obstrucţionat timp de şapte ani, să rupă pânza de păianjen dintre jucătorul la ruleta rusească Geoană, pretins prezidenţiabil, şi Vîntu, prietenul său puşcăriabil. Cu locotenentul său Nicolae Popa în cătuşe la Jakarta, gata de a fi împachetat pentru a fi trimis la Bucureşti, Vîntu se pregăteşte să emigreze la Tiraspol. Nu e o glumă. Tentaculele mogulului deja au fost întinse în Transnistria, „gaura neagră“ a Europei, după cum e denumită republica-fantomă separatistă unde s-au refugiat de Justiţia internaţională infractorii sovietici şi agenţii KGB urmăriţi de Interpol. Prin extinderea fabricii de minciuni Realitatea TV peste Prut, sub numele rusificat de Publika TV, afacerea intoxicării şi influenţării prin media a politicului şi economicului s-a abătut şi asupra bieţilor basarabeni, acum supuşi la o nouă rusificare forţată, diktată de data asta din Delta Dunării. O premieră în spaţiul mediatic de la Chişinău şi din răsăritul românesc este faptul că Trustul trucajelor lui Vîntu este singurul care a fost primit cu braţele deschise de kaghebiştii de la Tiraspol, mai ales când mogulul le-a promis că procentul ştirilor în rusă va fi mai mare decât al celor în română. Afacerea media este însă doar pretextul prin care mogulul îmbâcsit în rele va manipula active într-o zonă exclusă oricărui control fiscal european. Pentru ca el să doarmă în continuare liniştit, în timp ce sute de mii de români încă se zvârcolesc în somn sub coşmarul FNI, Vîntu are nevoie de un singur lucru: să-i reuşească lovitura de stat la adresa democraţiei româneşti prin instalarea păpuşii de paie Geoană la Cotroceni. În caz contrar, cu Băsescu preşedinte, Justiţia l-ar putea prinde, în sfârşit, de coadă, şi pe el, şi pe tovarăşii săi ajunşi miliardari din avutul naţional. Aceasta este marea miză, finală, pe care se bizuie viitorul urmărit internaţional Sorin Ovidiu Vîntu, alături de mogulii Dinu Patriciu şi Dan Voiculescu, cele trei excrescenţe ale hidrei Iliescu-KGB. Alegerea e simplă: Băsescu, cu imperfecţiunile sale omeneşti sau marionetele, păpuşarii şi mogulii filo-ruşi, cu influenţele lor malefice. A vota este, deja, o obligaţie pentru salvarea ţării de dictatura mogulilor şi a sclavilor lor, derbedeii cu ştaif şi şantajiştii de Snagov. Altfel, riscăm să aruncăm România pe axa Jakarta-Tiraspol-Moscova. România trebuie să rămână a românilor, nu a slugilor Moscovei.
Seful Agentiei Nationale de Integritate, Catalin Macovei a dezvaluit ca a fost amenintat de un consilier al unui presedinte de camera din Parlament, a carui avere este investigata de catre institutia pe care o conduce si care are un cumnat director de banca, investigat si el la randul sau de catre ANI.
Portretul – robot facut de Macovei corespunde perfect presedintelui Senatului, liderul PSD Mircea Geoana, care se afla de ceva vreme sub lupa inspectorilor de integritate si are in dotare si un cumnat director de banca, Ionut Costea, cel platit lunar de statul roman cu peste 20 000 de euro.
Intrebat in cadrul emisiunii “ Q&A”, difuzata sambata seara la Antena 3, daca asupra sa s-au facut presiuni din partea politicienilor cat a fost procuror, Catalin Macovei, presedintele Agentiei Nationale de Integritate a raspuns ca timp de 10 ani cat a fost procuror la PNA nu s-au facut presiuni asupra sa nici din partea oamenilor politici nici din partea sefilor sai. In schimb, a mai declarat el, de cand este presedintele ANI a fost amenintat de un consilier al unuia dintre cei doi presedinti ai camerelor Parlamentului ca daca nu inceteaza anchetele asupra averii respectivului presedinte si a cumnatului acestuia care lucreaza la o banca cu capital de stat, va fi schimbat din functie. Catalin Macovei a declarat ca are si probe care sustin afirmatiile sale, probe ce ar putea fi folosite in justitie , in cazul in care va depune o plangere penala in acest sens. Seful ANI nu a a dezvaluit cand a avut loc amenintarea si care consilier s-a pretata la acest gen de comportament, dar a subliniat, inca o data, ca detine probe ce dovedesc spusele sale. ANI a anuntat in urma cu cateva luni ca investigheaza averea lui Mircea Geoana intrucat exista neconcordante intre declaratiile de avere ale presedintelui Senatului.Cat despre investigatiile privind averea lui Ionut Costea, cumnatul lui Mircea Geoana, acestea reprezinta o noutate, neexistind pana acum informatii in acest sens. Ionut Costea , numit anul acesta director la Eximbank , in urma interventiilor cumnatului sau, Mircea Geoana, castiga peste 20 000 de euro pe luna, iar in cazul in care este schimbat din functie mai devreme de sfarsitul mandatului de patru ani, statul roman este obligat sa-i plateasca peste 700 000 de euro.
Potrivit Legii de infiintare si organizare a ANI, seful acestei institutii poate fi schimbat de catre Senat, fapt ce explica amenintarile primite de catre Catalin Macovei. Conform art 25 din Legea 144/2007 republicata, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei pot fi eliberaţi din funcţie în următoarele situaţii: a) demisie; b) incapacitate managerială, constatată potrivit prevederilor art. 26 alin. (2); c) condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni; d) când se constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, regimul incompatibilităţilor sau când se dispune confiscarea unei părţi din avere ori a unui bun determinat; e) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la art. 19 alin. (2).
Articolul 26 din aceeasi lege prevede ca:(1) În situaţiile prevăzute la art. 25, Senatul dispune, prin hotărâre, eliberarea din funcţie, la propunerea Consiliului Naţional de Integritate. (2) Constatarea situaţiei prevăzute la art. 25 lit. b) se face de o comisie alcătuită din 5 membri desemnaţi de Consiliu, la propunerea preşedintelui Consiliului, care, pe baza informărilor şi a rapoartelor întocmite de Agenţie, asigură evaluarea capacităţii manageriale a funcţiilor Agenţiei. Concluziile comisiei de evaluare se prezintă Consiliului şi se înaintează Senatului de preşedintele Consiliului. (3) Senatul poate dispune efectuarea unui raport anual de audit extern independent. (4) Constatarea situaţiilor prevăzute la art. 25 lit. c) şi e) se face de către Consiliul Naţional de Integritate, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane.
Cumnatul lui Geoană, Mircea Ionuţ Costea, a dat un tun de 80.000.000 $ în agricultura României
Un proiect american care urma să pună agricultura României pe roate s-a transformat într-o afacere profitabilă pentru rechinii internaţionali şi familia Geoană-Costea. 80.000.000 de dolari au zburat din conturile României pentru o afacere de praf şi pulbere. Compania profitoare, Transchem Corporation, a acţionat prin intermediul cumnatului lui Mircea Geoană, Mircea Ionuţ Costea. Fostul ambasador american Alfred Moses, protectorul lui Mircea Geoană, a băgat afacerea prietenului celor doi, Ian Kaplan, pe gâtul Guvernului român. Transchem are ca acţionar şi un offshore din Bahamas sub care se presupune că se ascunde beneficiarul român al afacerii. Din tot Guvernul, doar Băsescu s-a opus.
Din tot Guvernul, doar Băsescu s-a opus: afacerea „înseamnă dispariţia industriei româneşti, ceea ce nu-i corect“. După zece ani, chiar în acest moment, o Comisie specială a Parlamentului anchetează frauda. „Curentul“ pune următoarea sinteză şi actele noastre la dispoziţia Comisiei Parlamentare.
Totul începuse foarte bine. Era vorba de o afacere colosală pentru statul român. După un complex studiu de fezabilitate, două dintre cele mai importante concerne din SUA şi din lume în domeniul produselor agricole fac o propunere României, aceeaşi Românie care era odată denumită „grânarul Europei“. Concret: companiile americane J.I. Case şi Valmont Industries creează un proiect care ar fi putut duce la modernizarea şi ridicarea agriculturii româneşti la standardele occidentale. În derularea afacerii urma să se asocieze şi gigantul Cargill, care avea o cifră anuală de afaceri de 65 miliarde dolari SUA, cât şi Pioneer International, important furnizor de cereale. Cum suna proiectul, care datează din 1997: Case şi Valmond livrau României echipament şi utilaje de ultimă oră pentru producţia agricolă. Cargill construia silozuri şi facilităţi portuare. Compania Pioneer furniza suplimentarul de grăunţe necesar. Citibank oferea, pentru plata companiilor, un credit, asigurat atât de Banca de Export-Import a Statelor Unite, cât şi de Guvernul român, în valoare de 157,3 milioane de dolari, dintre care 134 rambursabile în 7 ani, iar 23,3 de milioane – în 3 ani. Avantajul României consta şi în faptul că suma putea fi plătită în produse cerealiere. Echipamentul furnizat urma să acopere necesarul mecanizat pentru aproximativ 350.000 de ha, inclusiv irigarea a 22% din această suprafaţă. Potenţialul estimat: 1 milion de tone de grăunţe export pe an. Profitul estimativ al întreprinzătorilor particulari care vor beneficia de program: 300 milioane de dolari. Dar mirosul profitului se pare că a atras şi muştele ca la oala de lapte. După un număr impresionant de întâlniri, cu oficiali ai Guvernului român, de la toate nivelele posibile, apoi cu reprezentanţi de la Uzina Tractorul până la preşedintele României, pe 7 aprilie 1997, cu fast şi trâmbiţe, are loc, la Palatul Victoria, semnarea contractelor. Cu o singură excepţie: ministrul Mircea Ciumara. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, invoca o pocedură legislativă care nu permitea momentan semnarea contractului de către ministru. Perfectarea contractului se amână până la următoarea întâlnire a Comitetului Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior.
Profitorii îşi bagă coada în ROM AG 98
Amânarea este însă, în fapt, rezultatul unor manevre de culise. Apare în scenă acelaşi personaj care a făcut campanie, indirect, PDSR-ului de pe vremuri şi lui Ion Iliescu, prin obstrucţionarea în spaţiul democratic românesc a unor importante organizaţii independente americane. Acelaşi personaj care ar fi spus că dacă nu concesionăm şi vindem Hotelul Bucureşti nu vom intra în NATO. Este chiar fostul ambasador Alfred Moses. Ce face Moses? Aduce pe tapetul din Cabinetul prim-ministrului o altă companie, dar nu de producţie a utilajelor agricole, ci de intermediat – „brokering“. Pe numele ei Transchemical Corporation, condusă de tatăl, Morty Kaplan, şi fiii. Reporterii de la „New York Times“ au reuşit să afle, dintr-un memorandum confidenţial al firmei în cauză că ţintele predilecte ale companiei, stabilite încă din 1992, erau Ucraina, Rusia şi România, pentru că sunt cele mai pretabile „unui profit major“. La vizita sa în SUA, Victor Ciorbea a fost călăuzit peste tot de către Alfred Moses. O parte din delegaţia română a fost plimbată la baza Transchem din Miami. Ulterior, în ţară, preşedintele Case, Steve Lamb, este informat brusc că afacerea se taie, pur şi simplu, în două: 80 de milioane pentru produsele furnizate de Case şi 80 de milioane pentru Transchem, în cadrul proiectului ROM AG 98. La aflarea vestei, preşedintele Case, Steve Lamb se urcă în avion şi zboară imediat la Bucureşti. Aici se întâlneşte cu Victor Ciorbea şi Alfred Moses la Palatul Victoria. O sursă din interiorul fostului Cabinet Ciorbea ne-a relevat ce s-a întâmplat la această memorabilă întâlnire. Întrebat de ce şi-a schimbat hotărârea şi promisiunea iniţială, Victor Ciorbea ar fi arătat spre Alfred Moses şi ar fi spus direct că ambasadorul SUA este cel care a decis. Chiar şi după eliminarea sa de pe scena diplomatică, în august 1997, Alfred Moses revine la Bucureşti cu amicii săi, Kaplan, pentru a-şi perfecta condicuţele.
Statul român garantează creditul cu mânuţa lui Costea
Pe 13 ianuarie 1998, Export-Import Bank of United States aproba prima tranşă a împrumutului de 160 milioane de dolari, în valoare de 70 milioane, efectuată de către Citibank International. Compania nominalizată: Transchem Finance and Trade Corporation. Pe 18 mai 1998, Mircea Ionuţ Costea semnează, în calitatea de preşedinte al Comitetului Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior, Hotărârea N3 5835 prin care se acordă o garanţie, în numele statului român, de 79.403.182 USD, „plus costurile aferente“. O prezentăm, în premieră, în facsimil, cu semnătura cumnatului lui Geoană cu tot. Epilogul, pe scurt: de proiectul ROM AG 87 s-a ales praful, Transchem şi-a luat banii.
Doar Băsescu s-a opus
Ca o curiozitate, dacă vreţi, în şedinţa de Guvern din 17 iulie 1997, în care s-a dezbătut afacerea, în timp ce Călin Popescu Tăriceanu o suţinea la braţ cu Ciorbea, un singur ministru s-a împotrivit: Traian Băsescu. Citat: „Domnilor, acum este o chestiune de principiu aici. La tot ce se ia credite pentru adus maşini de afară, indiferent cum s-ar numi ele, de regulă, se face un offset, în care şi industria românească furnizează măcar şuruburile. Dumneavoastră înţelegeţi că liberalizarea înseamnă dispariţia industriei româneşti, ceea ce nu-i corect. La asemenea contracte, se face un offset pe industrie românească. Dacă s-a făcut la avioane, nu văd de ce nu s-ar face la tractoare. Personal, fără un offset, nu sunt de acord cu un asemenea proiect“. Pentru anchetarea cazului la vremea respectivă, alături de investigatori speciali americani, unul din fraţii Kaplan l-a ameninţat pe autorul acestor rânduri printr-un intermediar cu un posibil accident. Directorul ziarului la care lucram atunci a pus mâna pe telefon şi l-a apostrofat pe secretarul de stat Mircea Ionuţ Costea. Astăzi îl susţine pe cumnatul său, Geoană, şi pe Iliescu-KGB, trădându-şi meseria şi ţara. Doar Băsescu a rămas la fel, încercând să apere interesul naţional de rechini de toate naţiile.
Nota bene catre MAE: Mandatul lui Geoana ca ministru de Externe a fost intre 2000 si 2004. Explicatiile oferite de inlocuitorul Predoiu sunt jenante. In timp ce Interpolul l-a cautat timp de 7 (sapte) ani de zile, subalternii lui Geoana si el personal stiau foarte bine ca Popa traieste la Jakarta. Rusine!
Basescu la Kiss FM – Geoana l-a acoperit pe locotenenul lui Vintu Traian Basescu a declarat vineri dimineata, la Kiss FM, ca Mircea Geoana i-a dat pasaport, pe vremea cand era ministru de Externe, lui Nicolae Popa si ca arestarea acestuia la Jakarta i-a creat “o mare emotie” liderului PSD.
“Cine credea ca va mai fi arestat vreodata Nicolae Popa, locotenentul lui Vantu in afacerea Gelsor FNI? Geoana nu stia cine e, numai ca i-a dat pasaport cand era ministru de externe. Cred ca arestarea lui Nicolae Popa i-a creat o mare emotie domnului Mircea Geoana, daca a simtit nevoia sa se duca noaptea la Vantu si, lucru extrem de grav, sa anunte, pentru ca se stia de doua zile, Nicolae Popa nu a fost arestat ieri”, a declarat Traian Basescu, citat de Mediafax.
El a tinut sa mentioneze ca nu are niciun amestec in arestarea lui Popa, ci structurile statului roman si-au facut datoria.
“Cand il gasesti, nu-l mai amani. A fost o intamplare (ca arestarea a avut loc in aceasta perioada, electorala la Bucuresti – n.r.). Structurile statului roman si-au facut treaba. Acum-neacum, important e ca si-au facut treaba, cum si-o vor face si cu Omar Hayssam”, a conchis Basescu.
“Spre deosebire de Geoana, Nastase are si oarecare inteligenta”
Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri dimineata, la Kiss FM, ca Adrian Nastase este “mult mai bun” decat Mircea Geoana, deoarece, “spre deosebire de Geoana, Nastase are si oarecare inteligenta”.
Intrebat cine este mai bun, Mircea Geoana sau Adrian Nastase, Traian Basescu a raspuns: “Mult mai bun Nastase. Bun, nu sunt un fan Nastase, Doamne, fereste, dar, spre deosebire de Geoana, Nastase are si oarecare inteligenta”, informeaza Mediafax. Surse: HotNews, Mediafax
Legăturile candidatului PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, cu „maleficul“ SOV, aşa cum îl numea recent candidatul roşu pe mogul, într-o încercare disperată de a-şi dezlipi eticheta de om al triadei oligarhice Vîntu-Voiculescu-Patriciu, sunt mult mai vechi decåt lasă să se înţeleagă cei doi protagonişti. Dincolo de întålnirile mediatizate din Delta Dunării şi de întålnirea suprinzătoare din noaptea de miercuri spre joi făcută de Geoană la reşedinţa mogulului din strada Paris, potrivit dezvăluirilor Hotnews, a existat un sprijin concret dat de ministrul de Externe Mircea Geoană „minunatului prieten“ al lui Vîntu, fugarul Nicolae Popa, arestat în urmă cu două zile de autorităţile din Jakarta (Indonezia). Popa era dat în urmărie generală prin Interpol din 2002, fiind condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI, alături de Ioana Maria Vlas. Şi, pentru că prietenii la nevoie se cunosc, ministrul de Externe Mircea Geoană nu a rămas insensibil la relaţia apropiată dintre SOV şi Popa şi l-a ajutat pe acesta din urmă să stea departe de braţul slab al justiţiei romåne. Concret, potrivit adresei 63354/23.09.2002 a Ministerului de Interne semnată de chestorul Jenica Arion (facsimil 1), aflăm că autorităţile romåne ştiau deja că Nicolae Popa se află la Jakarta şi, mai mult, că acesta şi-a prelungit valabilitatea paşaportului pånă la 16.07.2004 la ambasada noastră din Indonezia, dar nu au făcut nimic pentru a-l aduce pe acesta în faţa justiţiei. Popa Nicolae urma să primească permisul de şedere în Indonezia pentru un an în baza paşaportului prelungit de amabilii noştri reprezentanţi la ambasada din Jakarta. Tabloul este absolut înduioşător: fugarul Nicolae Popa, „minunatul prieten“ al lui SOV, dat în urmărire generală prin Interpol după ce a furat banii a peste 300.000 de romåni, se prezintă la ambasada Romåniei la Jakarta, iar funcţionarii acestei instituţii, îndrumaţi profesional de şeful lor de la Bucureşti, ministrul de Externe Mircea Geoană, îi prelungesc paşaportul pentru ca acesta să obţină permis de şedere în Indonezia, uitånd că Popa este urmărit general. Nu trebuie omis că ambasador în Indonezia, în această perioadă, era Gheorghe Săvuică, un diplomat care a reuşit, în mod inexplicabil, să scape de valul de reformă din Ministerul de Externe.
Geoană, responsabil direct
MAE, printre alte atribuţii principale, organizează, îndrumă şi controlează activitatea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale Romåniei. Si toate informarile speciale ale Ambasadelor ajung la seful diplomatiei. Cum a controlat ministrul de Externe de atunci, Mircea Geoană, activitatea lui Săvuică? Nu a văzut că a prelungit paşaportul unui urmărit general? O să ne spună că subalternii? Greşit! Mircea Geoană este direct responsabil de acoperirea lui Popa la Jakarta întrucåt , începånd cu 01.07.2002, prin Hotărårea de Guvern nr. 648 din 20/06/2002 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 468 din 01/07/2002 ministrul de Externe răspunde personal în justiţie pentru activitatea MAE. Potrivit art. 4. Aliniatul (1) din această Hotăråre, „ministrul afacerilor Externe conduce întreaga activitate a M.A.E. şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie“. De menţionat că prevederea se află în vigoare şi în prezent. De asemenea, trebuie subliniat că responsabilitatea în justiţie a lui Mircea Geoană este echivalentul responsabilităţii unui administrator de firmă în faţa justiţiei.
„Curentul“ ştia din 2005 că Popa se ascunde în Indonezia. MAE s-a facut ca ploua Ziarul „Curentul“ ştia, încă de la începutul lui 2005, că Nicolae Popa se află în Indonezia, solicitånd MAE cåteva răspunsuri lămuritoare pe această temă. (facsimil 2)
Întâlnirea de la miezul nopţii
În contextul vizitei la Moscova dezvaluita de “Curentul” si a arestării, miercuri, a lui Nicolae Popa la Jakarta, Mircea Geoană, s-a întålnit cu Sorin Ovidiu Vîntu, puţin după miezul nopţii, aşa cum rezulta dintr-un set de fotografii şi informaţii primite ieri la redacţia HotNews.ro. În fotografii se vede cum Geoană intră noaptea în reşedinţa omului de afaceri. Mircea Geoană a stat în studioul Antenei 3 pånă la orele 23:00. Potrivit informaţiilor HotNews.ro, candidatul PSD s-a întålnit cu Sorin Ovidiu Vîntu o oră mai tårziu, în jurul orelor 24:00.
December 6th, 2009 
VR 
Ora 15:00
Posted in Uncategorized 
Tags: 
